652 matches
-
de cale ferată. Nu a început încă aglomerația. De la peronul unu, urc în tren, obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați. Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde neplăcut în urechi. Trenul a pornit imediat. Optez
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
poate..., nu am fost atentă... - Ea este Andrada. Andrada Axinte, colega și cea mai bună prietenă a mea. - Aaa..., da..., mă bucur..., luați loc în sufragerie, sau mergeți să vă spălați pe mâini că acum este masa gata, îngăimă ea derutată. Săndica a avut confirmarea că ceea ce a simțit nu este o iluzie, ci că este efectul simțurilor naturale create de actualizarea coșmarului prin care a trecut cu mai bine de douăzeci și cinci ani în urmă. O avea în față pe fiica
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
amalgamul” de sentimente pe care îl au. Majoritatea susține că, de obicei, oamenii se ghidează după ce „izbesc ochii” și consideră că e destul când funcționează doar atracția fizică, deoarece oricum, „băieții sunt mai superificiali”. Fetele spun că se simt uneori derutate atunci când li se spune că sunt iubite, deoarece nu pot ști cu adevărat dacă e vorba despre dragostea adevărată sau erotism. Când spun „simțiri” nu mă refer deloc la senzualitate ori emoții de suprafață, sau trăiri instinctuale. Dragostea adevărată este
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
ieri, atât de vii îmi sunt amintirile... De câțiva ani încoace, în perioada Rusaliilor, ca prin vis, aud un glas vesel de fată care strigă: „Au venit călușarii! Sunt în Poiană!” Și, preț de câteva clipe, fetișcana din mine este derutată, apoi încet-încet îmi revin din reverie, mă frec la ochi și, nostalgică, îmi zic: „Ce viziune frumoasă!” Așa se petreceau lucrurile atunci, în copilărie...După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Hirei. ”Justițiar de nimic, va fi o plăcere pentru mine să-ți urmăresc sfârșitul”, rosti Hira, relaxându-se și așezându-se într-un fotoliu de argint, picior peste picior. ”Nu înțeleg... Nu înțeleg nimic... trebuia să mori...”, am articulat, complet derutat. Ce te-a întrebat mentorul tău, Ji Yan, înainte să-ți spună cum să mă învingi?”. Dacă am mai fost aici...”. ”Și? Ai mai fost, ratatule, ai mai fost?”, răcni Hira, accentuând și strigând cuvintele în urechile mele. Dar eu
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
stupefiat, interzis. Un gol imens mi-a urcat în stomac, făcându-mă să mă tem că voi leșina. „Ce-ai zis, Dannot? Ce-ai zis acum, ultima oară?!”. „Euh... je voulais dire que Dieu a compris tout cela”, rosti, oarecum derutat. (5). Mi-am ascuns paloarea feței într-un gest grăbit. Am ieșit din biserică fără să privesc înapoi. * Acasă, m-am ținut aproape de pat, temându-mă parcă să nu încep să sfidez legile gravitației. Nu se poate... Dannot, poarta mea
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
chiar că o făcuse, isi dădu seama Andrada. Se afișase în familie cu Râul, iar dacă nu ieșea nimic între ei, avea să suporte multă vreme de acum înainte întrebările indiscrete ale mătușilor ei, nu mai putine de șase. Privirea derutata îi căzu pe funda uriașă lipită de posteriorul miresei, sau, mă rog, de rochia ei. - O alegere interesantă, rase Râul urmărind direcția în care se uită ea. - Of, Doamne, scăpa Andrada! Urmară alaiul pas cu pas, nedespărțiți. La un moment
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
i-a întrebat Klesch. - Ce-s ăia, bre? s-a interesat unul, care a catadicsit să-i răspundă. - Tenișii, bă! De-i purtați voi în picioare ... - A, gumeții ăștia? Ni i-au dat, ca să nu venim desculți ... Klesch a tăcut derutat. Venise cu mine să-i vedem pe moldoveni. I-au trimis să fie înscriși la școala profesională. Că tocmai înființaseră școală profesională pe lângă fabrica noastră și nu erau copii, adică destui elevi localnici înscriși. De aceea ne-au mai trimis
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
poate..., nu am fost atentă... - Ea este Andrada. Andrada Axinte, colega și cea mai bună prietenă a mea. - Aaa..., da..., mă bucur..., luați loc în sufragerie, sau mergeți să vă spălați pe mâini că acum este masa gata, îngăimă ea derutată. Săndica a avut confirmarea că ceea ce a simțit nu este o iluzie, ci că este efectul simțurilor naturale create de actualizarea coșmarului prin care a trecut cu mai bine de douăzeci și cinci ani în urmă. O avea în față pe fiica
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
începem de la ultimele sume aruncate de fiecare. Respectiv, oferta dumitale de cinci milioane și cererea mea de un miliard. --Nu se poate Nae, nu ajungem la nicio înțelegere. Hai să mergem în sus și în jos prin dublare! Nae rămase derutat: nu înțeleg nimic. Cum, prin dublare? --Uite, explică Mototolea, eu urc de la cinci la zece milioane, tu cobori de la un miliard la cinci sute de milioane. Eu urc de la zece la douăzeci, tu cobori la două sute cincizeci... --Nu mai urca
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
ungurește, între ei, refuzând orice comunicare cu mama sau cu acel “mostoha apa”(tată vitreg). Îl voiau pe cel ce le-a fost „edesapa” (tată dulce)! L-au sunat disperați. Nu știau de ce acesta nu le răspunde. “Eram eu însumi derutat“ ... mărturisește Imre. “Când mi i-a adus poliția Gării din Timișoara, fugiți cu trenul de la mare, am sunat-o pe Diana. Era înnebunită. Nu-i găsea. Se temea să nu se fi înecat, să nu se fi rătăcit ... să nu
UN TATĂ... SPECIAL! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344474_a_345803]
-
pentru că reușesc să te întoarcă cum doresc ei, căci spun : " aceea se numește..."; aia nu e o opțiune, ci o extraoptiune..". Un caz real nu pot fi decât eu... După ce am avut o convorbire cu omul 'invizibil pe fir, acum derutat sun iar. Binenteles, limbajul 'aferent'... și, incep cu logică sigur fiind că sunt înțeles: domnule, am avut o opțiune care în momentul primirii creditului de 14e s-a activat automat și-am observat (sigur după nu știu cât timp, căci pe mari
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
speranțele tânărului. Dacă te consideri un cetățean onest și bun creștin, ajută-l să-și (re)găsească drumul și pe noi, să nu-și mai caute vise în mizeriile astea de pungi, că sunt vise mincinoase, care-i fac rău! Derutat, le-am răspuns bâlbâindu-mă: eu...nu pot...unde să-l?.. ce să-i fac?..El nu are părinți... rude...prieteni?.. -Vezi bine că nu! au răspuns toate speranțele-n cor. Toți l-au părăsit. Ai mai rămas doar tu
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
produceți o capodoperă?”. „Știi, eu nu sunt chiar Bergman sau Scorsese...”, încercă să îmi replice. „La naiba, și crezi că nu știam asta? De asta te temeai, că te voi confunda cu Bergman sau cu Scorsese?!”. „Pot încerca să...”, continuă, derutat. „Nu, nu mai încerca nimic. E suficient ce ai încercat în ultima vreme. Eu mă retrag din jocul ăsta!”, am exclamat, furios. Cu regizorul amintit colaborasem la realizarea a două filme ce avuseseră oarecare succes (deși nu unul important), pentru
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
nu voi mai fi. Așa, voi ști că nu a fost totul degeaba”. „Dar nu trebuie să-mi prezinți povestea. Eu am creat povestea”, rosti calm și pufăi din nou din pipă. „Cum adică tu ai creat povestea?”, am întrebat, derutat. „Cum o cheamă pe victimă, pe cea pe care nu știi dacă ai ucis-o sau nu?”, îmi „răspunse” la întrebare cu o altă întrebare. M-am făcut că nu observ acest subterfugiu și i-am dat informația cerută. „Delia
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
noapte de iarnă cu lună plină. De atunci, m-a frământat soarta Lupului Sur... Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Derutată, l-am întrebat pe bunicu: - Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri daci? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât o boabă de mărgăritar
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > OPREȘTE TOAMNA Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Flutură miros uscat frunzele derutate Apoi, coboară înfășurate-n aur toate Lăsând semne umbrelor să fâlfâie albastru, Cerului să împrumute aripi de alabastru. Roțile macină timpul într-un ceas mai sonor... Raze colorate rubiniu se ivesc în cor Să-și păstreze conturul în forfota amară
OPREŞTE TOAMNA de LIA RUSE în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365864_a_367193]
-
lor mătăhăloase, harapnice de plumb. S-ar putea ca fioroasa Iarnă, înconjurată de urâciunile amintite, să fi avut o scânteie de admirație și dorință în fața delicatului Ghiocel. Mai ales că era îmbrăcat în culorile ei preferate. Dar bietul Ghiocel rămase derutat când se văzu pipăit și îmbrățișat. El nu trăise și nu simțise astfel de sentimente, era curat ca lacrima. Nu cunoștea decât dragostea curată a stăpânei sale. El nu știa nici să urască. Astfel că se lăsă mângâiat și îmbrățișat
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
capăt la altul din acest volum, deși uneori nu se vede, precum soarele, lumina aceasta există, blândă, matură, uneori obosită dar mereu gata să spele cu ,,lacrima toamnei,, obrazul Planetei. În acest context, poeta stă între Mărginire și Nemărginire, defel derutată, ea știe că locul din care pornesc în lume și în viață, toate visele , locul tainic al fiecăruia om, punctul de legătură cu Cosmosul ființei este Copilăria. Acolo se apleacă peste gânduri, ia în răspăr poveștile cu izvoare și alte
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
astfel ca oamenii să-și piardă ultimul strop de încredere în cei de la conducere. ”Preotia se vinde și se cumpără, moșiile sufletesti se tranșează ca și imobiliarele. Ai senzatia ca sufletele rătăcesc răzlețe undeva într-un gulag invizibil, iar trupurile derutate, tracasate de griji, se preumblă singure, pustii și pline de riduri de colo până colo, punându-și ca unic țel banul - fără de care ești nimeni. Dacă nu ai bani, nu ai drepturi, nu primești respect, nici îngrijire, demnitatea persoanei umane
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Oglinda din secolul trecut de Al.Florin ȚENE Oglinda din secolul trecut În ferestrele noastre bate de zece secunde secolul XXI calculatoarele se învârtesc derutate viruși le mănâncă memoria pe dinăuntru, o secundă- două la câțiva ani de viață e nimicul dintre două galaxi și pentru memoria noastră rămasă în ceață dar micronii dintre planete? Aceștia , spre dimineață ne-au aruncat în brațele îndoielilor din
OGLINDA DIN SECOLUL TRECUT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366751_a_368080]
-
ce se petrece? Știu că se petrece ceva important, dar ce și unde?” La un moment dat pe toți pereții camerei mele erau persoane, - bărbați și femei care transmiteau știri, iar în jurul lor lumea plângea, țipa, alerga încolo și încolo, derutată, îngrijorată. Un vacarm căruia eu încă nu îi înțelegeam motivul! Eram epuizată, dar, mai ales îngrijorată de cele ce, undeva, se petreceau. Ivirea zorilor m-a bucurat, gândindu-mă că la lumina zilei va dispărea totul. De fapt au început
ULTIMA NOAPTE A PATRIARHULUI TEOCTIST de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352312_a_353641]
-
noapte de iarnă cu lună plină. De atunci, m-a frământat soarta Lupului Sur... Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Derutată, l-am întrebat pe bunicu: - Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri daci? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât o boabă de mărgăritar
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
calități alese: curaj, per �severență, altruism.. Observăm, în felul acesta, o apropiere subtilă realizată de autor între eroii săi și persoane din realitate: împărații, prințesele răsfățate, dragonii sunt asimilabili clasei politicienilor, în vreme ce toți ceilalți amintesc de cei mulți, de electoratul derutat și mereu manipulat de către oamenii politici ... Volumul de povești Strop de rouă ... (stropul de rouă este metafora ce denumește vârsta inocentei, dar este și numele copilului îndelungat așteptat în jurul căruia se țese narațiunea din prima poveste ) constituie mărturia palpabilă a
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
regăsește în amiaza solemnă. Sub clopotul mării în care lovește vântul Dangănul sună a galben și bronz Este cuvântul Între dinții unui rătăcit matroz. Oglinda din secolul trecut În ferestrele noastre bate de zece secunde secolul XXI calculatoarele se învârtesc derutate viruși le mănâncă memoria pe dinăuntru, o secundă- două la câțiva ani de viață e nimicul dintre două galaxi și pentru memoria noastră rămasă în ceață dar micronii dintre planete? Aceștia , spre dimineață ne-au aruncat în brațele îndoielilor din
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]