235 matches
-
lumină, își aduc amărâtul lor trai de cârtițe sub pământ..., n-au lumină căci n-au învățătură fiindcă n-au cărți. Cărți le trebuie, spunea badea Cârțan unui contemporan al său și pleca mai departe din oraș în oraș cu desagii plini de cărți.” George Cârțan 369. „Cartea nu-i lucru rău. Pentru mine a fost mângâierea vieții. M-am însoțit cu ea și cu pustia și am ajuns la liniște și înțelepciune.” Mihail Sadoveanu 370. „Nici un om sau animal sănătos
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe care i-a dus în Moldova. De ce n-ași nota lucrurile frumoase? Un drum pe subt mesteceni vechi. Nu poți însă să lași la o parte pe cele grave: femei strângând iarba și buruieni din ogoarele de secară, în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
părea un foc, Iar focul se făcea un soare. Am străbătut pădurea pas cu pas, Ca un copac care avea picioare. Trăiam ferice printre oameni, Ei mă vedeau, dar nu știau că sunt. Atâta timp tot tăbârcesc în cârcă, Însă desagii par la fel de goi. Mi s-a părut că viața e un chin, Dar am văzut că e numai o caznă. Întotdeauna o durere e mai mare ca alta, Întotdeauna pietroiul e de vină, nu dalta. Îmi plac zăpezile târzii Și
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Pavel Monea» Alte cărți de slujbă au fost donate bisericii de alți credincioși, între care: Petru Tarcea a donat trei cărți, iar Ilie Giurca un «Apostol» Mai avem în biserică două sfinte Evanghelii și o Psaltire din cărțile aduse în desagi de Badea Cârțan. Pe lângă aceste cărți redactate în alfabetul latin, biserica mai deține un fond de cărți vechi scrise în alfabetul chirilic, după cum urmează: Penticostarian - tipărit la Râmnic în anul 1743, Antologhion - tipărit tot la Râmnic în anul 1745, Octoich
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Comănești Cobătești Leliceni Ditrău Filpea Covacipeter Comiat Mihăileni Ciuc Feliceni Ghiurche Crișeni Corbu Misentea Filiași Hagota Cușmed Cotormani Morăreni Frumoasă Hosasău Daia Crăciunel Ocna de Jos Gălăuțaș jengheler Dărjiu Dealu Păltiniș-Ciuc Hodoșa Pintic Dealu Armanului Eliseni Păuleni-Ciuc Joseni Poiana Tărnavei Desag Făncel Porumbenii Mici Lăzarea Puntea Lupului Dobeni Ghiduț Rugănești Luncani Recea Doboi Girciu Săntimbru-Ciuc Lupeni Săncel Duda Goagiu Suseni Mădăraș Săntimbru-Băi Făgețel Harghita Băi Toleseni Măgheruș Trei Fântâni Fântână Mare Ineu Vigani Mugeni Valea lui Pavel Firtănuș Lăzărești Vrabia Nicoleșe-Ciuc
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Mugeni Sate: Mugeni, Aluniș, Beta, Dejuțiu, Dobeni, Lutița, Mătișeni, Tăietura Comuna Ocland Sate: Ocland, Crăciunel, Satu Nou Comuna Satu Mare Sat: Satu Mare Comuna Ulieș Sate: Ulieș, Daia, Iașu, Ighiu, Nicolești, Obrănești, Petecu, Vasileni Comuna Vărșag Sat: Vărșag Comuna Zetea Sate: Zetea, Desag, Izvoare, Poiana Târnavei, Sub Cetate, Șicasău Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul GHEORGHENI Localități componente: Gheorgheni, Covacipeter, Lacu Roșu, Vargatac, Visafolio Orașul CRISTURU SECUIESC Localități componente: Cristuru Secuiesc, Betești, Filiaș Comuna Atid Sate: Atid, Crișeni, Cușmed, Inlăceni
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
La Nucet") e)16. Fortificație geto-dacică; Orașul Polovragi, satul Polovragi Gorj așezare (în punctul "Crucea lui Ursache") e)17. Cetate dacică cu zid Comuna Zetea, satul Sub Cetate Harghita din piatră, 3 șanțuri și valuri de pământ (în punctul "Dealul Desag") e)18. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara complexă, cu val de satul Costești pământ, ziduri și turnuri din piatră ecarisată; sanctuare de tip aliniament e)19. Fortificație dacică Comuna Orăștioara de Sus, Hunedoara cu ziduri și turnuri satul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
poziția tarifară 4809), șabloane de duplicare și plăci offset, din hârtie, puse sau nu în cutii Prelucrare din materiale pentru realizarea hârtiei din capitolul 47 4817 Plicuri, cărți poștale ilustrate și card de corespondență, din hârtie și carton; cutii, pungi desagi, truse de scris, din hârtie și carton, conținând o gamă de articole de papetărie Prelucrare în care: -toate materialele folosite sunt clasificate într-o poziție tarifară alta decât cea a produsului -valoarea tuturor materialelor folosite nu depășește 50% din prețul
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
de colectare din sat a afinelor , cu întrebuințări multiple în industria alimentară și farmaceutică. Pe cele două versante ale munților ce împrejmuiesc satul spre est și vest, în fiecare dimineață carduri de copii și femei , înarmate cu galeți metalice și desagi din cânepă , urcau și colindau zona extravilan a satului pentru culegerea de afine. Seara târziu, fără curent electric { doar cu un lampas la cantar} Centru de colectare aștepta culegătorii. Circa 50-70 persoane se înghesuiau zilnic, pînă seara târziu , să predea
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
colectare, deseori se monta așa zisă "strunga", adică un culoar îngust , mărginit lateral de porți din lemn , pentru a se respectă ordinea la predarea afinelor. După încasarea banilor, la ieșire , la lumina palida a unei lumnări te așteptau femei cu desagi plini de legume și fructe din zona Turda - Mihai Viteazu care te invitau să cumperi și cine rezista să nu cumpere fructe și zarzavaturi pentru numeroasă familie care-i aștepta. Plata unui kg. de afine în perioada 1950-1960 era de
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
una, de obicei, se măcina porumb (pe cea mai mică), iar pe cealaltă se măcina grâu. Dacă drumurile nu erau prea stricate, se ducea la moară măcinișul cu carul, în saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în spate. Făina rezultată era depozitată într-un coș, o ladă mare cu două despărțituri, pentru făina de grâu și pentru cea de mălai. Teascurile/pivele de ulei aveau de lucru doar spre primăvară, când se
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
o nuntă care aparțin celui care vine, nu celui care găzduiește nunta; -cânc=polonic(căuc); -celnic=pe picioare(a merge pe kolnik=(bg) drum îngust de picior, cărare prin pădure, pe deal,etc.); -cerhat=sarcină purtată de un om, straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului; cișcineu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
șoarece; șingătău=clopotel de bronz; șăitău=teasc din lemn care se folosește la stors uleiul din semințe de dovleac, cu ajutorul:sacului de pănura, penelor și a maiului; șubi=țesături din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile carelor împedicate; șciofârnog= ființă cu defecțiuni la unul ori mai multe picioare
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de altfel, dar cu anumite nuanțări specifice tuturor locuitorilor de la sate care aveau ocupația de bază creșterea animalrlor sau agricultura. Pentru formarea unei imagini complete asupra vieții economice a satului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate din țesături frumos colorate, - desagi care se purtau pe umeri, etc. În scopul măsurării cerealelor se folosea ,mierța”, un vas cilindric din lemn de cca. 25 litri. În Livadia în secolul XX trăiau două familii de origine rromă, cu numeroși copii, care se ocupau de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două fire ale căii ferate care traversează satul (la sfârșitul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, trăiști, inele și cercei iar grecii aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de căprioară. Cășiunenii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și mărimea acestuia. Se mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre de lână. Biserica din satul Mărițeia Mare a fost construită în perioada 1897-1900
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” și case cu ocol, specifice Marginimii Sibiului; c. Costumul popular, în două culori, alb și negru, asemănător zonei Marginimii Sibiului ; d. Cusături și țesături artistice (desagi), meșteșuguri cu o răspândire din ce în mai redusă ; e. Confecționare de instrumente muzicale- fluiere ; f. Prelucrarea artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
croșetate, din in sau ramia ex 6303 99 90 6304 19 30 ex 5704 10 00 (1) (2) (3) (4) 121 Sfoară, parâme, frânghie sau cablu, împletite sau nu, din in sau ramia ex 5607 90 00 122 Saci și desagi, din cei folosiți pentru împachetarea bunurilor, utilizați, din in, alții decât tricotați sau croșetați ex 6305 90 00 123 Articole țesute scămoșat și articole - șnururi din in sau ramia, altele decât materiale țesute îngust 5801 90 10 ex 5801 90
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
lățime mai mare de 150 cm 5310 10 90 ex 5310 90 00 150 Materiale țesute din iută sau alte fibre textile bast cu o lățime mai mare de 150 cm 5310 10 10 ex 5310 90 00 Saci și desagi, din cei folosiți pentru împachetarea bunurilor, din iută sau alte fibre textile bast, altele decât utilizate 5905 00 50 6305 10 90 151A Articole pentru podea din fibre de nucă de cocos (fibre folosite pentru frânghii) 5702 20 00 151B
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
39 90 ex 5702 49 90 ex 5702 59 00 ex 5702 99 00 152 Postav cusut la gherghef din iută sau alte fibre textile bast, altele decât împodobite cu ciucuri sau cu ghemotoace 5602 10 11 153 Saci și desagi utilizați, din cei folosiți pentru împachetarea bunurilor, din iută sau alte fibre textile bast din titlul nr. 5303 6305 10 10 154 Cocon moale și mătăsos, potrivit pentru bobinare 5001 00 00 Borangic (nu cu preț/bucată) 5002 00 00
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
a regiunii. Așezat la loc bun, târgul de miercurea atrăgea lume multă. „"Veneau negustori cu mărfuri și meșteșugari și țărani cu produsele lor spre desfacere. Mămulari, cojocari, tivilicheri, mărgelari, cercelari, plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări, lemne de foc și alte multe, își făceau hambare, umbrare
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]