538 matches
-
lecție frumoasă despre comunitate, acceptare și efort colectiv. Într-o școală din Polonia, înainte ca ora de Educația fizică să înceapă propriu-zis, copiii erau lăsați să alerge liber prin sală, să sară, să arunce mingi, să se cațere, să își descătușeze energia în stilul lor haotic și energic. Profesorii lor știau că înainte de a-i alinia și cere disciplină și ascultare, copiii au nevoile proprii, hrănite la fel de bine din libertate și mișcare explozivă. Același lucru l-am văzut la o creșă
Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic? () [Corola-blog/BlogPost/338346_a_339675]
-
la dezbateri autentice, are deschidere, sinceritate și intenție bine definită. Am simțit, pe de altă parte, adevărul despre care nu vorbește nimeni, pentru că e periculos: școala românească nu are încă experți care să lucreze pentru ea, dar nici nu este descătușată de interese și numiri politice, de oameni incompetenți la vârf, de mafia comisiilor de examene și evaluare. Reformarea învățământului trebuie să aibă la bază reformarea școlii, ca organizație și comunitate: răspunderea managerială, calitatea leadership-ului, responsabilitatea directorului pentru oamenii lui, angajații
Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj? () [Corola-blog/BlogPost/338435_a_339764]
-
societate”, scrie premierul Cioloș. „Unele partide nu par să fi mers pe această cale. Acest an de guvernare excepțională, independentă politic, a fost pentru ele doar o formă de a trage de timp, pentru a lăsa să se domolească energiile descătușate de #Colectiv. În esență, modul lor de a se raporta la oameni, la alegători, a rămas același. Am dorit să arătăm că România se poate guverna și altfel - cu onestitate, corectitudine, integritate. Eu cred că în România poate exista un
100 de zile ale schimbării: 10 principii ale unei guvernări pentru cetățeni () [Corola-blog/BlogPost/338764_a_340093]
-
noi? Pentru noi”. Ce e frumos în acest slogan, la fel ca la „Probably the best beer in the World” e că are capacitatea de a asocia puternic marca de o valoare. Brandul în cazul de față este o echipă descătușată de patriotismul sterp al celor care au așteptări mari doar de la alții. Le-am văzut pe teren, am avut ocazia să le și cunosc pe câteva. Vă asigur că „fetele noastre” nu au jucat pentru ele, ci și pentru români
„Clic aici” și o să vedeți aur curat () [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]
-
Peste ani, va veni momentul în care traficul, deadline-ul și factura la electricitate vor acapara acel univers, întocmai precum o făceau decolteurile și meciurile de baschet altădată. Iar dacă oamenii pe care i-ai cunoscut, gândurile pe care le-ai descătușat și împins în afară cercului propriu, precum și nopțile târzii cu dispute aprinse despre ultimul roman al lui Llosa nu au existat niciodată, de fapt, dacă ai sărit din trenul ăsta înainte de vreme pentru a alerga după celălat, te vei trezi
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului () [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
într-un salcâm uscat de timp. Nimic nu-i nou și-ntâmplător gândi bătrânul. - Ah soarta! Soartă, te-am avut odată-n mână! Aerul chilerului căpăta greutate. Tavanul se balansa ca un scrânciob în bătaia vântului răscolind cerul. Pereții se descătușară măcinându-se. Soba se transformase într-un imens cub de gheață. Telefonul suna într-una. - Alo! Alo ?! Când veniți? strigă bătrânul cu putere! - Să veniți degrabă că nu știu cât m-o mai îndura pământul! Să veniți că eu mă duc! Transpira
Ultimul ceas () [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o picătură de ploaie»; «supusă dăruirii», se vede «spintecând cerul [iubitului] lăuntric, învolburat», cere să fie descătușată / „slobozită“ «de va veni furtuna», de măsălar / gustar fiind, convinsă că iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o picătură de ploaie»; «supusă dăruirii», se vede «spintecând cerul [iubitului] lăuntric, învolburat», cere să fie descătușată / „slobozită“ «de va veni furtuna», de măsălar / gustar fiind, convinsă că iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
renăscut. Rămâne numai grebla la odihnă, Făcându-i loc răsadului în straturi. Semănătorul nu-și găsește tihnă, Cât timp nu pleacă rodul spre înalturi. Răgazu-i doar un ceas, cât vin din ceruri Stropii grăbiți, să fie sevă vieții. Pământul cald, descătușat de geruri, Respiră calm sub cerul dimineții. *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Se risipesc trecuturile-n aer / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SE RISIPESC TRECUTURILE-N AER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340954_a_342283]
-
plină de entuziasm, prin care lava plină de metafore era zvârlită până departe, învăluind, în necazul lor, băncile comerciale din Cipru cu o „Corolă de lumină vie”, cu „Descătușări”, „Rătăcite anotimpuri” și „Poeme pentru un vis”! Era fericită. Tocmai se descătușase de emoțiile ce păreau să o sugrume la București înainte și în timpul lansării volumelor cu titlurile arătate în fraza de mai sus... Am rămas cu ea să-mi povestească epopeea a cărei eroină a fost ea însăși ca autoare de
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
bobul de lumină, Prevestitor semnal de biruință, Acord suav de muzică divină. * Din marea răvășită de furtună, Epava sufletului meu în agonie Zărește-n ceață nesperata dună Nascută din măiastra-Ți poezie. Pe țărmul cel de vis al muzei Tale, Descătușat din valuri de mormânt, Îți sorb acum nectarul din petale - Proteica substanță de Cuvânt... Referință Bibliografică: DE LA CITITOR, OMAGIU (POETULUI) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 754, Anul III, 23 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe
DE LA CITITOR, OMAGIU (POETULUI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342317_a_343646]
-
francezii. E un lucru important, poate singura înțelepciune care trece senină peste toate greutățile zilelor. Artificiale, desigur, pentru că omul are scrisă în natura lui cea mai adâncă binele etern. Un cântec poate înfrânge un tun și o vorbă bună poate descătușa adevărate miracole, iar cel ce posedă spiritul (mioritic?) poate învinge până și moartea, înspăimântătoare pentru mai toți oamenii. „Bucuroși le-om duce toate...”, scria Poetul. Un exemplu: „La școală, mi-am servit colegii cu gogoși de post, cu gem de
„FLORI ÎN CLEPSIDRĂ” DE CORINA LUCIA COSTEA de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341725_a_343054]
-
mă pot opri, nu pot zăbovi fără ca ei să treacă, Ne este sortit să nu ne oprim de-am obosi Și vedem cum viitorul, trecutul ni-l îneacă. Uneori mă simt pierdut, lipsit de vlagă, obosit! Dar nu-mi pot descătușa nici inima, nici mâinile! Și mai mereu cu multe probleme mă văd pricopsit Și după atâtea lovituri, nici nu-mi știu rănile. Anii trec dar eu nu am un scop; nu mă simt împlinit! Ieri am pierdut, azi mă strofoc
ANII TREC PREA REPEDE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340610_a_341939]
-
să trăiești cu intensitate momentele de dragoste. S-a ridicat de jos, a căutat o oglindă, s-a privit în ea, se aștepta să vadă o femeie distrusă, nu, chipul oglindit arăta prospețime, lacrimile se uscaseră, ele spălaseră sufletul încărcat, descătușaseră o inimă închisă cu nouăzecișinouă de lacăte. Renăscuse, voia o altfel de viață, ca o umbră copiii i-au trecut prin față, nu-i va părăsi, dar nici acasă nu se va mai întoarce, a întors capul spre pat, undeva
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
-
coloana protestatarilor a decis să părăsească uzina, moment în care câțiva dintre muncitori au luat cu ei și câteva steaguri tricolore care erau atârnate la poarta uzinei. Odată ajunși în fața spitalului județean s-a cântat „Deșteaptă-te române!”, ceea ce a descătușat oamenii de refularea și tribulațiile care îi măcinau de peste 20 de ani... apoi, din senin, a urmat: „Jos Ceaușescu!”. Mii de oameni, printre care elevi și studenți, aveau în sfârșit curajul să protesteze și să se alăture coloanei „Stegarilorr” - un
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342802_a_344131]
-
LVII Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Batrâne raze ard cu flăcări vii Eternitatea, în coptul tău veșmânt, Cu taine ce în tine-au legământ, Ca fumul nopții peste stele mii. Descătușează-mi fulgeru-adormit, Tu, visătoarea veghilor fierbinți, Să zbor în duhul tău de năzuinți, În foc divin, prin tine, ochi de mit. Sunt munte pârjolit de gheața vremii, Abisurile cu hotare ne-au legat, Aș rupe țărmul stâncii din decenii, Pământ
SONET LVII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342902_a_344231]
-
nu voi lăsa să-mi scape așa ușor din mâini acest corp de zeu al mitologiei grecești. Cei doi tineri se întreceau care să dăruiască mai multe senzații celuilalt. Oferind, profitau la rândul lor de rezonanța firească a două corpuri descătușate de orice inhibiție și pudicitate. Nu mai existau taine ale preludiului care să nu fie experimentate și puse în aplicare. Întârziau cât puteau mai mult momentul cuplării, pentru că plăcerea să fie cât mai mare. Împunsăturile în pulpe, ca și mângâierile
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
cu părul aproape alb, mototolea o pălărie ce părea a fi fost nouă, plângând. Gabriel l-a privit în trecere. „Săracul de el! Ce necazuri o avea? Cred că e venit de la țară... Mamă, Doamne! Ăsta-i tata!”. S-a descătușat din mâinile Amaliei și s-a aruncat în brațele lui, după ce a îmbrâncit două femei ce-i stăteau în cale. - Tată! ... Ce cauți matale aici, tată? - ... Eu..., eu te caut pe tine..., fiule... Iartă-mă că te-am certat! ... Nu
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
compara-o cu un spital, ci cu o armată. De ce? Pentru că aici nu vin oameni înfrânți cum s-ar crede, ci oameni care îndrăznesc să lupte. Aici vin oameni care nu dau înapoi în fața vieții, ci oameni care au fost descătușați de sub puterea celui rău și care au declarat pe față război întunericului.” „Să stai singur în furtună” Dacă există un lucru care provoacă abaterea de la acest ideal creștin al unei biserici luptătoare și biruitoare, atunci acela decurge din influența demoralizatoare
UN VOLUM SEMNAT IOSIF TON DESPRE RUGACIUNE, CREDINTA SI BIRUINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343167_a_344496]
-
fată a vrut la un moment dat doar un anume tip de bărbat. Unul care să fie în stare să o protejeze, să îi asigure traiul, să o ducă dincolo de culmile procreerii. Când a mai intervenit și alchimia dintre simțurile descătușate din coresetele firii,s-a născut IUBIREA! Sublimul în arta de a fi a tot ce poartă în el un gram de energie. Relativitatea acestui sentiment face parte din misterele ființei. Nimeni nu știe de ce s-a gândit natura să
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
diafragma timpului” semnificând, mai mult ca orice, metamorfoza trecerii lui. Mereu ”în oglinzi ca fluturii” poemele reflectă ipostaza acestuia de rege al florilor așa cum poetul este legat de ”cerul de hârtie/ până la vârfurile/ aripilor literelor/ de cenușă/ Icar servil/ am descătușat/ penele/ izvorului/bându-i/ toate cuvintele (”Scriu” pag. 129). Poetul e obligat să se înalțe prin intermediul actului său creator ”înaltul devine/ fluturele din mine/ cutez să respir/ păstrez veșnicia/ în secunda cuvântului/ pe care nu mai vreau să-l răstignez
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
și bună, bună....chiar nimeni și asta ar trebui să știe toată lumea! În timp ce Ionuț golea cu poftă farfuria, Laura abia gustă și asta de dragul fiului său. Avea un nod în gât, îi venea mereu să plângă, să urle, să-și descătușeze sufletul închis atâta amar de vreme cu lacătul neputinței. Se frământa căutând soluții, ce să facă, unde să se ducă? Nu avea nici măcar bani de drum, Nicolae era tare zgârcit și rar îi dădea și ei vreun leu de buzunar
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
curioasă efectele discuțiilor celor doi foști soți. Pe fața lui Nicolae se citea o tristețe profundă, o durere sfâșietoare și totodată resemnarea. Ochii Laurei erau senini, își golise sufletul de tot ce se adunase în anii conviețuirii cu Nicolae, se descătușase de tot ce însemnase trecut, devenise luptătoarea de altă dată, sigur va lua din nou viața în piept și își va croi un alt drum, așa cum și-a dorit mereu. Căsnicia ei fusese o experiență tristă, dar primise în schimb
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
nostru păcat ! Ascultă și taci, cum vântul rostește, A noastră iubire, ce o povestește, Văzduhului toamnei îmbălsămat , Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci, că psalmul îl cântă Natură întreagă, prin toamnă cuvântă... A noastră rostire-a descătușat Iertarea tăcută l-al nostru păcat. Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ASCULTA SI TACI / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1728, Anul V, 24 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ASCULTA SI TACI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381853_a_383182]
-
întoarce Va răsări un alt apus. Priviți clepsidra... Este Timpul... Curgând prin noi, amăgitor, Nu-l vom putea opri vreodată, E-al clipei , veșnic, călător. Priviți clepsidra... Este Visul, În miez de noapte vrăjitor, N-om ști nicicând de unde vine, Descătușând al minții zbor. Priviți clepsidra... E Iubirea... Fluturi-femei, muzele-flori Ne vor împărăți viața Cu verde crud și rouă-n zori. ( vol. " Catarge peste timp ", ed. NICO, dec. 2016 ) Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor din Moldova ) Referință Bibliografică
CLEPSIDRA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380398_a_381727]