463 matches
-
temei și mai mult de stilistica barocă a aglomerării și contorsiunilor, dezvoltată în următoarele cărți de versuri, Nuntă călătoare (1974), Paznic al grădinilor (1975), Ce se cuvine (1977), Insomniile trandafirilor (1983). La nivelul secvențelor scurte, juxtapuse în frize decorative, gramatica descripției este deja constituită pe un principiu de abolire violentă a perspectivei, ceea ce duce la dizolvarea departelui în aproape și a transcendentalului în organic; aluviuni de materie opacă și grea se revarsă peste desenul firav al sublimului convențional. Aceste miniaturi rămân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
ar fi interesat de masă și traiul unui Stan Pățitul, precum și preștiința materialității artei sunt părți din înzestrarea lui naturală de povestitor. ‘‘Atât poveștile, cât și amintirile au o viteză în desfășurarea faptelor, ce nu le dă răgaz de analiză sau descripție. Unde ar fi putut lua loc un portret întreg, e numai o trăsătură grăbita: unde n-ar fi stricat lămurirea psihologică, e numai mișcarea exterioară; faptele singure aleargă neistovite’’. ( Vladimir Streinu ). Artă vorbită din ‘‘Povești și Amintiri’’ este în cele
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
verbale, Încurajări, ratificări și Îndemnuri, prin punerea În situație, somații și calificative pare mult mai „umană” și mai apropiată de „spiritul” acestei discipline. De altfel, la nivel european, sistemul dual de evaluare (prin simboluri cifrice și prin calificative, eventual prin descripții) pare să se generalizeze, cel de-al doilea tip fiind pus În practică În cazul disciplinelor vocaționale (artă, sport, deprinderi practice). Ar apărea o problemă doar atunci când religia ar deveni o disciplină de examen sau concurs, dar și În această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dea viață personajelor, deține mecanismul construirii unei proze de mai mare întindere, dar nu adâncește investigația psihologică. Decorul, redus la minimum, joacă un rol secundar, textele trădând mai mult apetență pentru narațiunea în sine, pentru spectaculos, și mai puțin pentru descripție și analiză. Un istoric literar preocupat îndeosebi de aportul documentar se arată a fi V. în studiile publicate în perioada antebelică, printre care Bucovina în viața și opera lui Mihai Eminescu (1943), iar ulterior în „Limbă și literatură”, „Studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
erou romantic, exponent al divinității, Mihai Viteazul (ca și Mureșanu din poemul lui Eminescu) nu este decât o întruchipare a unui ideal creștin și social abstract. Încercarea de epopee, retorică și cețoasă, este salvată parțial de episoade realiste (sfatul boierilor, descripția codrului, dialogurile), în care poetul se simțea mai stăpân pe mijloacele sale. Filonul romantic al elanurilor vizionare coexistă în poezia lui cu cel autohton, al mitologiei populare. Din acesta din urmă au izvorât câteva reușite poetice depline, dintre care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
experiența lui Pygmalion, dar e prea laș pentru a ține piept prejudecăților și provoacă o catastrofă sentimentală, sfârșită cu sinuciderea tinerei. Literatura sadoveniană consacrată târgului moldovenesc are și ea o pronunțată notă poetică. E prin excelență o proză de atmosferă, descripțiile fiind topite într-o unică tonalitate sufletească, a tristeții provinciale. Se întâlnește astfel cu o întreagă lirică, aptă să furnizeze, de la G. Bacovia la Demostene Botez și B. Fundoianu, o variantă locală a spleen-ului baudelairian. Altă sursă de poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de ucenicie relatează formația autorului, copilăria petrecută la țară, inițierea precoce în arta vânatului, descoperirea naturii, perioada școlarității și primele experiențe scriitoricești. În ciuda numărului foarte mare de texte care o compun, opera lui S. păstrează o profundă unitate. Din povestiri, descripții de natură, din nuvele, evocări și din romane se încheagă un vast epos al existenței românilor, cu îndeletnicirile, credințele, instituțiile și obiceiurile lor străvechi. În proza sadoveniană situațiile, atmosfera sunt încărcate de ecouri și rezonanțe multiple. Din întâmplări mărunte, chipuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie o natură umanizată și, paradoxal, familiară, în ciuda rusticității. Nicăieri în descripții nu apare acel homerism livresc, întâlnit, de pildă, la Calistrat Hogaș. E altceva și decât natura edenică, luxuriant romantică eminesciană. Chiar în cea mai înfiorată singurătate, viața nu încetează să fie prezentă, se face perceptibilă prin infinite zvâcniri, o mulțime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
în care prozatorul deține întâietatea în scrisul românesc. Sadoveanu este poate cel mai puternic poet al naturii pe care l-a avut literatura noastră. Senzația vizuală fiind la baza temperamentului său artistic, era și normal ca scriitorul să procedeze prin descripție; nu este, în adevăr, colț al Moldovei de Sus care să nu fi înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
avut literatura noastră. Senzația vizuală fiind la baza temperamentului său artistic, era și normal ca scriitorul să procedeze prin descripție; nu este, în adevăr, colț al Moldovei de Sus care să nu fi înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea naturii moldovenești în emoția succesivă a acestui animator, care pe lângă culoare are și vibrație, pe lângă senzație are și fluiditatea armonică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ți scriu numai despre Roma, mama noastră, și despre Traian XE "Traian" , părintele nostru. Nici măcar Cipariu XE "Cipariu" , ale cărui note de călătorie aparțin În mai mare măsură sensibilității iluministe - pigmentate doar cu accente romantice -, nu-și va refuza plăcerea descripțiilor marine Înainte de a debarca la Veneția sau a scaldei În mare, „la Lido”, Înainte de a merge la bibliotecă. Explicația atitudinii lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" ține de persistența imaginii Italiei străbunilor În mentalul noilor generații, ca și de o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mărețe - pentru exemplu pre cursul Mureșului pân’ la Arad -, ci celebritatea locului e decântată În toată Europa. Noua sensibilitate romantică, ce presupune abandonarea călătoriei de tip iluminist, Își spune Însă cuvântul. Uneori, Cipariu XE "Cipariu" nu Își poate refuza plăcerea descripției și atunci efectele literare sunt remarcabile. O astfel de tușă artistică descoperim și la A.T. Laurian, căruia panorama Genovei și revărsarea orașului pe poalele muntelui, spre mare, Într-o „neregularitate Înfricoșată”, Îi produc o impresie puternică. Desigur, ochiul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
realitate cotidiană, reverie, miraculos. Trecerile sunt alunecări bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul Serenadă la trompetă (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain- Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
1922) fac parte din proiectatul serial Amintiri din cariera diplomatică. Conținutul unei proze din Novele romane e rezumat în titlu: O vânătoare de vulpe în Campania romană. Badea Cârțan la Roma. În câteva mici scrieri rememorative relatările sunt înecate în descripții: Mănăstirea Dealu, Ceahlăul, împrejurimile orașului Albano. Spre Costești, un fel de reportaj cinegetic, întârzie asupra unor tablouri patriarhale, prevestindu-l pe Mihail Sadoveanu. Există în proza scurtă a lui Z. și o anecdotică animalieră, mai apropiată de paginile lui I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
D. C. Ollănescu-Ascanio lansează chiar, fără temei, acuzația de plagiat. Analizând scrierea din punct de vedere etico-social, C. Dobrogeanu-Gherea aplică personajului principal calificativul stigmatizant de „pesimist papagal” (Pesimistul de la Soleni). Dar cartea nu e lipsită de merite, în special prin descripția de medii pariziene și bucureștene, deși, axată pe o biografie puțin relevantă, problematica ei majoră se irosește la nivelul banalității. Prezentat drept „natură [...] mândră și cu totul superioară”, protagonistul, Eugeniu Soleanu, nu justifică această caracterizare auctorială de vreme ce comportamentul îl înfățișează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Literatorul”, „Convorbiri critice”, „Flacăra”, „Universul” ș.a. Pentru volumul Spre necunoscut (1924) este distins cu Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români. Temele versurilor lui F. sunt istorice și mitologice (Orientul, lumea creștină), în prelungirea poemului monumental romantic și parnasian, cu descripții fastuoase și comentarii filosofice pe suport narativ. Cosmologia, destinul omului raportat la universul infinit și la divinitatea atotputernica, măreția și servituțile spetei umane - toate acestea glosate în ample compuneri structurate secvențial (Adonis, Satan și Hari, Nemuritoarea iubita). Autorul adopta o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
o terminologie problematică dar și pentru că nu toate formele de nonficțiune operează în cadrul acelorași structuri. Simplific cele patru moduri tradiționale ale discursului (expoziția, argumentația, narațiunea și descrierea) în două, discursiv (incluzând expoziția și argumentațial) și narativ (incluzând narația temporală și descripția spațială). Procedând astfel, totuși, nu vreau să le schimb statutul ca fiind clasificări separate așa cum se obișnuia atunci când au fost formulate în forma lor de bază modernă de Alexander Bain în 1866 (Connors, 362-64). În schimb, reduc modurile la două
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acolo s-au urcat pe brânci,/ Munte cu munte,/ Veac de veac,/ Treaptă cu treaptă.” În alt plan, evoluției de la retorism la sobrietate îi corespunde drumul de la descriptivismul pastelist la interiorizare. Orga de mesteceni (1970) aduce o decantare a lirismului, descripția (și așa sumară) se contrage în imagini lapidare și sobre, stil caracteristic de acum înainte. Zăpezile de acasă (1972) și Noapte cu privighetori (1973) reiau, într-o disciplină stilistică matură, temele copilăriei, satului, familiei, tratate fără frivolități neosămănătoriste, cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
ternă, cu citate și referințe livrești, presărate, de altfel, pe întregul cuprins al cărții. Scrierii, saturată de notații realiste ascuțite, unele semnalând prezența în banal a insolitului, a senzaționalului și absurdului, îi lipsește un cheag, iar titlul rămâne abstrus. Minuția descripției de mediu, ambianță, climat familial, în conjuncție cu înregistrarea meticuloasă de mișcări psihice elementare, de simțăminte embrionare, determină și caracterul romanului Cumpărătorii (1985), al cărui titlu, iarăși, nu îi acoperă conținutul și nu îi rezumă sensul. Mai adecvat ar putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
către dimensiunea etică. Autoreferențialitatea revine, dar cu o funcție diametral opusă față de poemele „italiene”, de vreme ce nu mai indică reflexivitatea subiectului liric, ci vidul de substanță al obiectului („cavalerul”), simplă „ființă de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
în mare măsură. Cel dintâi conține proză scurtă, variată ca structură și atmosferă. Personajele și conflictele din nuvelele Cireșul lui Lucullus, Răsplata lui Criton, Răzbunarea lui Arghir și Ochiul diavolului ilustrează epic o idee, totuși scriitura îngrijită, finețea privirii, prospețimea descripției le detașează de proza vremii. Rețin atenția Umbra casei și Scrisoare veche, în care ficțiunea abia dacă modifică pasta autobiografică, și Spovedanii, unde, în forma jurnalului intim, se detaliază un proces reflexiv subtil, caracterizând un personaj straniu, dezabuzat, estet. Al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
secolului al XIX-lea. Totul arată un pictor versat, stăpân pe tehnici variate, de la acuarela pastelată la desenul în cărbune. În filigran, se discerne profilul meditativului și al moralistului, cu obsesiile sale cele mai adânci. Carte de poezie fulgurantă, de descripție și de reflexivitate vie, purtând însemnele unei artisticități baroce, având un rol important în cultivarea poemului în proză și a pamfletului, Fantome marchează o dată în evoluția prozei românești. Acest „carnet al unui ieșean” e completat de „carnetul unui fost parizian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
povestiri cu continuitate tematică, agreabilul tablou al unui tărâm cvasiexotic, investigat într-o dispoziție de vacanță - răstimp lipsit de griji și constrângeri, mobilat cu mici aventuri mereu neprevăzute, niciodată prea grave - și privit prin ochii copilului preadolescent, e completat cu descripția competentă și savuroasă a unor rafinamente gastronomice pescărești și vânătorești. Voievozi fără morminte (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e un roman istoric, prezentat la apariție ca inaugurând un virtual ciclu consacrat evocării epocii lui Mihai Viteazul (chipul acestuia nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
predomină asupra reflexivității (care totuși nu e absentă, fiind convingător reprezentată). Propensiunea scriitorului către frescă se evidențiază din nou, cu mai multă vigoare și mai mult succes decât în Noaptea așteptărilor. Deși foarte dens, cu multe personaje, situații, întâmplări, priveliști, descripții bine „documentate”, considerații morale, romanul este lipsit de un conflict central propriu-zis. Scena acțiunii se află, pe rând, în Moldova, Transilvania, Polonia, apoi la Kiev, Istanbul, Roma etc.; apar personaje istorice cunoscute (Lăpușneanu, Despot, Tomșa, Doamna Chiajna, Sigismund Zapolya); se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
cel din Introducere în opera lui Vasile Voiculescu (1980), carte scrisă cu aceeași preocupare de a acoperi toate fațetele (poezie, teatru, proză) și de a desprinde concluzii, subliniind, dar și integrând diferențele. Comentariul este ascuțit și subtil, pe linia unei descripții exacte și a unei continue raportări a textelor de aceeași factură unele la altele, pentru a se evidenția și fixa schema generatoare. Comparatismul este și „extern”, cu texte din clase apropiate sau chiar suprapuse (demonismul din proza lui Gala Galaction
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]