844 matches
-
marginea insulei. În față, pe malul mării, se vede Golful Mormîntului; mai către dreapta Capul Blestemat, iar mai departe, largul mării, la suprafața căreia răsar cîteva insulițe nelocuite [...]. B. de Saint-Pierre, Paul și Virginia, p. 287 Să adăugăm că poziția descriptorului poate fi fixă (cazul lui Étienne în descrierea precedentă) sau mobilă: (57) Dacă, intrînd în Verrières, călătorul întreabă cine e proprietarul frumoasei fabrici de cuie care-i asurzește pe cei ce trec pe strada mare, i se răspunde cu o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul descris, al doilea dorind să realizeze un bruiaj al referinței cu ajutorul modalizărilor de incertitudine: (58) Chiar în umbletele pe care le aveam de făcut prin spatele bisericii, de unde nu se mai vedea, totul părea ordonat în raport cu clopotnița, care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
subiectivismul punctului de vedere [...]. Puțin cîte puțin, noua tehnică începea să se contureze (...). Simbolismul se îndrepta din ce în ce mai mult către riguroasa tehnică a punctului de vedere; referindu-se la Bysance al lui Jean Lombard, Alfred Valet nota: "Descrierea sa (...), ceea ce unii descriptori naturaliști nu au înțeles niciodată, este fracționată, gradată, mereu corespunzătoare și proporțională acțiunii. Nimic nu este mai lipsit de armonie și împotriva artei decît descrierea în bloc, plictisitoare, moartă, și, pentru a spune totul, absurdă". Roz va fi cel care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în afara literaturii a unei lumi pe care romancierul părea doar să o reproducă, să o copieze, să o transmită, ca oricare alt document. Autorul lui Dans le labyrinthe (p. 14) reactivează, în schimb, funcția semiozică a descrierilor, asumîndu-și subiectivitatea actului descriptor și subliniind importanța textualității descrierilor: Chiar dacă (în cartea noastră) se găsesc multe obiecte, descrise cu minuțiozitate, există mai întîi de toate și întotdeauna, privirea care le vede, gîndirea care le transmite și pasiunea care le deformează. Obiectele romanelor noastre nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scotii) ține (etc.) [...]. A. Robbe-Grillet, Projet pour une revolution à New York, Minuit, p. 13 Acesta este rolul corecțiilor, adăugirilor, ezitărilor, efectul căutat fiind cel de a atrage atenția cititorului asupra subiectivității descriptive, pe cînd scriitura realistă caută să ascundă prezența descriptorului prin intermediul detaliului "clar" sau "pitoresc": (75) Chiar deasupra plintei se află un șir (sau o bandă) în nuanțe de verde-ocru și roșiatice (sau roșu șters) pe care apare același motiv (friză?) de frunze de acantă desenînd o înșiruire de valuri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arhilexemului corp: picioare, bust, cap etc., de exemplu. Numai că de fiecare dată se pune problema încheierii acestei liste: un manual de medicină, de exemplu, va dezvolta o nomenclatură pe cît de tehnică, pe atît de exhaustivă (necesitînd, de partea descriptorului, o bună cunoaștere a lexicului, iar de partea descriptarului studentului la medicină o memorie și cunoștințe comparabile, ce urmează a fi dobîndite). Pentru a ilustra, dăm un citat dintr-un Tratat de fiziologie 4: (21) Timpanul este o membrană eliptică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lipsită de grație pantofi butucănoși picioare împleticite coc mult prea mare și greu. În lumina acestor exemple, se observă că nomenclatura potențială (lexicală, nomenclatura de limbă) este redusă, selectată de către reprezentările sociale și imaginile lumii (presupuse) cunoscute și comune atît descriptorului, cît și descriptarului (lor) său (săi) virtuali. Putem spune că reprezentările (în discursul media) comune celor doi sau nu (în discursul didactic, de exemplu) fixează coerența semantică a textului descriptiv, ca raport între o temă-titlu (Zurich, Geneva, Popeye, Olive, Automobil
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptiv, ca raport între o temă-titlu (Zurich, Geneva, Popeye, Olive, Automobil etc.) și o suită de enunțuri, raport între o denumire și o definiție-expansiune. Titlul condensează elementele cunoașterii în cazul personajelor, persoanelor sau locurilor cunoscute de către cititorul-descriptar. De partea cealaltă, descriptorul se confruntă mereu, în momentul aranjării în text, cu problema elementelor ce trebuie selectate (numeroase în principiu) și cu riscul unei dezvoltări anarhice a faptului descris, în multitudinea și diversitatea elementelor sale. Reținem faptul că descrierea este întotdeauna un ansamblu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
antropomorfe de roman științifico-fantastic presupun un ansamblu de elemente (definiție expansiune) previzibile și ordonate în scheme. Ordinea apariției elementelor definiției (nomenclatură și predicate) se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (se face apel la cunoștințele memorate de către subiect). Prin operația de ancorare, tema-titlu, ca nume, este pusă în relație cu o noțiune primitivă 7, activîndu-se astfel (atît de partea descriptorului, cît și a descriptarului) un preconstruct cultural. Prima frază din această descriere balzaciană îndeplinește acest rol: (23) În partea de jos a orașului Limoges, la întretăierea străzii Vieille-Poste cu strada de la Cité, se afla, acum treizeci de ani, o casă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
virtuală) la o referință actuală la sfîrșit de secvență (structură semantică finală construită). Această ajustare a sistemelor de reperare între enunțiatori poate fi astfel rezumată: Cunoștințe enciclopedice Referință virtuală colective (atestate) Structură semantică inițială Potențial Cunoștințele descriptarului anticipat de către PRODUCȚIE descriptor Convocate de descriptar ÎNȚELEGERE Referință actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elementele descriptive reținute: 1) nu sînt toate identice, 2) nu apar în aceeași ordine. Este vorba despre o primă abordare a faptului că descrierea este, cum am văzut, atît o activitate selectivă, cît și o activitate constructivă care depinde de descriptor și de intențiile sale atunci cînd descrie. EXERCIȚIUL B.2. Descrieți un același obiect (o tufă) din două puncte de vedere sau focalizări diferite (o pereche de îndrăgostiți și un savant botanist). Cunoștințe prealabile: descrierile expresive și reprezentative. Era duminică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stereotip) reprezintă punctul de vedere al specialistului asupra obiectului tufiș. Fie are intervenții neînțelese de către un nespecialist (vocabular-tehnic), fie le descifrează prin adăugarea la nomenclatură a unor relative cu valoare explicativă. EXERCIȚIUL B.3. Descrieți un obiect prin intermediul a doi descriptori diferiți după modelul Exercițiilor de stil ale lui Queneau. Cerința trebuie să precizeze: că descriptorii conțin calificări "speciale" (orb și maniac al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un nespecialist (vocabular-tehnic), fie le descifrează prin adăugarea la nomenclatură a unor relative cu valoare explicativă. EXERCIȚIUL B.3. Descrieți un obiect prin intermediul a doi descriptori diferiți după modelul Exercițiilor de stil ale lui Queneau. Cerința trebuie să precizeze: că descriptorii conțin calificări "speciale" (orb și maniac al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat de centrul de orientare vizual; 2) rescrierea descrierii din punct de vedere alternativ al celor doi descriptori. Textul nr. 1 Pierre se plictisea singur în cameră. Stînd nemișcat, își privea pantoful. Acesta era așezat pe birou, în fața sa. Era un mocasin de culoare neagră. Văzut dintr-o parte îi părea foarte lung. Un adevărat pachebot își spuse
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mesajelor multimedia (J. R. Bettman); Teoria învățării decizionale în consumul informațiilor publice (J. Howard; J. Sheth); Teoria învățării persuasive (J. Kapferer; G. Guislain); Teoria învățării organizaționale (C. Argyris; D. Schon; E. Nevis; E. Schein). I.7. Condițiile învățării : taxonomie și descriptori Varietatea tipurilor și formelor de învățare școlară impun atenției un fapt logic, simplu în aparență, dar esențial: nimic nu se poate naște, produce sau desfășura în afara unui context concret, a interacțiunii unui set minimal de condiții cu personalitatea actorilor implicați
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în care o unitate de acțiune este arătată bilateral, dar cu intensitate diferită pe cele două părți ale feței, nu primesc scoruri. iv. Atribuirea de scoruri poziției capului și poziției ochilor în timpul unei mișcări faciale: dintr-un număr de 14 descriptori conținuți, mai mult de șase pot primi scoruri pentru oricare eveniment, rezultatele putând fi raportate separat (pentru ochi și pentru cap). v. Facem precizarea că, în Ghidul investigatorului autorii dedică un intreg capitol descrierii detaliate a etapelor care s-au
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
va fi pus în situația de a participa și a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua și de a contribui la întocmirea portofoliului final dovedind că, interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă. Evaluarea finală se face pe descriptori de performanță și cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ, lăsând și elevii să-și spună părerea. s-a dovedit astfel că, proiectul ca metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potențial formativ, superior celorlalte metode de evaluare. În concluzie
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
atenția lectorului (ca instanță evaluativă) asupra perspectivei axiologice pe care locutorul și-o asumă liber și deschis. Prin urmare, polemistul căutând puncte vulnerabile în discursul adversarului, sugerează tactic lectorului o posibilă evaluare comparativă, înfluențându-l în actul deliberării. Polemistul, în ipostaza descriptorului, face dovada unei triple subiectivități: deictică (se referă la mărci deictice proprii descrierii: în pasajul selectat de noi, ele sunt: verbele impersonale, prezența participiilor și a gerunziilor, enumerația etc.), modală (traduce atitudinea locutorului față de cele enunțate) și retorică (se referă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ocupa un loc de muncă 420. Cunoașterea mediului economic și social, a meseriilor, profesiilor Cunoașterea sistemelor de formare Construcția unei reprezentări pozitive de sine: cunoașterea marilor sectoare de activitate, a meseriilor și profesiilor care le compun, o gamă variată de descriptori pentru observarea și analizarea unei activități profesionale, ordonarea și clasarea meseriilor după diverse criterii, înțelegerea efectelor evoluției tehnicii și științei asupra activităților profesionale, cunoașterea unor elemente cheie referitoare la economie, piața muncii, profesiilor (începând cu cele specifice mediului economic local
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
realizează obiective, scopuri) etc. 420 M.-E. Amara, L'Europe universitaire. L'identité face a l'employabilité, Harmattan, Paris, 2012. 421 Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin descriptori. 422 Cum știu să "păstreze disciplina" în timpul orelor, în pauze, timpul pe care îl rezervă pregătirii elevilor și propriei pregătiri, modul cum știu să mențină emulația, să ia decizii, să adopte strategii educaționale diferite după situații, să ofere "puterea exemplului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
În proza tradițională, căci eu nu am habar de ceea ce vrea să Întreprindă acest personaj, eu doar stau În umbra lui și Îl pândesc; inițiativa toată Îi aparține, eu nu fac altceva decât să-l descriu, sunt un nemernic de descriptor), acum se mișcă puțin printre cărți (nu se Îmbracă În costumul lui Monte Cristo, nici În cel al lui Sherlock Holmes; nu se Înarmează cu un pistol Înzestrat cu silenziatore), mai trage un fum, se Îndreaptă iar spre scrinul florentin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii generațiile succesive de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul a fost procesul decisiv în cristalizarea progresivă a conștiinței etnice românești, transfigurată ulterior într-o conștiință națională la baza căreia a fost așezat un program de unificare politică a națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]