452 matches
-
de o declarație vădit „protocolară”. Căci, în fapt, Doamna Safta își abandona soțul, iar Biserica îi încuviința gestul (Canonul 35 de Sfântului Vasile cel Mare, ocupându-se de „părăsirea bărbatului”, recomanda a „se ține seama de pricina părăsirii”). Un soț desfrânat putea fi părăsit, fără ca cineva s-o învinovățească pe soția care pleca. întoarsă acasă, Ilisafta (care, „în domnie”, își punea în scrisori o intitulatio voievodală, de act solemn: „Ilisafta gospodža gospodinu lo Georgie Stefan voevoda, božieju milostiju gospodar Zemli Moldavskoi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mavrocordat, și pe ispravnici 388) - completând vistieria țării ori veniturile anumitor dregători -, sunt prevăzute în acte, iar actualizările acestor amenzi, periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite” și „date prin târg”) - plăteau amenzi („șugubina de muieri”, pe care o încasau, în Moldova, marii vornici, reprezenta - datorită mulțimii infracțiunilor sexuale - un izvor nesecat de venituri), iar voievozii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și pre ceia ce le vor fi într-ajutoriu, însă numai cându-i vor găsi făcând acel lucru, ce să zice când vor răpi, iară nu altă dată”399. Nici autoritatea nu se arăta mai blândă cu răpitorii. Cei ce răpeau femei desfrânate rămâneau fără o mână sau amândouă („acelora să li se taie mâinile”), iar cel ce lipsea de libertate o femeie măritată sau o boieroaică suferea aceeași mutilare. I se tăia nasul mamei care își prostitua fiica, iar potrivit îndreptării legii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
id="56"> 56 Sorin Cristescu, op. cit., p. 257. </ref>. Ministrul plenipotențiar german acreditat la București, Bernand von Bülow, avea să fie mai radical În ceea ce privește caracterizarea lui Hitrowo: „fost trișor la cărți, descoperit de colegi, fost revoluționar, mereu băgat În datorii, desfrânat și ros de sifilis, dar, În postul pe care Îl ocupă, mereu Întreprinzător și un profund cunoscător al caracterului popoarelor din Balcani și maestru În arta de a-i stăpâni pe acești oameni, Îmbinând cu abilitate biciul și zăhărelul” <ref
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Delavrancea. SCRIERI: Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, Iași, 1851; Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854; Omul muntelui (în colaborare cu Marie Boucher), București, 1858; Schițări de literatură română, Iași, 1859; O vorbă despre literatura desfrânată ce se încearcă a se introduce în societatea română, Iași, 1863; Les Sept montagnes (histoire moldave) (în colaborare cu Marie Boucher), Paris, 1863; Balul mortului sau Mortul și danțul, București, 1865; Cronicele noastre, București, [1865]; De clasicism, romantism și realism
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
6. imigranții, prin reducerea temporară a relațiilor umane vitale; 7. minoritățile în caz de discriminare rasială; 8. depresivii prin scăderea reactivității fizice și psihice; 9. singuraticii prin credulitate; 10.lacomii și achizitivii, prin dorința de a-si mari avutul; 11. desfrânații prin indiferență li dispreț față de legi; 12. cei care-i torturează pe alții, prin reacțiile agresive ale celor ce-i chinuie; 13. cei care se apără curajos, făcându-și singuri dreptate și care nu se lasă lesne victimizați. Una dintre
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
nediferențiate”, subliniind-se în felul acesta faptul că „nu este posibil să întâlnim o personalitate diferențiată în straturile inferioare ale debilității mintale” (K. Schneider). Încercând să stabilească o tipologie caracterologică a debililor mintali, K. Schneider izolează următoarele tipuri: pasivul indolent, desfrânatul leneș, încăpățânatul amorțit, recalcitrantul descreierat, eternul înmărmurit, vicleanul încăpățânat, perfidul viclean, inoportunul nevinovat, lăudărosul fanfaron, ofensatul cronic, insultătorul agresiv. Recunoaștem cu ușurință în tipurile de mai sus nota preocupărilor de „psiho-caracterologie morală” ale lui K. Schneider, pe care o găsim
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pe malul mării (1937), tineri fii de țărani, merituoși, ajunși la o anume poziție în ierarhia intelectuală și socială, sucombă din cauza neadaptării și a neacceptării (non)valorilor „lumii bune”. Fete de condiție modestă, insuficient pregătite pentru viață, cad victime unor desfrânați sau răutății semenilor, încheind în mormânt scurte existențe pline de durere și de umilință, ca în Lucia (1934), Suzana (1939), Numai o primăvară (1941). Sau, dimpotrivă, bărbați de diferite vârste și condiții sociale sunt distruși, împreună cu familiile lor, de venalitatea
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
lui Ion Minulescu. Scrise în momente foarte diferite, alternând însemnări ca de jurnal cu reconstituiri târzii, amintirile restituie mai mult un mod de a trăi și o viziune destul de convențională despre „Minu”. În teatru, după Masca, o satiră a comportamentului desfrânat al unor femei din lumea bună, și Rozina (1919), o dramă stângace a femeii căsătorite fără iubire, apoi înșelată și în iubirea de la care aștepta totul, autoarea încearcă o prezentare în registru comic a existenței dintr-un orășel, fixându-și
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
nesimțite la o înșelătoare mistică a tradiției. Idolatrizarea trecutului și tratarea comorilor tradiției ca piese de muzeu ascund o tristă aplecare spre comoditatea spirituală. Chiar dacă numeroase parabole evanghelice sunt construite prin pilduitoarea forță a excepției (samariteanul cel milostiv, sutașul, femeia desfrânată), mulți creștini răsăriteni preferă încă să aibă o imagine statică, monocromă și mai ales simplistă despre infinit de subtila lucrare a Proniei în lume. Tradiționaliștii trăiesc plăcerea irezistibilă de a reduce istoria la o imaginară condiție atemporală, într-o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
poate deveni un pelerinaj care ne oferă șansa ascuțirii minții și a lărgirii inimii. Istoria umanității este un tezaur imens de fabule din care ucenicii lui Hristos ar trebui să fie gata să învețe orice. Dacă tâlharul de pe cruce, femeia desfrânată, Zaheu vameșul sau bunul samaritean s-au făcut pilde ale virtuții, de ce n-am crede că „tot omul care vine în lume” ar putea întrupa fapte vrednice de urmat? Ne-am putea gândi, desigur, la realizările extraordinare din istoria medicinei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cadavru sub braț. Cadavrul avea păr lung, blond, și plutea în cercuri în fața mea. Un pește enorm cu ochi bulbucați și un corp disproporționat de mare și solzi strălucind de putrefacție înota în jur, cu priviri pofticioase, ca un bătrân desfrânat. Pe când eram gata să mă sufoc din lipsă de aer, cadavrul s-a trezit la viață sub brațul meu și s-a îndepărtat, iar atunci m-am luptat cu peștele, iar cadavrul se răsucea necontenit în apă, învârtindu-și părul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lor. Pentru a realiza însă aceste intenții, scriitorul a mers pe calea folosirii clișeelor burgheze (...). Nu lipsește din nuvelă nici povestea răsuflată a brigadierului, copil din flori, al cărui tată pilot de vas, a sfârșit în decrepitudine, după o viață desfrânată (...). Există și o poveste a căpitanului Bumbaru care este lipul de marinar vechi, idealizat de literatura burgheză (...). Toate aceste elemente nu contribuie la reliefarea trăsăturilor omului nou. Dimpotrivă, în cazul brigadierului Vlahos, ele nu fac decât să întunece portretul acestuia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care nu poate epuiza sensul acestui coup de force al marelui papă, merită să ne Întrebăm dacă imaginea respectivă nu aștepta, cumva, de câteva secole bune, În subconștientul creștinătății. În fond, Maria Magdalena, reconstruită acum după modelul vetero-testamentar al Poporului desfrânat Întors la Dumnezeu după o lungă rătăcire prin pustiu sau un exil teribil, Încarnează mitul creștin Însuși, structurat În trei momente: căderea, pocăința, botezul/mântuirea. Maria din Magdala a rămas aproape nouă veacuri prizoniera acestei tradiții, consfințită oarecum prin sphragis
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
p. 39): numele invocat de preoți este numele Său; tot numele Său e scris și pe casa unde au loc jertfele. În numele Său generațiile omenești „au sădit copaci fără rod, În chip rușinos”. Iar cei doisprezece preoți, vulgari, păcătoși, criminali, desfrânați sunt chiar cei doisprezece apostoli, care n-au Înțeles taina lui Isus, pervertindu-I mesajul. Să nu uităm că avem de-a face cu un text de factură și doctrină gnostică. Isus din Evanghelia lui Iuda se opune sacrificiilor, considerându
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fel, ca În Printre nisipuri, cu Claude Barron, pe care-l văzuse acum câteva săptămâni. În acel film Claude Barron se Înrolează În Legiunea Străină pentru că Rita Carrol se măritase cu alt individ. Celălalt individ se dovedește până la urmă un desfrânat și un alcoolic, așa că Rita Carrol Îl părăsește și se duce În deșertul unde Claude Barron se luptă cu arabii. Când Rita Carrol ajunge acolo, el e deja În spital, rănit, de fapt nu chiar Într-un spital, ci doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mic privește-acolo căile lor tăinuite Și cu varga zugrăvește drumurile lor găsite: Au aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun, {EminescuOpI 45} Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors; Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți ce fără vieață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă Și în Nil
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Vizeu, fosta mănăstire a Nerilor, edificiu cu înfățișare măreață și severă, 1900-1908. Anii de agonie ai Monarhiei, care se scurg între moartea lui Eça de Queiroz și asasinarea Regelui Don Carlos și a Infantelui Don Luiz. Ani dominați de propaganda desfrânată a tuturor ideilor antitradiționale, de la republicanism și masonerie până la insurecție armată și invectivă antireligioasă. Dezgustată de rege și de politicieni, amețită de tribuni și gazetari, intoxicată de propaganda ocultă, cloroformizată de câțiva artiști și cărturari de geniu - Portugalia trăia, în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
minții sau a motivelor. Dar acum ciudata afirmație a lui Augustin avea nevoie de o nouă interpretare. Ascultând-o pe Angela atent, Sammler observă diverse dezvoltări. Truda puritanismului lua acum sfârșit. Fabricile satanice Întunecate schimbându-se În fabrici satanice luminate. Desfrânații convertiți În copii ai bucuriei, deprinderile sexuale ale seraiului și ale savanei congoleze adoptate de masele emancipate ale New Yorkului, Amsterdamului, Londrei. Bătrânul Sammler cu viziunile lui zăpăcite! Vedea triumful din ce În ce mai mare al Erei Luminilor - Libertate, Fraternitate, Egalitate, Adulter! Iluminism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
puternic din Gallia. Acesta îl instruise și îi dăduse în grijă biblioteca sa enormă. El, Titus - pentru că așa se numea -, îi cunoștea pe Platon, Aristotel, poeții greci și latini. Fusese o perioadă fericită. Când stăpânul său murise, fiul acestuia, un desfrânat pasionat de jocurile de noroc, îl vânduse pe Titus în piața de sclavi. Fusese cumpărat de un lanist, un oarecare Manteus, care avea o școală de gladiatori în Gallia. Manteus îl vânduse apoi ca secutor lui Vitellius. Titus oftă. — Vitellius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
câte am înțeles, Vitellius are în Vespasianus un rival teribil, spuse cocoșatul, alungându-l pe sclavul care îi pusese în față o grămadă de ficăței de sturz; se întoarse apoi spre bucătarul-șef: Îmi pare bine, pentru că Vitellius e crud, desfrânat și hoț. Ești de acord cu mine? — Dar mama lui Vitellius? Biata femeie, o căină paharnicul. Oracolul a prezis că Vitellius va domni multă vreme numai dacă îi va supraviețui mamei sale. Am auzit că Vitellius îi dă tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lasă-mă pe mine să vorbesc. — Se acceptă. Întocmai cum Îmi indicase bătrînul cel șmecher, pe Jacinta Coronado am găsit-o Într-o mansardă la care nu se putea ajunge decît pe o scară de la etajul al treilea. Potrivit moșneguțului desfrînat, ultimul cat era refugiul puținilor interni cărora Parcele nu avuseseră cumsecădenia să le ia mințile, stare, pe de altă parte, nu tocmai longevivă. Pe cît se pare, acea aripă ocultă adăpostise, la vremea sa, camerele lui Baltasar Deulofeu, alias Lazslo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
El calcă pe urmele stăpânului său „bărbierul diplomat”, Nae Girimea; e calfă pricepută și experimentată, cu spirit practic punând „ambiț” în toate cât și stăpânu-său, cu excepția râvnei de a parveni la „onoarea de familist” ce-l caracterizează pe Chiriac, „sluga desfrânată” a lui Jupân Dumitrache. Ca sergent în garda civică și ca păzitor al onoarei jupânului, tejghetarul își slujește stăpânul cu „zel și activitate” spre a-și făuri viitoarea situație: organizează exemplar, compania în care Jupân Dumitrache este căpitan cu obligația
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
munți, în minele de plumb, pe câmpul de luptă al tranșeelor și au dat cele mai multe jertfe întru păstrarea credinței strămoșești. De aceea considerăm că aversiunea și dușmănia împotriva Mișcării Legionare, împinsă până la crimă și ucidere în masă, precum cea a desfrânatului asasin Carol al II-lea, a nefericitului Ion Antonescu, condamnarea la moarte a tineretului și trimiterea pe front în așa zise batalioane de reabilitare, batalioanele morții, apoi îngrozitoarele crime comuniste, este un blestem, nebunie și trădare. Da, cercetați faptele celor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
duce mârșăvia: stătea ca la biserică, În genunchi și cu fruntea proptită În țărâna pe care o călcaseră tălpile ei. Ceva mai Încolo, În timp ce el și gazda ciocneau pahare cu vin roșu, iar eu beam sirop de vișine cu sifon, desfrânatul vorbea ca pentru el și nu mai contenea: «E prea frumoasă fie-ta, grecule! N-o să Îndrăznească nimeni să ridice ochii la ea. O să rămâi cu ea În casă. E prea frumoasă fata ta, grecule...». Așa că vezi și ferește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]