754 matches
-
de marii noștri Daci străbuni. Împreună ne-am împărtășit din licoarea divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de foc și ne-au despicat cărări. Lumina lor ne-a însoțit calea prin cruntele desișuri. Împreună am îmbrățișat tulpina brazilor, iar cetina lor ne-a adăpostit de ploaie și ne-a încălzit oasele obosite și răzbite de frig, de brume și de foame. Am băut din șipotul izvoarelor și am îngenuncheat împreună-de atâtea ori!-la
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Natalul meu Purani - sanctuar de pace, Te port în suflet cu tainic zvon de luncă, De cânt și vise, pe netede cărări de altădat. Prin mintea mea, tablouri trec crâmpeie, Pădurea cu flori multicolore în tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de sălcii visătoare și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, Lacul Ileanii, cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Rătăcitor, peste câmpii
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
de culori dup-o vară răvășită Mă îndeamnă la visări într-o toamnă insolită Cu vârfuri nedeslușite fagii s-au pierdut în nori În decor tăcut de toamnă au rămas stingheri actori Doar sporadic mai răsună ciripit de cintezoi În desișuri desfrunzite populate cu strigoi. Simfonia de lumini mângâind cărări boltite Arde pân’ la rădăcini brazi cu frunze ascuțite Un decor ce nici în vis n-ai să vezi așa bizar Pregătit e să asculte povești de abecedar. „Fuga” de Bach
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
unor poeți români. Este suficient să amintim că Ion Budai-Deleanu, în dorința de „a introduce un gust nou de poezie românească”, vrea să-i învețe pe „tinerii cei de limbă iubitori a cerca și cele mai ridicate și mai ascunse desișuri ale Parnasului, unde lăcuiesc musele lui Omer (s.n.)”, recunoscând că a folosit ca modele miturile homerice și cerând, în debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Ba mai mult, recunoscător pentru ajutorul ei, i-a făcut daruri și a trimis vorbă în zona Piscului din Brăila, cartier de lipoveni, ca părintele ei, atamanul pescarilor locului, să vină s-o recupereze. Auzind, copila s-a refugiat în desișul de sălcii, iar când cercetașii părintelui au năvălit asupra adăpostului, o rețea de egrete s-a înălțat spre tării ducând cu ele și pe fetișoara îndrăgostită de Terente... -Comment?! se miră Solitarul. -Așa! Iar câtă vreme a trăit haiducul, o
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
ostenite Ce glăsuiau în van Despre umbrele moi. Se rumenise infinitul În cuptorul regenerării Și-am poposit La locul hotărât, Dar tot n-ai apărut! Spaima săpa sardonic Acolo, în alveola pădurii, Unde duhuri nocturne Șuierau în văile-abrupte. Acolo, în desișuri silvestre, Ai încercat cândva Să bați în piroane veșnicia, Însă chingile s-au rupt Și din vina mea, Îmbolnăvindu-ne iremediabil De năzuințe Cu un cod azi ilizibil, Furișat în orbite. Pribeagă, Fremătam de nerăbdare, Recuperam anii, Derulând un absurd
TE-AM ÎNTREBAT ADESEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353764_a_355093]
-
TRECUTULUI Autor: Emanuel Enache Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Trecutul României începe încă din Sarmisegetuza și ține până...acum o secundă, dar aș dori să vorbesc despre izvoarele nescrise ale României, monumentele. În desișul pădurii Moșnei se află o groapă de 15 m adâncime în ea fiind podul unui palat. Legenda spune că, pe timpul războaielor dacice, natura a vrut să distrugă dacimea. Un mândru voinic a luptat pentru a apăra o prințesă dacă, dar
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DOAR TU... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Doar tu... De câte ori mă rătăcesc în desișuri grele de gânduri singura cărare luminată duce către tine... mă caut în tine ca să mă regăsesc în prezent, mi-am făcut un obicei din asta - nu mai folosesc oglinzi retrovizoare care sunt împregnate de mersul înapoi... pereții sufletului zbuciumat de
DOAR TU... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353659_a_354988]
-
secolului XIX se nevoia în Schitul Peștera Ialomicioarei un călugăr smerit și foarte iubitor de Dumnezeu. După câțiva ani, dorind să se roage în pustie, a plecat din schit și și-a găsit sălaș o peșteră nebăgată în seamă, în desișul codrilor, numită până astăzi „Peștera Mică". Pustnicul nu știa că acolo își avea adăpost un urs. Dar, cu rânduiala lui Dumnezeu, s-au împrietenit unul cu altul, încât noaptea locuiau împreună în aceeași peșteră, iar ziua ursul pleca în pădure
PUSTNICUL SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357110_a_358439]
-
decursese atât de frumos, poate cel mai frumos din tot acel întreg lanț de zile ale prieteniei noastre, se terminase tragic, punând punct, printr-o întrebare stupidă, care nu își putuse afla rostul, precum o cloanță-cotoroanță din poveste, ascunsă în desișurile mirificei păduri de basm, care, când iese la iveală... strică tot. Chiar eu eram aceea care voiam ca alesul meu să se bucure de puritatea mea la căsătorie, căci așa mă educase mama și, chiar eu, am explodat distrugător. Nu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
frunziș. S-a iscat un vârtej de abur, aducând cu el micile vietătăți, formând cerc în jurul sicriului de cristal. Elfii au coborât pe aripi de păsări, gnomii s-au ivit din spatele arborilor. Zânele au venit însoțite de animalele ascunse în desișuri. Atmosfera se anima, pe măsură ce marile entități ale creației se materializau. Spiritul Focului păstrează căldura din inima naturii. Ținând o torță aprinsă, se opri la stânga sicriului... Spiritul Aerului, în mantie de stele, cel care creează inteligența ființelor, s-a postat la
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
înălțimile sunt acoperite cu păduri și codri. Aici Basarabia e foarte frumoasă. Dealurile sunt verzi, pădurile și dumbrăvile stau spânzurate pe coaste stâncoase, râurile și izvoarele străbat câmpii și livezi întinse. În aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, printre dealuri, în desișul codrilor stau ascunse mănăstirile și schiturile Basarabiei”. Cetăți mari și puternice se înălțau pe după coamele dealurilor, cetăți vestite cum ar fi Hotinul, aproape de granița cu Bucovina. De aici, turcii supravegheau granița cu Polonia. Despre Cetatea Hotinului, marele istoric Nicolae Iorga
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PROMISIUNEA DE JOI (XI) Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului Vântul porni să sufle din senin. Ursache urcă dealul, urmărind mașinile care se îndepărtau. Poteca șerpuia prin desișul de aluni, forfecându-i pașii. Se ținea cu mâna dreaptă de brusturii crescuți în voie, lăsând bățul să zgârie pământul, și urca. Ajunse pe zare. Obosit, se așeză pe iarbă. Trebuia să mai străbată încă două dealuri și o pădurice
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
așa e de mirare, după atâta vreme!... Câinele scheuna fără contenire, agitându-și coada ciuntită. El îl crescuse de puiandru și-l deprinsese cu vânătoarea. Câte întâmplări nu trăiseră împreună, de câte ori nu împărțiseră hrana după o zi de alergătură prin desișuri! Odată bietul câine, încă tânăr și zburdalnic, căzuse prins într-un balț pentru vulpi. Ore în șir umblase să-l găsească. Dăduse de el în cele din urmă, animalul era sfârșit de cât se zbătuse și în jurul trupului sârma de
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
întâmpla. Neamțul era om chibzuit, ce era a lui, era a lui, nimic făcut fără rost, nimic lăsat de izbeliște ... Oh, Rumänien, Rumänien, suspinase iarăși, șuvoaie de aburi ieșindu-i, după adânca inspirație, pe nări. Un trosnet de vreasc din desiș, abia auzit, îl făcuse să tresară. Om sau animal? se întrebase, ca de obicei, instantaneu. Stătuse în încordată așteptare, aproape una cu bușteanul, a cărui răceală o simțea strecurându-i-se tot mai adânc în trup. Degetele i se crispaseră
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
de apărare, văzuse întunericul sfâșiat de fulgerul unui foc de armă, urmat imediat de senzația unei arsuri puternice deasupra omoplatului stâng. Deși dezechilibrat de lovitură, pe care de altfel o aștepta, își descărcase și el pușca în direcția focului din desiș, fără să o mai ridice la ochi. Cele două detunături ale armei sale aproape că se suprapuseseră una celeilalte. Încă ecoul lor nu se stinsese, când un corp greu se auzise căzând. Apoi liniștea se reinstalase în poiană, întreruptă câteva
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
a serii de vară. Bărbatul stătea pe verandă, cu umărul sprijinit de stâlpul scării. Privea gânditor,scrutând cu ochii negri, bolta cerului. Era o liniște nefirească, doar greierii se auzeau încet. Coborî treptele și se îndreptă spre lacul ascuns de desișul copacilor, care adăposteau taine de nepătruns. Semeția lor impresiona, inspira respect, știind că vârsta depășea sute de ani. Pașii lui își încetiniră ritmul ... o muzică neobișnuită, suavă, răsuna în liniștea de nepătruns. Vocea diafană de femeie, încânta auzul bărbatului. Lacul
ÎN ARŞIŢA NOPŢII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358971_a_360300]
-
cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre se-mpletesc în visele florilor cu gura zdrobită pribegind printr-al lumii desiș. Un înger își fâlfâie inocentele aripi, mesteceni schilozi se apleacă cu fruntea-n pământ, liniștea bea din tâmplele mele-argintate; nici nu mai știu unde sunt...dacă sunt. Leonid IACOB Referință Bibliografică: de noapte / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
Tratament antinevralgic la mediocri. Final cu sărăcie de melos, cu bogăție de zgomot și maraton. Cuvinte înghesuite pe o limbă peltică. Vorbe șchiopătate cu mână-ntinsă, picioare-n dambla și frunte lipită cu bani. - Cânt scos din ureche bleagă în desiș de urechi fără pretenții. Ioan MUȚIU Referință Bibliografică: Manele de IOAN MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 297, Anul I, 24 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
mică pentru a se ascunde mai temeinic sub un mal. Și simt, pe dealul acela negru și împădurit, de dincolo de pârâu, cum sclipește ceva, în întunric, ca niște ochi de lup. Dar nici lupul nu se încumetă să iasă din desișuri pe un asemenea vânt sinistru... Colo în vale, mai înspre stânga, într-o poieniță, locuia cândva un bătran. Sunt mulți ani de când a murit și el. A venit de tânăr pe aceste meleaguri, a tăiat câțiva copaci, și-a făcut
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
cărbunelui. Jiului s-au ivit la milioane de ani după cataclismele și dezastrele geologice ale Miocenului, cataclismele și dezastrele sociale ale Petrila - zonă situată la limita de est al depresiunii Petroșani, pierdută între munții falnici ce-l înconjoară acoperiți de desișul pădurilor seculare a creat încă din antichitate condiții de viețuire și de locuire, dar, asupra cărora dovezi scrise, mai ales până la începutul secolului al XIV-lea, nu există. Dovada de trăire pe meleagurile Petrilene ne-o demonstrează doar mărturiile lingvistice
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
o zi le voi răsuci dincolo de masca dintre maluri și le voi trimite peste prăpăstii. de acolo pornesc corăbiile spre oceanul de niciunde. între timp, ziduri înțelepte șerpuiesc pentru cetatea în care vom fi trăit, și eu, și tu, în desișul luminii... Referință Bibliografică: în hohot să ardă / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1320, Anul IV, 12 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎN HOHOT SĂ ARDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360129_a_361458]
-
care au avut loc între anii 1733 și 1941 arată clar evoluția creșterii numărului de locuitori, legată strâns de necesitățile creșterii și nevoilor minei. Documentele vremii s-au dovedit zgârcite cu această zonă pitorească pierdută între munții falnici, acoperiți de desișul pădurilor, care încă din antichitate au oferit omului condiții de viețuire și de locuire, fapt dovedit în mare măsură de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-au păstrat caracterul
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
o măsură mai mică pe Valea Oltului...”. În continuare, doresc să mă opresc asupra descoperirilor monetare făcute pe teritoriul Petrilei, care, în lipsa altor documente, oferă posibilitatea de a reconstitui începuturile de viață omenească în acest colțișor de țară, ascuns în desișul pădurilor seculare. Peștera Bolii din apropiere, aparținând în acea perioadă localității Petrila, constituia un excelent adăpost pentru oamenii epocii de piatră. Elementele de așezare omenească în această peșteră sunt identice cu cele aflate în alte peșteri cu urme de trăire
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]