766 matches
-
parte, sunt lipsiți de capacitatea de a toarce. Toți reprezentanții genului sunt animale răpitoare și se hrănesc cu mamifere mari, mai ales cu copitate. Adeseori prada este mai mare decât felina. Vânează de obicei din ascunziș, pândindu-și prada în desișuri și în preajma locurilor de adăpat. Obișnuiesc să-și sufoce prada mușcându-i gâtul. Mănâncă întinși pe burtă, cu ghearele înfipte în animalul doborât. Sunt activi și ziua și noaptea, dar sunt mai bine adaptați condițiilor nocturne. Sunt animale solitare, cu excepția
Panthera () [Corola-website/Science/326794_a_328123]
-
ospățul: mese încărcate cu bucate delicioase și vinuri alese. După masa copioasă, amețiți de licoarea vinului, tinerii nu mai puteau să urce spre castel. Cu timpul, turnurile castelului s-au topit. Dar locurile din împrejurimi, poteca ce duce spre castel, desișul pitoresc al Răcovățului păstrează și astăzi misterioasa denumire "La Castel".
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
în primele trei zile ale atacului 300 de militari - soldați, subofițeri și ofițeri. Pe 18 noiembrie s-a ajuns la concluzia că este necesar sprijinul tancurilor, iar geniștii au început să deschidă cu explozivi drumuri de acces pentru blindate prin desișul pădurii. În ciuda tuturor eforturilor, comunicațiile și transporturile au rămas o problemă pentru americani, iar un nou atac al aliaților a trebuit să fie oprit din cauza crizei de muniție și pentru evacuarea răniților. Germanii au primit întăriri din partea Diviziilor de infanterie
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
că și Letea-veche. În continuarea satului Ruși-Ciutea se află satul Siretu, fost "Fundu lui Bogdan".. Despre întemeierea acestui sat există o legendă. Se spune ca Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, plecat fiind la o vânătoare, s-a rătăcit în desișul luncii de la vărsarea Bistriței în Siret. De atunci acest loc a căpătat denumirea de Fundu lui Bogdan, denumire ce s-a păstrat până în 1969, cănd satul a primit denumirea de Siretu. În prezent această localitate numără 438 locuitori. Planul pământurilor
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Goranu este un sat ce aparține municipiului Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, Oltenia, România. Unul dintre cele mai deosebite obiective turistice din zona Râmnicului, piramidele sau șiroirile de pământ de la Goranu, reprezintă o rezervație geologică spectaculoasă. Printre copaci și desiș, piramidele parcă s-au ascuns de privirile turiștilor și ale localnicilor, tocmai din această cauză este un fenomen unic prea puțin cunoscut în România. Rezervația naturală Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului a fost declarată arie protejată în anul 2000
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
rămase viețuiesc în India și Indochina. Numai în perioada anilor 1995-2005 arealul tigrului s-a micșorat cu 40%, astfel încât în prezent el nu populează decât 7% din arealul inițial. Tigrii populează regiuni cu landșafturi foarte diferite: păduri tropicale umede, mangrove, desișuri de bambus, savane, semideșerturi, regiuni stâncoase sterpe și taiga. Nu populează zone muntoase cu altitudinea de peste 3.000 m, cu excepția munților din Bhutan, unde, la altitudinea de 4.000 m, conviețuiesc cu leoparzii zăpezilor. Tigrul duce un mod de viață
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
moarte, iar rutele lor de deplasare rămân aceleași. Masculii fac în medie 9,6 km pe zi, maxim 41 km. La femele acești indicatori sunt, respectiv, 7 km și 22 km. Tigrii își improvizează culcușuri în peșteri, scorburile copacilor și desișuri. Inspectându-și teritoriul, tigrii și-l marchează regulat (o dată la câteva zile sau săptămâni) prin diferite metode. Urina cu miros specific este unul din mijloacele cele mai răspândite de marcaj. Ei urinează îndeosebi pe suprafețe verticale: cioturi de copaci, stânci
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
vârsta de 3-4 ani, iar perioada dintre două nașteri este de 2-2,5 ani, în unele cazuri 3-4 ani. Gestația durează 97-112 zile, în medie 103 zile. Tigroaica își aranjează culcușul în locuri greu accesibile: în peșteri, între pietre, în desișurile de trestii. Poate folosi una și aceeași ascunzătoare mai mulți ani la rând. Tigrișorii se nasc în martie-aprilie, câte doi-trei, mai rar unul singur și încă mai rar câte cinci-șase. Dacă toți puii se nasc morți, femela este capabilă să
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
este considerată ca o catastrofă naturală istorică, au trăit în sate răspândite cca. 30 000 de locuitori. Jungla deasă favorizată de ploile abundente (precipitații cu ca. 4000 mm/an) aduse de muson, acoperea o mare parte a versanților vulcanului, acest desiș era favorabil vânatului, zonele defrișate aveau un sol vulcanic deosebit de roditor favorabil agriculturii. Astfel în regiunea înconjurătoare pe o rază de 40 de km trăia o jumătate de milion de oameni, cu localitățile mai importantă „Angeles” (150 000 loc.) și
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
lui. Suprafața rezervației este de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
ambele sexe la fâse, însă la codobaturi sunt multe diferențe. Hrana este formată mai ales din insecte și alte nevertebrate mici în sezonul cald, dar iarna și din semințe. Cuibul și-l fac pe pământ, în crăpături de stânci, în desișuri sau în scorburi de arbori, uneori în diferite construcții. Femelele depun 2-7 ouă, frecvent albe, maro sau cenușii, pe care le clocesc 2-3 săptămâni. Puii sunt nidicoli (ies din ou golași și orbi) și părăsesc cuibul după 12-18 zile. le
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda. O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea și a hotărât să-și facă o căsuță și a rămas să trăiască în ea. În ambele legende ce conțin elemente factologice reale, găsim trei
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
medie de 1,4-1,8 km. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 100-200 m. Suprafața văii este netedă, uscată, cu vegetație de pajiște. În locurile unde se resimte remuul apei de la lacurile de acumulare, lunca este înmlăștinită, cu stufărișuri și desișuri de arbuști. Albia este puțin șerpuitoare, fără ramificații, cu lățimea de 0,5-2,0 m, până la satul Doibani, prezintă un șir de bălți, legate de un fir de apă. La gura râului, pe malul stâng al Nistrului, este situată Rezervația
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
se strecoară nevăzut la colibele huțulilor pentru a le da foc și apare pe neașteptate la cotiturile potecilor pentru a-i jefui pe angajații exploatării. Nimeni nu-l cunoaște așa că fugarul începe să fie considerat o apariție supranaturală zămislită de desișul pădurii. Înfrângerea suferită de inginerul Bernard dobândește o dimensiune fantastică. Pădurea îi ocrotește pe cei care vor să o apere, făcându-i să nu fie găsiți de autorități. Romanul lui Sadoveanu promovează comuniunea între om și natură, element baladesc impregnat
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
puștilor cu zăvor moderne. Din cauza marii cadențe de tragere și lungimea lor mai mică decât majoritatea puștilor cu zăvor, puștile cu levier continuă să fie arme de vânătoare populare, în special pentru distanțe mici și mijlocii în păduri, preerii sau desișuri. Puștile cu levier mai sunt folosite în număr limitat de către paznicii de penitenciar în Statele Unite, precum si de către pădurari în diverse tări ale lumii. Un avantaj în plus asupra puștilor cu zăvor este ambidextria lor. O pușcă cu levier poate fi
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
fiind greu accesibile. Tufărișurile sînt formate din jneapăn (Pinus mugru), ienupăr pitic (Juniperus sibirlca), anin de munte (Alnus viridis) și smirdar (Rhododendron kotsckyi), la care se adaugă alinul (Vaccinium myrtillua, V. uliginosum) și merișorul de munte (Vaciniurn vitisidaea). Jneapănul formează desișuri impenetrabile; tulpinile se încolăcesc, se întortocheată în așa fel, încît formează o țesătură deasă, ce acoperă fie stînca, fie grohotișurile. În Suhard trăiesc numeroase specii de animale caracteristice atît zonei alpine, dar mai ales pădurilor de rășinoase. Dintre mamifere — unele
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
încrucișată. Lipsa acesteia este cauza principală pentru obținerea unei cantități mici de fructe, de aceea cultivatorii recurg la polenizarea manuală sau la agățarea unor bucăți de carne pentru a atrage insectele. Acest arbore colonial are puternica tendință de a forma desișuri dacă nu este controlat. Primele atestări ale acestor fructe sunt dintr-un raport al unei expediții din 1541 a lui Hernando de Soto, care i-a găsit pe americanii nativi cultivând arborii la est de râul Mississippi. Expediția lui Lewis
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
care au fost martori unei adevărate revelații petrecute cu foarte mulți ani înainte. În 8 iunie 1830, un păstor de capre din Ciclova Montană, pe nume Iancu Cârșovanul, a ajuns cu turma sa în seculara pădure de sub „Stânca Rolului”. În desișul acestei păduri, a fost martorul unor cântări îngerești pe care le-a auzit și care i-au făcut o puternică impresie. Acesta a adus cele auzite la cunoștința consătenilor, care îndată au început un adevărat pelerinaj în pădurea de pe Valea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”." Mai la vale pe șosea se regăsește biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul „Sfântul Nicolae”. Comuna Cașin beneficia în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
este puțin înalt, corespunzător câmpiei aluvionare a Mekongului. Pădurile tropicale acoperă mai mult de jumătate din suprafața totală a teritoriului. Acestea sunt o prelungire a vegetației din regiunea Kampuchia, în timp ce pădurile din regiunile montane nordice, formate din prerii intercalate cu desișuri, se aseamăna cu vegetația din centrul Vietnamului. În Laos crește o vegetație formată din arbori de bambus, liane, stuf și palmieri. Fauna este formată din pantere și un numări mic de tigri, elefanți asiatici și leoparzi. Elefantul a fost și
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
punctul cel mai vestic al Europei), și pentru că nu aveau copii îi interesa să rămână cu pruncul abandonat, aproape normal odată ieșit din găoace. Și m-a purtat, când în brațe când în spinare, printre scurtături și cărări tăiate în desiș, până la stâncoasele înălțimi ale Rocăi, în speranța să nu întâlnească pe nimeni, ca să nu fie obligat să explice cine era copilul care plângea de foame. Niciodată în viață tata nu și-ar dezminți soacra, care nu-i ierta sărăcia nici
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
stăpîni (e un subtext permanent ce-l împiedică, probabil, a trece peste dimensiunile scurte ale prozelor, consemnări de pulsații pure, fără nici o umplutură), după cum acest gest însuși înfruntă blazarea, stare existențială așijderea suverană: "Strînsoarea gazdei, conducîndu-mi, fără poticniri, pașii, prin desișul petrecerii, din care se dezlipesc, la mici intervale, ca-n benzile sonore ce-nsoțesc imagini din junglă, vaiere și piuituri, hîrșcîieli și foșnete, îmi face bine, e o strînsoare de menghină gata să-mi oprească sîngele deasupra cotului, dar convingătoare în
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
iar pielea de pe tobă era ruptă. — Shobo! Yosaku! începură să strige părinții, căutându-și copiii. Hiyoshi nu se zărea nicăieri; ceilalți băieți dispăruseră și ei. Când părinții ajunseră înapoi la poala colinei, din templu se auzi un soi de trepidație. Desișurile fremătau, zburau pietre, iar clopotul sună din nou. După apusul soarelui, copiii, plini de sânge și vânătăi, coborâră dealul șchiopătând. În fiecare seară, când preoții se întorceau din colportaj, sătenii urcau la templu să se plângă. În acea seară, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
de vorbă cu tatăl meu. — Vă rog, iertați-mă. Glasul lui Hiyoshi suna întocmai ca un țipăt de maimuță. Ofuku nu slăbi strânsoarea. Porni în jurul casei. Cărarea care ducea de la magazie spre intrarea în grădina casei era mărginită cu un desiș de bambuși chinezești înalți. Deodată, Hiyoshi se opri în loc. — Ascultă, spuse el, privindu-l crunt pe Ofuku și dându-i mâna la o parte, am ceva să-ți spun. — Ce te-a apucat? Eu sunt stăpânul aici, ai uitat? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]