304 matches
-
care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după tuns, de lungimea și structura șuvițelor, precum și de extinderea lânii, desimea fibrelor, finețea și ondulațiile acestora. Merinosul transilvănean a reprezentat al doilea genitor, fiind utilizat pe linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată și rezistentă la condițiile zonelor deluroase și submontane din Transilvania. X femele minus variante și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Șuvițele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică, cu aspect interior și exterior clar și respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ, învelișul pilos ce formează cojocul de lână prezintă următoarele însușiri: finețe 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime 2500 - 3000 cm2, usuc de bună calitate, însă în cantități insuficiente. Cantitatea de lână obținută după tuns este influențată de gradul de ameliorare, de nivelul de hrănire și întreținere. Astfel, de la oi se poate obține o producție cuprinsă între 2
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Șuvițele din cojoc sunt de formă prismatică, cu tendințe spre conicitate, aspect interior clar și bine conturat. Fibrele au lungimea relativă de cca. 7 cm, însă cu o mare variabilitate individuală și o finețe de 25 µ Î21 - 30µă, iar desimea este de 3500 - 4000 foliculi pe cm2. Din punct de vedere cantitativ, producția de lână variază în limite extrem de largi, fiind influențată în primul rând de gradul de ameliorare, apoi de starea de întreținere și nivelul de hrănire. De la populațiile
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Extinderea lânii pe corp este bună, iar rezervele de piele sunt reduse. Cantitatea medie de lână obținută după tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm și o finețe de 25 µ. Desimea foliculilor piloși este cuprinsă între 3500 și 4000 pe cm2, iar randamentul lânii la spălare variază între limitele 50 și 54 %. Producția de lapte În condiții obișnuite de hrănire, cantitatea de lapte obținută pe durata unei lactații este mai mare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
seama cât e de urât. Suferi cumplit vreo șase luni, cum numai un copil poate s-o facă, dar apoi descoperi în grădina înconjurată de garduri înalte unde era lăsat să se joace, că dacă pui răsadul de usturoi în desime dublă și-l plivești de mai multe ori, scoți o recoltă îndoită cu condiția ca pe locul acela să fi fost înainte morcovi. La paisprezece ani asistă impasibil la ivirea semnelor bărbătești pe trupul său deșirat, știind prea bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Plecase afară să aducă apă, cișmeaua se afla în apropierea porții, țârâia încet, o lăsau mereu să curgă ca să nu înghețe, își aruncase paltonul pe umeri și își trăsese pe picioarele subțiri, cizmele. La început au strigat-o, au scuturat desimea nopții de jur împrejur. La poartă, sub cișmea au găsit căldarea pe care o luase cu ea când ieșise din cameră. Nu se umpluse încă. După nici zece minute de căutări, tatăl se întorsese în casă, tropăind pe prag ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
împiedica vederea, nici n-o mai putuse privi pentru ultima oară, în imaginația lui ea pierise luată de vârtejul pulberii. Dispăruse în norul de praf, cu ochii șiroind de lacrimi, urma să dea piept cu gura satului dar atunci, în desimea prafului nu se gândise la asta. Niciodată în viața lui nu se mai repetase o poveste de iubire la fel de simplă și de tulburătoare. Niciodată frumusețea și iubirea nu se mai ivise... Orașul îl aruncase undeva la periferie, se zbătuse mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și înguste. Partea aceasta cuprinde mai puțin de un sfert de târg; dar în ea sălășluiesc cu mult mai multe suflete decât în celelalte trei sferturi, ale creștinilor, unde înverzesc copaci și crește liniștea cu cât grădinile se măresc. În desimea aceasta a lui Israel, doar în Broscărie s-au pripășit câțiva români, funcționari mici, odagii, și puțini nemți; un cârnățar, câțiva dubălari. Încolo, pe ulița mică, pe ulița jidovimii, pe ulița școalelor, pe ulița strâmbă - se înmulțește, crește și furnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
el cel din urmă suspin al bolnavei, cu sufletul. —Dumnezeu să se milostivească de noi... șoptește Nicula Ursake. Trece cureaua cățelușei în mâna stângă și-și face cruce cu dreapta. Cum a făcut semnul sfânt, i se aprinde înainte, în desimea ceții, o stea în cearcăn negru. Cățeaua a dat glas asupra luminii de la casa de vânătoare. E acolo împrejmuirea de răzlogi peste care pășește, și stogul de fân din vara trecută. A ajuns. Grăbește pasul. Când se scutură în pridvor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
amândoi cu o povară asemenea; și copilul a povestit un ceas, lângă vatră, stăpânei lui, cum a ieșit țapul, și cum s-au apropiat, și cum a mers pușcătura, și mai ales cum a aflat el animalul căzut între niște desimi nepătrunse. Nana Floarea îl asculta cu plăcere, gândindu-se că numai câțiva ani vor trece și acest fecior va fi în stare să aducă singur țapul pe grumaz; și după ce va face cu el din munte zece kilometri, când va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu oarecare bucurie ascunsă; ori își aduce aminte că aici se pune carne de cal la păstrare în clenciuri, sub podina pătulului; ori se plimbă el așa, de plăcere, fiind dintr-o sămânță domnească; ori se îndestulează cu smeură în desimile acestea nestrăbătute de smeuriș; ori a simțit miros de miere și are bănuială de vreun roi într-o scorbură. Îi aduc eu doctor bun, care să-i dea ce-i trebuie. Domnul Ionaș Popa a sosit la amiază, în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
soarele se înclina la orizont aprinzând un pârjol imens în pădurile de sălcii. La treizeci de pași, luciul bălții tresărea în goana vresperilor lacomi, care se țeseau după albitură măruntă. Fluiera o mierlă nu departe; doi granguri îi răspundeau din desimea sălciei celei bătrâne. Mierla își repeta frântura de viers cu statornicie; grangurii bolboroseau și gângăveau, mai mult chemând și strigând decât cântând, cu fluierașele lor sonore. Am strigat pe gazda mea: —Moș Mitre! —Ahău! a răspuns el, tresărind ca dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ascunziș la Răzoare. Acolo Dălcăuș și-a pus muiere. Un tovarăș al său, de-i zicea Tistu, și-a adus și el pe a lui. Țineți voi aici bordeiul bine, așterneți pat de odihnă, faceți mâncare caldă. Noi venim prin desimea de sălcii, ca lupii. Nu se știa nici când vin, nici când se duc. Nu-i apuca ziua; nu-i apuca noaptea. Luni, în amurg, s-adună la un cocioc în loc poruncit; intră în luntre toți tovarășii. Dălcăuș îi cercetează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mănăstirea Barnovschi. --Uite ce poruncește Grigore Ghica voievod la 1 noiembrie 1747 (7256): “Facem știre tuturor cui să cade a ști că,... pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor... să nu facă putoare la desime ulițelor,... am poroncit... să scoată pe misărcii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsî un loc,... să nu fie cu supărare neguțitorilor ce țin dughene la podul ulițelor. Și iată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
În urmă cu mai bine de treizeci de ani, În ușa grădiniței, adus, de mânuță, de către mamă-sa. Acum, el se Încovoie, Îi luă cu delicatețe mâna și i-o sărută, apoi, o mângâie, pe părul, lovit, prin culoare și desime, de patina vremii și a vieții, Îi mângâie și umerii, o Îmbrățișă de-a binelea, după care, reveni la verticalitatea staturii sale atletice. Ea, la rându-i, clipi, des, emoționată, și-n fața ochilor i se ivi, decupată din istorie
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
hotărârea din 1 noiembrie 1747 (7256) a lui Grigorie Ghica voievod: „Facem știre tuturor...că, făcând domnie me cercetare pentru așezămîntul tîrgului și pentru ca să se scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor, precum era obicinuiți mai înainte, am poroncit credincios boieriului nostru, dumnealui Panaiote vel agă, să scoată pe misărnicii, cu scaunele lor, de la locurile cele strîmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsi un loc mai de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mă avânt în dezlegarea celor scrise: „Facem știre tutror cui să cade a ști că, făcând domniia me certare pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor...am poroncit...boieriului nostru...Panaieote vel agă...să-i aședză unde le va găsi un loc mai de o parte... Și i-au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii, ce iaste de la poarta mănăstirii, dincoace, despre apus...au făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la fel... Dar e grozav să vezi atâtea cărți împreună. Eu iubesc cărțile... — Explică-te. — Da, îmi place să fie cărți în jur. De aceea e plăcut aici, la Ludmila. Nu ți se pare? Îngrămădeala paginilor scrise învăluie atmosfera, așa cum desimea frunzelor învăluie o pădure; nu, ca stratificările de roci, dalele de ardezie, lamele de șisturi: încerci să vezi prin ochii lui Irnerio fundalul din care trebuie să se desprindă ființa vie a Ludmilei. Dacă poți câștiga încrederea lui, Irnerio îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pentru prima oară din față. Erau de un verde mohorât, mult mai spălăcit decât verdele din cutia cu creioane colorate, primită în dar acum două zile. Dar se înălțau foarte sus și erau așezați în planuri diferite, dând senzația de desime. Îndărătul lor, până la fundal, ochii erau ispitiți să caute printre ei ascunzișuri de semiobscuritate, tainele Nopții celei Sfinte. Dar după două ocoluri în jurul lui Moș Crăciun trebuiră să rămână nemișcați îndărătul său. Era rândul lui Moș Crăciun, înalt și masiv
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Folosindu-se de ea, soldatul Iahuben alergă spre atlanți, apoi se opri la jumătatea drumului, căutîndu-l din ochi pe Auta. Auta însă izbutise să se dezlege și venea spre el. Auta îl dezlegă și amândoi alergară mai departe, intrând în desimea armatei atlante. Armata năvălea cu sulițe și săbii lucitoare, ieșind parcă de sub nisip. Încăierarea cu băștinașii a fost scurtă. Dîndu-și seama că sunt prea puțini, aceștia începură să fugă. Apoi, văzîndu-se împresurați de sulițe și săgeți, se opriră și fură
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și pădurari, aducînd groază-n populații”, totul culminînd cu ziua În care-au furat 20 de perechi de bocanci de la un grup inocent de tineri, bocanci pe care i-au pus pe măgăruși și tuleo, „s-au pierdut apoi În desimea codrului”. Însă nu Înainte de „a fura și alimentele de la cabană”. Articolul acesta ar trebui Încheiat cu o frază perfectă din Sexpress: „Deși mi-am bărbierit păsărica, e mai urîtă ca Înainte”. SÎntem În luna mai, 1992, și din presa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
încercînd să stea tot atât de confortabil, deși venise într-o sari cu fir, Maitreyi căuta cu privirea începutul pădurii, dincolo de câmp. Nu știu ce tainică împărtășire a dorinței noastre de fugă, de izolare împreună a trecut atunci peste tot. Pădurea ne îmbia cu desimea ei de arbori și umbre, cu păsările ei fericite. Ne-am privit, și o emoție dincolo de fire ne-a invadat, ca și atunci în bibliotecă. Am ajutat-o să sară de pe zid și i-am sărutat în fugă părul, dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
umiditate, conținut în cenușă; * la uleiuri industriale: vîscozitate, temperatura de congelare; * la vopsele pe bază de ulei: puterea de acoperire a peliculei, flexibilitatea peliculei, gradul de uscare în 24 de ore etc.; * la țesături: greutate/m.p, rezistență la rupere, desime în urzeală și bătătură /10 cm pătrați, unghiul de șifonabilitate etc.; * la paste făinoase: umiditate, grad de aciditate, procentul la sfărămături etc. Indicatori ai calității produselor. Pentru măsurarea și caracterizarea calității produselor există un sistem de indicatori: indicatori specifici (parțiali
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
numărul ramurilor și a pîstăilor pe plantă, MMB și producțiile scad odată cu întârzierea semănatului (AZIZ M.A., RAHMON M.M., 1992). Semănatul timpuriu are efect pozitiv și asupra dezvoltării bacteriilor, fixatoare de azot (HORN C.P., 1996; ROMAN GH. și colab., 1998). Desimea de semănat este un factor foarte important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
important în cadrul tehnologiei de cultivare la năut, iar în condițiile țării noastre este recomandabil să folosim 40-50 boabe germinabile la metru pătrat (IONESCU AL., 1956; VELICAN V., 1972; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998) (tabelul 20). Desimea de semănat este dependentă de numeroși factori printre care și soiul cultivat. Sunt soiuri care dau cele mai bune rezultate la desimi de 45 pl/m 2 , altele la desimii de 55 pl/m 2 , desimile de peste 60 pl/m
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]