216 matches
-
au stabilit mai întîi pe fundul plat al văilor și, ulterior, o parte din locuitori au coborît către Țara Oltului. Din această cauză se întîlnesc sate duble - Lupșa-Cuciulata, Comăna de Sus - Comăna de Jos, Veneția de Sus-Veneția de Jos. Intensa despădurire a culmilor accesibile își găsește reflectarea în toponimie. Toponimia Pleașa și Pleșița, adesea întîlnite, au semnificația unor culmi pleșuvite de arboret. Depresiunea Vlădeni, caracterizată prin cîmpuri largi, terase și piemonturi datorate Homorodului și numeroșilor lui afluenți se deschide ca un
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Ioan zis Henul. Oronimele cu semnificație fitogeografică sînt numeroase (cca 36) și reprezintă atît vegetația actuală, cît și cea existentă în trecut (Dealul Ulmului, Frăsinișului, Mărului), cît și vechea extensiune a pădurilor (Dl. Runcului, Vf. Secătura, Arșița etc., cu semnificația despădurire. Mai puțin numeroase (18), cele cu semnificație zoogeografică redau mai ales fauna actuală (Dl. Ursului), dar și cea care a constituit fala Bîrgăului - faimosul zimbru. Foarte frecvente sînt oronimele cu semnificație în antroponimie (Dl. Toma, Vf. Dan, Dl Ivan, Dl.
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
la uscarea lui, favorizând incendiile de pădure. Între 20 iunie și 8 iulie 2008 în California se declanșaseră deja 18 000 de incendii, devastând 241 600 ha. În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Deși prin ardere se creează un efect sinergic, totuși, prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert. Un efect cert este însă eliberarea metanului prin
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
se organizează anual "Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice", ajunsă în 2007 la cea de a 13-a ediție. Ultimele conferințe au avut loc la Montreal (2005), Nairobi (2006) și Bali (2007). La ultima s-au discutat probleme ca: reducerea despăduririlor, dezvoltarea, adoptarea și transferul de noi tehnologii, examinarea raportului IPCC, ghidul de implementare al articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, cele mai bune practici privind folosirea solului etc. Al Gore, fost vicepreședinte al SUA în timpul președinției lui Bill Clinton, în
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Irlanda acum 9.000 de ani, teritoriul era acoperit mai ales de păduri de stejar, frasin, ulm, alun, tisă, și alți arbori indigeni. Apariția turbăriilor și defrișarea unor păduri pentru a facilita agricultura sunt considerate a fi principalele cauze ale despăduririi din secolele ce au urmat. Astăzi, circa 12% din suprafața Irlandei este împădurită, dintre care marea majoritate este formată mai ales din plantații de conifere naturalizate pentru scopuri comerciale. Condițiile ideale de sol, precipitațiile abundente și clima blândă dau Irlandei
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
munți. Masele de aer continental aduc mari cantități de zăpadă iarna. Bulgaria a adoptat protocolul de la Kyoto și a îndeplinit obiectivele acestuia, reducând emisiile de dioxid de carbon între 1990 și 2009 cu 30%. Poluarea fabricilor și uzinelor metalurgice, împreună cu despăduririle continuă să producă mari probleme sănătății populației. Zonele urbane sunt în mod deosebit afectate de producția de energie în termocentrale pe bază de cărbuni și de traficul de automobile, în vreme ce utilizarea de pesticide în agricultură, precum și sistemele de epurare învechite
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
programul nuclear a fost oprit, decizie asupra căreia guvernul a revenit în 2008, cu planuri de a construi până la patru reactoare nucleare cu tehnologie franceză. Acestea au fost și ele anulate după un referendum convocat în urma accidentului nuclear de la Fukushima. Despăduririle, proiectele imobiliare ilegale și politicile de gestiune a resurselor funciare au condus la o importantă eroziune în zonele montane ale Italiei, care s-a manifestat prin dezastre ecologice majore, ca scurgerea din din 1963, și scurgerile de noroi de la Sarno
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
și cuaternare, măi moi, cu suprafețe mari și expuse degradării. Alunecările au o acțiune puternică asupra versanților și furnizează albiilor râurilor cantități mari de materiale erodate. Eroziunea se desfasoara și prin procese intense de ravenare și de spălare, accentuate de despăduririle din zonă și de utilizarea necorespunzătoare a terenurilor. Procesele de eroziune sunt accentuate de precipitațiile torențiale din timpul verii și de cantitățile mari de apă rezultate în urmă topirii zăpezilor. Trecerea de la Subcarpați spre la zona colinara se face lent
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
seculară a climatului (ex. Sahara, între 5000-1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. a se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte, astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale. Deșertificarea influențează
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
recoltare - are un grav impact economic, de mediu și social asupra unora dintre cele mai valoroase păduri ale lumii și asupra comunităților care depind de ele. Aceasta duce la pierderi de venituri, subminează eforturile operatorilor legali și este asociată cu despădurirea, declinul biodiversității și emisia de gaze cu efect de seră, precum și cu conflictele privind terenurile și resursele, alături de slăbirea puterii comunităților indigene. UE este o importantă piață de export pentru țări în care nivelurile de ilegalitate și slaba guvernare din
Regulamentul UE privind exploatarea lemnului () [Corola-website/Science/328766_a_330095]
-
viscerală începe cu ulcere de piele și se manifestă ulterior prin febră, reducerea numărului de globule roșii și mărirea splinei și a ficatului. Infecțiile la om sunt provocate de peste 20 de specii de "Leishmania". Factorii de risc includ sărăcia, subnutriția, despădurirea și urbanizarea. Toate trei forme ale bolii pot fi diagnosticate prin examinarea paraziților la microscop. În plus, forma viscerală poate fi diagnosticată prin analiză de sânge. Leishmanioza poate fi parțial prevenită dormind sub perdele impregnate cu insecticid. Alte măsuri includ
Leishmanioză () [Corola-website/Science/334942_a_336271]
-
inundațiile sunt rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return) și de la care capacitatea naturală de refacere a ecosistemului este depășită. Din acel punct degradare se accelerează și amplifică. Despădurirea, deșertificarea, eroziunea, inundațiile, incendiile și alunecările de teren sunt toate în creștere. Principiul afirmă ca fiind strigătoare la cer "actele împotriva naturii" printre care se numără tăierea de arborilor de pe versanții colinelor, carierele amenajate pe pante, evacuarea apelor uzate și
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
confirmat a fost din Kyūshū, în 1937, și nu a mai fost găsită acolo decât după 36 de ani. Mai apoi, a fost găsită într-o pădure umedă de lângă satul Kawakami din prefectura Nara. În Japonia, habitatul ciupercii dispare din cauza despăduririlor și a înlocuirii stejarilor lângă rădăcinile cărora crește cu cedrul japonez, "Cryptomeria japonica". În Japonia, este pusă pe lista de specii în pericol. În Texas, ciuperca se întâlnește în comitatele Collins, Hays, Travis, Dallas, Denton, Guadelupe, Tarrant și Hunt. Comitatele
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
și antipatie față de el. În plus modul de viață în spații deschise și dimensiunile sale mari au ca rezultat uciderea lor de către oameni. Cad adesea victime sub roțile autovehiculelor. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, despăduririle, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, uciderea directă de către localnici, colectarea ilegală și traficul rutier sunt factorii principali ai scăderii populațiilor șarpelui rău. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN specia "Dolichophis
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
construind castele la Memel (1252), (1283), și la (1372). Este posibil ca aici să fi trăit ultimul vorbitor nativ al limbii baltice dispărute denumită prusaca veche. Impact important al activității omenești asupra zonei a început în secolul al XVI-lea. Despădurirea cordonului din cauza pășunatului, exploatării lemnului, și construcției de ambarcațiuni pentru din 1757 a făcut ca dunele să se răspândească pe toată fâșia și să îngroape sate întregi. Alarmat de aceste probleme, guvernul prusac a finanțat proiecte de reîmpădurire pe scară
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]