547 matches
-
nimeni nu dispune de o balanță îndeajuns de fină pentru a evalua greutatea acestor repercursiuni în cîmpul socialist și revoluționar. Bănuiesc că greutatea lor n-a fost suficient de mare ca să deschidă ochii democraților din toată lumea atunci cînd regimurile declarat despotice, în primul rînd fascismul, au pus stăpînire pe scena istoriei contemporane sprijinindu-se pe entuziasmul mulțimilor. Erau atît de convinși de imposibilitatea unei victorii dobîndite în mod atît de "primitiv", încît nici măcar n-au fost în stare să o vadă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aceeași teamă de a ne privi în ochi, de a vedea lacrimile celuilalt, lacrimi care ne-ar fi îngreunat încercarea de a le reține pe ale noastre." Sigur că nu era pentru întîia oară cînd moartea unui conducător adulat și despotic provoca astfel de manifestări. Și Caligula a fost adorat, iar la asasinarea lui poporul a fost pe punctul de a se revolta. Evoc pe scurt aceste fapte, încă proaspete în memoria multora dintre noi, doar pentru a evidenția un singur
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
anihilare, nu putem înlătura gîndul că o face în mod liber, din propria-i vrere. Din punctul de vedere al psihologiei mulțimilor, enigma nu e aceea că unii comandă iar alții se supun, fie chiar și în cazul unui regim despotic. Ci e aproape contrariul. Dacă toți conducătorii ar comanda și toate mulțimile s-ar supune nu ar mai exista probleme politice majore, ba nu ar mai exista nici un fel de probleme. Probleme apar cînd cei dintîi ezită, se supun în loc să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să se supună ordinelor sale doar cu consimțămîntul lor. Iar acesta din urmă merge uneori extrem de departe, pînă la limita la care conducătorul ajunge să exclame: "Doar eu singur, și e îndeajuns!" V Iată că și masa e un animal despotic. Din clipa în care admitem că are nevoie să se supună și să admire, se impune și concluzia că numai un singur individ care exercită o putere autoritară și fără de concesii o poate satisface. Dar unde anume se formează această
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
s-au produs de la Marea Revoluție și pînă la Comuna din Paris, ce șanse are Franța de a se bucura de o democrație care să mențină ordinea socială? Nici unul, nici celălalt, nu considerau posibilă, nici măcar dezirabilă întoarcerea la vechiul regim despotic. Doar durata întinsă a acestui regim le mai putea inspira nostalgii. Ca răspuns la întrebare, și Tarde, și Le Bon schițează cîte un sistem politic în conformitate cu natura umană și, în principiu, stabil. Ei își caută temeiurile în psihologie, așa cum Durkheim
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
charisma lui Hitler sau prin intrigile capitaliștilor germani, ci rezultă și din complexitatea psihică a maselor germane care fac ca acest amestec să fie exploziv. Numai că există un alt orizont în perspectiva căruia trebuie privite lucrurile și explicate fenomenele despotice și autoritare ale epocii noastre. Aserțiunea lui Reich conform căreia "fascismul trebuie considerat drept o problemă ce ține de psihologia maselor, nicidecum de personalitatea lui Hitler sau de politica partidului național-socialist"366, a rămas întipărită în spiritul mai multor generații
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
satisfacerea instinctelor erotice. Faptul că presupunem cu toții, în mintea noastră, că asemenea personaje există, este confirmat de propria experiență. Din nefericire nu mai este vorba de toți, de mame și de frați, locul acestora este luat de șefi. Rolul lor despotic îl făcea pe sinistrul și jalnicul Göring să spună: "Nu am conștiință, conștiința mea este Führerl". Nici măcar n-aș putea spune că această afirmație mă uluiește. Nu este recentă și a fost adesea repetată de-a lungul istoriei. A avea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu alegem între Paradis și Infern, între Adevăr și Eroare. Alegem doar între două rele dintre care nici unul nu este mai mic decît celălalt, ciuma și holera. Și asta întrucît, față de libertatea individului, orice masă este irațională și orice șef despotic. Dar, pentru un spirit lucid, aceasta este propriu oricărei alegeri. Alegînd ceea ce dă forța, biruim slăbiciunea și asigurăm supraviețuirea societății de care sîntem legați. Această idee este împărtășită de toți psihologii mulțimilor consacrate și printre ei Freud. Spre deosebire de alții, el
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
drept un miracol prin prisma psihologiei indivizilor. În psihologia maselor însă, el este acceptat. Într-adevăr, pentru ea toate aceste evenimente fac parte din logica restabilirii unui mister. Misterul este în legătură cu rolul celor care au uneltit o răzmeriță împotriva puterii despotice a tatălui cu care s-au identificat și cu natura relației indisolubile încheiate între ei în acest scop. El este întreținut prin jertfirea unor victime care ispășesc, anume alese și, care primesc aparența de trădători. Pe de altă parte, prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Aceste opinii nu aduc nici un plus de cunoaștere în ceea ce-i privește, astfel că, fiind fără rost, le-am lăsat deoparte. În sfîrșit, psihologia mulțimii nu pare să acorde condițiilor istorice aceeași atenție ca și celelalte științe. Pentru ea, conducătorii despotici și masele urbane din Roma Antică, principii Bisericii și masele țărănești din Evul Mediu, ba chiar și masele urbane contemporane, sînt echivalente. Ele aparțin aceleiași serii de fenomene, sînt efectele acelorași cauze. Evident, este o gravă lacună, dar ea este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
opta pentru sau contra ei a devenit în secolul nostru un fapt la fel de grav ca și a opta pentru sau împotriva bombei atomice. * * * Caracterul științific al psihologiei mulțimilor este foarte provizoriu. Sensul ei politic nu se leagă numai de autoritatea despotică. Ea este de o actualitate care primează asupra a tot ceea ce rămîne. Într-adevăr, simptome universale ne arată cum, la scara continentelor, fenomenele de masă se dezvoltă și se difuzează cu repeziciune. De două sau trei decenii, lumea credea că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ca sancțiune pentru pângărirea prin dărâmare a atâtor ctitorii sfinte” (Frunză, 1994, p. 32). Asemenea capcane de interpretare malformează întotdeauna atât identitatea respectivului personaj istoric, cât și percepția lui în mentalul colectiv. Violența lui Ceaușescu și caracterul său sanguinar și despotic au fost demonstrate cu varii ocazii de-a lungul regimului său, dar ele se cuvin a fi analizate ca atare, fără proiecții literare, folclorice sau mistice, ci doar la nivel de fapte politice. Hiperbolizat, însă, ca „monstru”, „vampir”, „căpcăun”, firește
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fatalitatea violenței existente în polis-ul modern nu-l atinge pe cel exersat în arta „eroică” a guvernării mulțimilor.) Încercarea de a justifica tensiunea dintre mitul suveranității și al coeziunii contractuale (la care au aderat Hobbes și Locke), respectiv, anarhismul despotic (profesat de Machiavelli) primește numele de „teodicee socială”2. Pentru Milbank, această „teodicee” introduce un alt concept al providenței (i.e. o pronie previzibilă) decât cel propriu ortodoxiei creștine (care asumă, în termenii teologiei pauline, o cunoaștere parțială „în ghicitură” (1Cor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
au doar o valoare instrumentală. Oamenii, susțin ecologiștii, sunt o parte a naturii. Atitudinea de simplă folosire și stăpânire a naturii este produsul combinației între antropocentrismxe "„antropocentrism" și modernizarexe "„modernizare". Comportamentul uman, în aceste condiții, a fost unul hegemonic și despotic, de stăpâni absoluți ai tuturor celorlalte specii și ai resurselor naturale. Ca rezultat al aplicării științei moderne sub auspicii antropocentrice, oamenii au creat un univers artificial în care văd naturaxe "„natură" ca pe o simplă resursă de care pot profita
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale acestei șefii sunt exterioritatea determinării și un raport de forță cu satul. Șeful se află într-un fel plasat în afara satului, el nefiind de fapt decât un element străin impus
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
franci pe cap de locuitor neexistând decât în teorie; tocmai acest colectivism al impozitului obligă deseori satul să plătească pentru cei morți sau absenți; amenzi, pedepse, deficite de producție, toate sunt adresate satului, și nu indivizilor care îl alcătuiesc. Șefia despotică și colectivismul servil sunt înscrise în această situație colonială pe bază de forță; în ea trebuie căutată cauzalitatea existenței lor, deci a limitelor lor. Această șefie va fi o problemă secundară a administrației (după producție). Ruperea acestei exteriorități și a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
putut supraviețui mai mult de un an. Această determinare exterioară nu epuizează în niciun fel realitatea satului. Simplă celulă a sistemului de exploatare colonială într-un prim moment, el posedă o structură care îi este proprie, care scapă acestei șefii despotice, acestui colectivism servil impuse din afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al vieții
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care trebuie să înlocuiască palmierul natural, nu poate reuși decât integrându-se pe de-a-ntregul în contextul nou al producției voluntare. Totuși, structura de bază pentru noua cultură devine acest colectivism servil în totalitate determinat de coerciție și de șeful despotic. Eșecul era sigur: în majoritatea satelor, defrișarea nici nu a putut avea loc; în cazurile cele mai favorabile, plantația nu avea să supraviețuiască mai mult de un an. Peste tot același scenariu: supraveghetorul și șeful, din lipsă de mijloace de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
produsului, legii prețului descrescător? Nu se operează această separație a muncii și nu sunt făcute aceste aranjamente în deplină libertate și pentru binele comun? De ce avem noi nevoie ca un socialist, sub pretextul organizării, să vină să distrugă în mod despotic aranjamentele noastre voluntare, să oprească diviziunea muncii, să înlocuiască eforturile asociate cu eforturile izolate și să provoace un recul civilizației? Asociația, așa cum o descriu aici, este oare mai puțin o asociație deoarece fiecare e liber să intre și să iasă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
numesc trecerea mediului extern în mediu intern. Ea este proprie întregului real, dar numai la om, și nici aici întotdeauna, ea reușește cu adevărat. La nivelul organicului, ea îmbracă forma inferioară a "cuceririlor" mediului, a devorării lui, a unei instaurări despotice asupra lui. De altfel, în orice despot există această invaliditate, această neputință de a transforma ființa comunității care-l cuprinde în mediul său intern, o neputință de a fi până la urmă. E, în despotism, zbaterea și ridicolul unei boabe de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care îmi validează hermeneutica, este tocmai teoria formei individuale, "logica lui Hermes", cum am numit-o, o logică ce nu a pierdut concretul și care tocmai de aceea nu mai poate fi preluată de matematici și de către mașini." Observ comportamentul despotic al lui Noica față de Heidegger, pe care îl închide în propria lui raportare la filozofia acestuia, când de fapt s-ar cuveni să acorzi fiecăruia dreptul de a se întîlni cu gândul altuia pe o cale proprie. Pentru mine, Kierkegaard
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe aceleași baze ca Convențiunea {EminescuOpIX 159} austro-ungară, ea promite un viitor destul de prosper comerciului și industriei noastre. Aceia care a studiat de aproape aceste două acte au putut remarca desigur că ele nu sânt nici prea liberale nici prea despotice, că ele nu repos nici pe liberul schimb în adevăratul înțeles al cuvântului, nici pe protecționism până la prohibițiune. Adevăratele baze asupra cărora repos aceste acte sînt: liberul schimb combinat cu protecționismul, de unde rezultă că industriile noastre încă slabe sau în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tactica loviturilor și retragerilor fulgerătoare, atacînd doar forțele guvernamentale mai puțin numeroase și mai slabe, pe care le pot înfrînge. După cum spunea Mao: " Dacă poți învinge, luptă; dacă nu, pleacă". Prezentîndu-se ca eliberatori de sub stăpînirea colonialistă străină, discreditînd guvernul local despotic și apărînd ca dușmani ai nedreptății sociale și ai degradării economice, gherilele au cîștigat adeziunea țărănimii. Deși strategia declarată a americanilor era de a încuraja susținerea internă a regimului de la Saigon, contragherila americană s-a concentrat asupra eforturilor militare, în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de parvenire sau de orgoliu nefiresc, Grizilda eșuează în a ne impresiona ca mamă, nu este deloc umană, nu putem fi de acord cu învoirea ei la sacrificare copiilor („Fără să șovăi mă supun cuminte”799) numai pe criteriul autorității despotice a soțului, care joacă un scenariu al unei patriarhalități greu de privit ca fiind îndreptățită. Ironia naratorului este subtil inserată în text („La fel rămase inima din ea/ și pe măsură ce îmbătrânea/ Mai grijulie-i fu, mai de credință,/ Mai iubitoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]