702 matches
-
o glicemie, de D-na Lavinia Bertea. Sunt convins și simt că printre rândurile vorbite, a mai transmis ceva... un „ceva” care va fi dezvelit peste, de acum încolo, alți 10-20 de ani... Fostul (și alt-adevăratul) ministru de Externe începe destăinuirile cu „AUTOBIOGRAFIE”. Nici nu avea cum să spună „Curriculum vitae”, că ar fi părut fariseu. Or, de la înălțimea vârstei, poziției și caracterului Domniei-Sale, sunt convins că n-ar fi acceptat sub nici un chip acest termen. Și-a detaliat viața așa cum
AM PRIMIT, AM CITIT, AM SCRIS (IN MEMORIAM) STĂPÂNUL SECRETELOR LUI CEAUŞESCU. I SE SPUNEA MACHIAVELLI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349990_a_351319]
-
îngropați în sânul lui ațâți eroi ? Le-a găsit într-o prăvălie cu lucruri vechi, din orașul acesta, tocmai poetul Aron Cotrus, care l-a înțeles pe Horia și pe ai lui, nu din pagini uscate de carte, ci din destăinuirea pământului, a tradiției și a graiului Moților. Chipurile lor au călătorit și prin alte țări. Sub ele lămuririle sunt date în limba germană. În munții cu aur și fier în adâncuri, cu brazi pe creste, se trezia din când în
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
că roua dimineții Când se topește ea pe geana Ierburilor de vindecat. Gingășia urca sunete de clopoței vii în râsetele lor de copii Puritate-n rostire Prietenie, Sinceritate Izvorul armoniei În magice rostogoliri, Curg toate Apă vie a dragostei Necondiționate. Destăinuire... În izbândă luminii Diamantele Adevărului Strălucitoare Aduc Bucurie triumfătoare Când Fâț Frumos îl învinge pe zmeu În cine să le găsești? Dacă nu în ei, copiii cei aleși de Dumnezeu să moștenească Împărăția în care nevinovăția, jocul, visul infinit nu
COPIII LUMII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348019_a_349348]
-
cu același entuziasm. Iar prin natura mea sunt un tip eclectic și nu mi-e rușine de eclectismul meu. Amiciția, în creația literară superrealistă, este un rezultat al apropierii trupului și numai apoi a dorinței de a rămâne împreună pentru destăinuiri. Literatul vorbește deschis despre sentimentele lui cititorului, sugerând osmoza actului de intimitate doar ca o necesitate de care au beneficiat el și ea. Aflăm despre ceea ce simte pentru ea, sau pentru el dacă rolurile se schimbă, din descrierile, din prezentările
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
Capitolul II / 1 DESTĂINUIRI În același timp Fănel zâmbea necunoscutei pe care o invitase la masa unde friptura, doar începută, se răcise deja. Înaltă, suplă, îmbrăcată simplu, decent, dar cu gust, intrase fără zgomot în separeu, condusă discret de ospătar, arborând un zâmbet ușor
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
adică în cadrul strict al Naturii, omul este o erezie. Iată de ce nu i se poate spune, sub nici un cuvânt:Întoarce-te la natură! “Aceast roman-poem vine să combată aforismul citat mai sus. Cartea este, practic, un poem- mărturisire, scris ca destăinuirea unui personaj, “o frunză de conglomerate genetice “ ce a evoluat pe pământ și căruia Dumnezeu i spune ”sunt cu tine și te voi păzi pe orice cale vei merge ... și nu te voi lăsa până nu vei împlini, toate câte
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
mai amintesc de ea!? Voi ori sunteți idioți, ori mă credeți pe mine bou! Care-i varianta, ca să știu cum procedez? Figurile celor trei trăiau o iluminare... - Ahaaa, așa se explică toată chestia, spuse imprudentul Melu și primi pentru această destăinuire doar un șut în țurloi care-l făcu să fluiere de durere. - Dacă v-ați adus aminte hai, spuneți-mi și mie că mor de curiozitate. Deci! Prima! Unde este cadavrul femeii pe care ați jefuit-o? - Domnule căpitan, nu
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 823 din 02 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Viorela Codreanu Trion, Vraj(b)a clipei Cu Iubirea, folosită ca o cheie a destăinuirii tuturor lucrurilor, așa se poate citi volumul Vraj(b)a clipei, cartea semnată de Viorela Codreanu Tiron și care a apărut într-o grafică de zile mari, la Editura AmandaEdit din București, in anul 2011 Poemele care alcătuiesc volumul, sunt
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
Odată ce Albert a fost dat la școală, a avut ocazia să-l cunoască pe învățător, să-i câștige încrederea, să-i asculte gîndurile și frământările, să caute deslușiri. În fapt, învățătorul era cel care avea nevoie de un ascultător, de destăinuirea a ceea ce acumulase de-a lungul vremurilor tulburi, destăinuiri ce nu puteau fi făcute oricui. A fost îndeajuns să-și înceapă destăinuirile după care, la fiecare întâlnire cu Mitru, acasă la învățător, la puțină vreme după ce relata isprăvile elevului Albert
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
ocazia să-l cunoască pe învățător, să-i câștige încrederea, să-i asculte gîndurile și frământările, să caute deslușiri. În fapt, învățătorul era cel care avea nevoie de un ascultător, de destăinuirea a ceea ce acumulase de-a lungul vremurilor tulburi, destăinuiri ce nu puteau fi făcute oricui. A fost îndeajuns să-și înceapă destăinuirile după care, la fiecare întâlnire cu Mitru, acasă la învățător, la puțină vreme după ce relata isprăvile elevului Albert, pornea să-și continue monologul, de parcă nici nu l-
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
gîndurile și frământările, să caute deslușiri. În fapt, învățătorul era cel care avea nevoie de un ascultător, de destăinuirea a ceea ce acumulase de-a lungul vremurilor tulburi, destăinuiri ce nu puteau fi făcute oricui. A fost îndeajuns să-și înceapă destăinuirile după care, la fiecare întâlnire cu Mitru, acasă la învățător, la puțină vreme după ce relata isprăvile elevului Albert, pornea să-și continue monologul, de parcă nici nu l-ar fi întrerupt vreodată, cu adâncă sinceritate, ca la o spovedanie făcută unui
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
a aprins dorința, născându-se contradicția dintre aceasta și luciditate. * Marianna este o femeie între două vârste, ca mai toate femeile. Este singură, fără partener. Când stau la taclale, atunci când timpul le permite, Albert își aduce aminte de o altă destăinuire, o rămășiță din vremea în care arareori cineva îl considera destul de copt la minte pentru confidențe : „ori de câte ori aș fi glumit sau doar să fi stat de vorbă cu un bărbat lumea ar fi zis că sunt curvă”. Marianna are cu
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
negustorilor de cuvinte. Oare ce simți când te plimbi în jurul tarabelor unde se vând la suta de grame saci plini de unguent miraculos pentru șlefuirea minții noastre?! Ce senzație îți dă atingerea paginilor noi în care se ascund secrete, comori, destăinuiri, planete?... Această întrebare am adresat-o prietenilor mei, poeții Luminița Zaharia și Romeo Tarhon din București, participanți în ambele ipostaze - autori și vizitatori - la numeroaseediții ale târgurilor de carte. Pentru a afla cât mai multe informații utile, atât pentru mine
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
întâmplat una ca asta. S-a simțit copleșit de tristețe, o tristețe care parcă nu era a lui, o sumă a tristeților altora, intuite numai, neexprimate fățiș, mascate nu arareori de o veselie amară, de acel binecunoscut haz de necaz. Destăinuirile făcute cu fereală, trunchiate de teamă, își găseau acum semnificația în tristețe. Înțelegea că ceva malefic, împotriva căruia nu i te puteai pune, se revărsase asupra oamenilor. Totuși, acea dezlănțuire devastatoare părea să se fi potolit. Fusese răpus dușmanul de
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
eu am sentimentul că mă confund cu cerul. El îmi trimite îngerașul să mă trezească în toiul nopții, iar eu exact ca un copil, mă ridic din pat și scriu ce mi se insuflă. Pot fi spuse diverse în urma acestei destăinuiri, eu nu fac decât să spun ce trăiesc, să judece oricine, oricum, cu mintea, cu inima, cu spiritul. Mă simt o unealtă. O unealtă care este șlefuită în aceste momente de mâini îngerești. Nimic nu îmi aparține, nimic nu e
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
viața sa interioară. A dialoga cu altul despre lucruri exterioare, nu-l mulțumește, ci simte dorința de a-și comunica gândurile, sentimentele, înclinațiile sau neputințele sale interioare. Acest fapt implică și un efort deosebit atunci când prin spovedanie se înțelege nu destăinuirea a ceea ce e bun în ființa sa, ci dimpotrivă, descoperirea a ceea ce este negativ, a ceea ce constituie piedică, deficiență, neputință sau izvor al unor fapte și gânduri rele” - potrivit afirmațiilor făcute de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care amintește și de
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
AM VĂZUT FĂCLII APRINSE) Adesea, poeziile sale sunt țesăturile unei confesiuni: „Acasă au crescut cuvinte-n rânduri/ Ce-au mers cu mine în necunoscut./ Acasă e ființă mea, în luturi/ Și în frunzișul, toamnei, ce-a căzut”. (ACASĂ) Iată o destăinuire sinceră prin care poeta Domnica Vărzaru ne invită în universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Și pentru că poezia i-a cucerit pe deplin simțurile, în ea vibrează sentimente puternice, sculptate în tablouri simbolice: „Eu nu scriu cu creionul
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
contează cât ne costă. Noi vrem să-l scoți afară pentru că trebuie să dăm o altă lovitură mai mare, în altă parte și numai el ne poate ajuta". Și Nichita a fost angajat! „Bine, măi Nichita, dar cine plătește?” Șirul destăinuirilor lui nea Mitică despre avocatul bucureștean a continuat și mă captivase atât de mult încât uitasem cu desăvârșire de trecerea timpului. Stăteam și-i analizam mimica în timpul relatărilor și observam cum mușchii feței se contractă sau se destind, funcție de momentele
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din vâltoarea pivei lui Nistorică de la brâul calcaros al Cheilor Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă, cu irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor, care-i sunt martori de când se știe și care-i găbjesc truda
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
i-am insuflat-o scriitorului, dramaturgului și directorului editurii, Dumitru Radu Popescu. Acum câteva zile aveam să primesc un mesaj plăcut ochilor mei care se alintau cu zborul pescărușilor deasupra Canalui Grande. Iubitorii de cuvânt scris erau provocați la o destăinuire, sub genericul „Taina scrisului”. O șansă de a se face auziți de cei ce le citesc rândurile. O posibilitate de a împărtăși ceva din puținul acumulat în anii de frontieră identitară. Invitație inspirată, drag prieten George Roca! De ce? Fiindcă zilele
TAINA SCRISULUI (17) – SCRISUL MĂ FERICEŞTE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365577_a_366906]
-
o lecție de la viață care îmi demonstrează ce este cu adevărat important, tot ce am pierdut până acum și cât de ignorant am fost. Era atât de concentrat, atât de cufundat în ceea ce părea a fi, în aceeași măsură, o destăinuire, dar și o introspecție în sinele său, încât nu și-a auzit numele strigat. Da. Cineva îi rostise numele. Este adevărat, stins, de undeva de foarte departe..., dar..., „să fi fost o părere...?” - Atunci când vei... - ...Dra... goș... Dragoș tresări. Pentru
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
învăț să scriu și să citesc de pe cărțile fraților mei mai mari, știam deja să scriu și să citesc de la Eminescu și Ion Creangă... Sunt feirict să știu că nu sunt singurul... Iubesc pe cineva anume doar și pentru această destăinuire, că a învățat să citească citind Eminescu înainte de a ști să citească... Sublim, nu-i așa...? Nu am vreme, vremea trece Cum în aste vremuri știm:. Un minut trece cât zece, Ceasul mult mai scurt simțim Și n-am am
EMINESCU, ZEUL UNIC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361623_a_362952]
-
câteva ciori (nu vă mirați!) s-au adăpostit lângă un radical în baza 2 dintr-o rădăcină de ginko-biloba MANAGEMENTUL CONFISCĂRILOR pentru Florentina-Daniela, cea dinainte de oblăduirea celor două ore da!,mai ales când confiscările-ți întunecă de tot orizontul și destăinuirile sunt uluitoare intrasem sub oblăduirea Sfintei Raluca și a Sfântului Radu (cel dârz, nu cel frumos) umflăturile nu se mai vedeau scrâșnetele se stinseseră o acalmie grozavă concura o seninătate nemaiîntâlnită străzile pustii prevesteau noi și noi zile toride în
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
Țene și Al.Florin Țene, aceste adevăruri trăite, din partea unui luptător pe baricada adevărului, cu frățesc omagiu, în zi de speranță.“ Cartea, cu coperta semnată de Mariana Cristescu, având 770 de pagini, format 25/16, se deschide cu o amplă destăinuire, făcută de autor în 12 februarie 2008, intitulată „O întrebare și mai multe răspunsuri“, în care, cu o dezarmantă sinceritate, ne informează motivele pentru care a părăsit politica: „ ... nu de plăcere, nici de bunăvoie, am părăsit politica românească.” Cu tăria
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
Acasa > Literatura > Carti > ÎN CALEA TIMPULUI. DESTĂINUIRI Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Anotimpuri rătăcite (Prefața vol. În calea timpului. Destăinuiri de Rodica Ianăș) Am șovăit mult. Am stat mută de uimire și răvășită de-ncântare, citind
ÎN CALEA TIMPULUI. DESTĂINUIRI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352476_a_353805]