2,728 matches
-
sau plural, masculin, neutru sau feminin. Găsim asemenea ambiguități atât la forma în -e ("anul trecut, de Paște" - EZ 1450, 1997, 2); cît și la cea în -i ("acum, înainte de Paști" - România liberă = RL 2147, 1997, 9). În ultimul timp destule exemple indică preferința vorbirii curente pentru forma de singular masculină (sau neutră) cu terminația -e. Contextele care o indică în mod neechivoc sînt cele în care substantivul e însoțit de articolul nehotărît, de un adjectiv sau de articolul hotărît în
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
termenului balcanizare, asimilat cu cruzime atroce, autoarea are dreptate să releve că figura lui Vlad Țepeș asimilat cu Dracula, "reprezintă mai puțin o ilustrare a violenței balcanice cît un atribut al imaginației gotice". Iar despre cruzimea medievală are a povesti destule chiar Occidentul, prin regii și împărații săi. I se mai atribuie Balcanilor ca notă distinctivă rasismul. Ceea ce e o evidentă exagerare, Holocaustul secolului XX fiind invenție germană predominantă. De acceptat e însă, desigur, complexitatea etnică a Balcanilor, care s-a
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
ce te faci când la vârf, cocoțat acolo încă sub Ceaușescu, supraviețuind miraculos sub Iliescu, înflorind ca un boboc de orhidee sub Constantinescu, și încă viguros la a doua venire diavolicească a lui Iliescu se află eternul Arăpașu Teoctist?! Auzisem destule blestemății despre mult-prea-fericitul. Nu întâmplător, în decembrie 1989 oameni curați din interiorul bisericii au încercat să se lapede de acest instrument ce în mâinile conducătorilor comuniști avea consistența plastilinei și încovoierea de spate a viermelui de mătase. Cu complicitatea, pe
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
mult ca ele. Exprim prin această afirmație poziția mea esențială ca romancier. E drept că eu sunt autorul, însă nu mă consider deloc o 'autoritate'. Nu am răspunsuri - cu toate că întrebări am o droaie (numai în Waterland, și tot ar fi destule), și sunt asaltat de îndoieli. Mulți consideră că dețin răspunsurile, că știu tot, că le pot spune ce și cum, încotro s-o luăm, dar romanul nu e făcut pentru asta, și nici menirea mea de romancier nu e de
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos. Dar orășelul e, totuși, prietenos, locuitorii șunt oameni de treabă că toți valahii iar hanuri în care, faute de mieux, să poți petrece o noapte șunt destule". A urmat călătoria spre București care, datorită drumului desfundat cu totul (plouase de curînd) s-a demonstrat a fi Bucureștiul l-a impresionat prin numărul, mai întîi, al bisericilor și prin dimensiunea populației (150.000), cam la fel ca al
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
îi provoacă cititorului un zâmbet ironic. El se laudă, de exemplu, că știe ce înseamnă dragostea, întrucât în viața lui au fost mai multe femei: " Nu atât de multe pentru a căpăta renumele discutabil al unui homme à femme, totuși destule pentru a ști despre ce anume este vorba, pentru a putea vorbi în cunoștință de cauză." Asemenea declarații sunt jenante, chiar dacă autorul le face cu aerul că se pune cu abnegație la dispoziția științei. Cu toată diplomația la care recurge
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
cadru, cu fetele lor, cu mersul lor, cu hainele lor, cu bagajele lor, ca niște personaje în căutarea unui Sens... Aici descoperi și frumusețea filmului - căruia, în altă ordine de idei, de pildă în ordinea construcției, i se pot reproșa destule (formulă în două episoade nu e dintre cele mai eficiente, multe lucruri se repetă, declarațiile martorilor colaterali și ale istoricilor invitați lasă, uneori, impresia de lipsă de relief și de plasticitate, un aer de terna prolixitate planează asupra unor porțiuni
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
din vorba șefului, oricât de idioată și de iresponsabilă ar fi aceasta! Nu are nici o importanță că lacheii lacheului Vadim nu vor pricepe nici cât negru sub unghie ce legi votează. Mă amuză, însă, gândul că la votul cu bile destui vor avea serioase probleme să depună corect în urnă obiectele rotunde: e un rafinament care, cu siguranță, le scapă multora dintre parlamentarii defectivi de studii din jurul "tribunului". Dar marea problemă va fi Vadim însuși: incapabil de o muncă de rutină
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
sau neîmpliniri. Vorbesc de o atmosferă pe care acum n-am regăsit-o. Sau ea există și n-am avut eu acces. E posibil. Gînditorul și realizatorul spectacolului este tînărul regizor Radu Afrim, absolvent al școlii de la Cluj. Am citit destule comentarii, mai patetice sau mai echilibrate, scrise în jurul examenelor sale sau producțiilor de la Tîrgu-Mureș și Sf. Gheorghe. Curiozitatea mea a crescut o dată cu vîlva cu care Radu Afrim a intrat în lumea teatrului și a acces rapid la cote înalte. Ocean
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
admitem, funcționează o meteahnă a criticii în speță conservatoare,aceea de a-și declina obligația unei replici rezonabil articulate, înfigînd precum un deget în pieptul preopinentului acuzele de "umoare", "resentiment", "invidie". Desigur, n-am putea nega subtextul "pasional" al unora (destule) din paginile d-lui Pecican, probă a angajării lor într-un circuit al vocației și al bunei credințe, însă a le răspunde nesocotindu-le tăietura logică și urbanitatea constantă a ținutei înseamnă a face uz de politica struțului. Ovidiu Pecican
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
și când acolo te aruncă într-un labirint greoi și, de multe ori, întunecos. În al doilea rând, labirintului îi lipsește ieșirea, studiul fiind lipsit de deznodământ. Pășind cu atenție și, mai ales, cu suficientă răbdare, poți găsi prin tunele destule comori. Nu recomand însă cartea celor care caută demonstrații clare și nici acelora care cumpără produsul așteptând să găsească în cutie fix ceea ce scrie pe etichetă. Ion Vlad, Romanul universurilor crepusculare, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2004, 196 p.
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
tendință de extindere a sensului; din punct de vedere normativ, ar trebui să etichetăm asemenea utilizări ca simple și inacceptabile greșeli. Plasîndu-ne undeva la mijloc între cele două poziții, fără a formula totdeauna o sentință negativă, dar privind exemplele cu destulă iritare (deși unora nu le lipsește efectul comic), vom observa neglijența cu care este folosit cuvîntul, neadaptarea la context, îndepărtarea de sensul etimologic, imprecizia semnificațiilor și neglijarea nuanțelor și în același timp transformarea sa într-un clișeu supărător prin abuz
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
o țară a celor vii și o țară a celor morți, iar singura care le leagă este iubirea, singura care supraviețuiește, singura care mai are înțeles." Este, mărturia fiicei lui Blaga, o misa solemnis. Ca ea, mai sînt în carte destule. De pildă, cea a Ruxandrei Cesereanu, Tatăl meu, împăratul Domițian, ori cea a lui Daniel Cristea-Enache, Doi tați minunați. Sînt, amîndouă, cu diferențe de nuanță și de stil, "divulgări" ale tatălui "livresc" (unul sau mai mulți). Cel căruia ai vrea
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
Cartea lui Ion Bogdan Lefter, Despre identitate. Temele postmodernității, recent apărută la Editura Paralela 45 e, în asemenea împrejurări, o analiză de "beligerant". "Războaiele", date din nou la tipar, drept capitole într-un volum care adună articole "de atitudine", sînt destule: Postmodernitatea imediată, Noutăți din lumea de azi, Cestiuni românești, Problema basarabeană, Cultură, artiști, elite, Confruntări: "Cazurile" Eminescu, Mircea Eliade, George Voicu, H.-R. Patapievici, "Cearta intelectualilor", Pentru liberalism/ Pentru o cultură critică. Toate se iscă, la o privire cît de
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
prin acest articol Parlamentului o lege de ocrotire a lor, precum cea pentru lostrițe și fazani pe care nu au voie să le vîneze decît persoanele de rang înalt, de la ministru în sus. Nu vă jucați! Deși avem în limbă destui "de", "pe", "pentru", "din", exterminarea lor continuă s-ar putea să ducă specia în pragul extincției. Gîndiți-vă că au dispărut uriașii dinozauri, d-apoi niște slabe silabe! Și mai gîndiți-vă că, așa mici cum sînt, ele asigură echilibrul ecologic al
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
a unui Lucian Raicu (din Calea de acces și nu numai): Acest volum e un Bacovia en détail. Ideea care m-a preocupat a fost să aduc mereu nuanțe la nuanțe.(...) Pieptănînd cu piepteni tot mai deși textele, am descoperit destule lucruri peste care s-a trecut ușor, cu aerul că sînt subînțelese: aluzii obscure, imagini uitate, obsesii încifrate.(...) Sînt liber de orice superstiție teoretică și didactică. Am făcut ceea ce am crezut că trebuie să fac: adică să respect Ťregula metodologicăť
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
singură mereu.. Cred că locuiești într-un gând rămas nespus din lăuntric tumult și-ai să vii că ți-e dorul flămând de iubirea lăsată ...căutând.... Lumea din care-ai plecat c-un gram de speranță a rămas Am lacrimi destule să plâng iar dorul de tine cum să-l ajung ? Merg ,orbecăind și pășesc cu greu, singură-s fără tine..rămasă doar eu dar fără tine fi-voi mereu.. dragul meu, tu ,rămâi veșnic aici în sufletul meu! Referință Bibliografică
FĂRĂ TINE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382810_a_384139]
-
din Chicago, să zicem); că poți învăța - pentru școală sau pentru simpla ta curiozitate; că o căutare după un cuvînt (tîmplărie, de exemplu) îți deschide calea spre cîteva sute de mii de site-uri; că foarte multe firme românești și destule instituții ale statului au pagini de Internet și poți afla ce te interesează fără a mai trece prin neplăcerea de a călări telefonul și prin confruntarea cu sictirul funcționarilor; că te poți distra, amuza, informa, educa; că, în fine, pentru
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
neplăcerea de a călări telefonul și prin confruntarea cu sictirul funcționarilor; că te poți distra, amuza, informa, educa; că, în fine, pentru toate acestea, nu trebuie să știi dinainte aproape nimic, decît, cel mult, o brumă de engleză - deși există destule site-uri și instrumente de căutare în oricare altă limbă, inclusiv română. S-a spus că tiparul a spart barierele culturii. Este în mare parte adevărat, și totuși - dincolo de costul cărților și de timpul necesar lecturii - rămîne problema ariei de
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
de nou (interesele partizane nu vrem dinadins să le luăm în calcul, sperînd că ele ori nu există, ori dacă totuși există, purtătorii lor vor deveni pe zi ce trece tot mai anacronici) se perpetuează cîteva mituri, obturîndu-se în schimb destule alte valori ce vorbesc într-o limbă vie și nu ar aspira niciodată la încorsetata, incomoda poziție de mit. Bolnăvicioasa teamă de oxigenare a ierarhiilor se traduce uneori printr-o conjurație a tăcerii instituită în jurul unor nume de către cei ce
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
treaptă subumană de început al existențianismului� (e vorba despre Bacovia, Lacustră) eroarea �de bătaie� nu e cel mai grav lucru: chiar după refacerea cuvîntului �existențialism�, nepotrivirea semantică cu contextul rămîne la fel de mare. Limbajul acestor comentarii � foarte inegale ca valoare � oferă destule exemple pentru defectele stilului didactic al lecțiilor tradiționale de literatură română: abuzul clișeelor, elogiile hiperbolice, acumularea de abstracții vagi, introducerea dogmatică și prea puțin motivată a unor noțiuni lingvistice ca argumente pentru efectele de stil. De fapt, materialul ilustrează un
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
Goma în blamarea disidenței românești, tocîndu-i mărunt ca și emulul său pe exponenții acesteia, îl contestă pe cel cu care, azi, se învecinează măcar la acest capitol, prin forța lucrurilor. Devenit dintr-odată retractil, opac, își taxează astfel drept �scandal� destule observații proprii. E la mijloc un paradox involuntar. Să relevăm în final o particularitate formală a scriiturii lui Alexandru George. Om al polis-ului pestriț, aidoma oricărui balcanic ce se respectă, cu tot altoiul d-sale apusean, acesta e, după cum
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
peste măsură de nevricos, ori să trăiești în veșnica așteptare a catastrofei. A doua ipoteză e cea pe care personajele lui Caragiale o ilustrează din plin. Nu sunt niște optimiști, nici pe departe. E drept că li se și întâmplă destule, însă se și așteaptă tot timpul să le fie rău. De aici făcutul din țântar armăsar, care le procură Leonidei și Efimiței o spaimă soră cu moartea dintr-o simplă petrecere mai în forță, de aici neîncrederea dlui Lefter, care
Lucruri nelalocul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2802_a_4127]
-
într-o zonă privilegiată, în raport cu care toate celelalte (chiar și viața) funcționează ancilar. Îl ajută, în cultivarea acestei posturi revolute, și tipul de poezie pe care îl practică: unul al efectelor pe spații mici, al întorsăturilor memorabile. Sunt, din acestea, destule în cuprinsul acestei cărți: „rămâne o apă/ care se bea singură” (p. 27); „căpițele atât de autonome/ atât de îngâmfate/ cu carnețelul lor de bal:/ pe lista lor/ n-am pătruns niciodată” (p. 35); „am început să semăn/ cu îngrijorările
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
la Cluj un volum de Nuvele norvegiene traduse înlimbaromână deSandaTomescu- Baciu. Cartea reunește doisprezece scriitori, de la Knut Hamsun la Unni Lindell, ilustrând un secol de literatură la un secol de independență a Norvegiei (1905). Într-un preambul al evenimentului, constatam destule asemănări între cele două lumi: un popor mic, o întârziere a Istoriei (Ibsen număra „patru secole de întuneric”), o doză de „exotism”, o ieșire târzie de sub stăpâniri străine. De aici încolo, însă, fireștile diferențe. Dacă eu, cititorul român, mă situam
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]