6,141 matches
-
mai are legătură demult cu realitatea. Unul dintre ele, s-a văzut de curînd, e Ministerul de Interne a cărui ineficientă organizatorică putea avea consecințe catastrofale în timpul mineriadei. Cozile uriașe din ultimele săptămîni de la porțile administrațiilor financiare spun și ele destul despre mobilitatea unui minister atît de important cum e cel de finanțe. Un minister care, mai întîi amenință cu amendă și de-abia după aceea catadicsește să-l lămurească ce are de făcut pe cetățeanul dornic să nu calce legea
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
mai delicați, cum este poetul M, despre care am mai scris o dată și care o cunoștea mai de mult pe ceferista cu ochi verzi, despre care avea să-mi spună numai vorbe frumoase, cavalerești, precum și faptul că avansase cu ea destul, - deși spusese acest lucru în termenii cei mai cuviincioși, referindu-se la relația lor veche de la călător la casieriță... Călătoria alături de poet în această parte atît de civilizată a țării este pentru mine un prilej de noi și surprinzătoare întîlniri
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
de înaltă umbră a părintelui. Nu pot să uit cum, într-o convorbire din '90, George Constantin îmi povestea - chiar dacă cu umor -, cît e de nemulțumit că băiatul lui, Mihai, ca de altfel toți colegii lui de generație, "nu muncește destul"... Îl vedem acum, pe casetă, pe George Constantin, într-un interviu dat în 1966 (deci la 33 de ani -, cam vîrstă de acum a fiului!) spunînd: "Nu este de ajuns numai talentul. Pentru a realiza, totuși, ceva, mai trebuie o
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
Ionel ămi da zor să mă reăntorc an țară, - eu, orice s-ar ăntămpla, rămân aici până la noiembrie - sunt decis să-mi dau ambele examene de Doctorat an drept (politic și economie) precum și teza - ca an Toamnă să fiu Doctor. Destul am pierdut cu nenorocitul asta de război ca să mă pot gândi și la cariera mea personală"). Idealul sau era o catedră universitară, la București, cu ajutorul lui Ov. Densusianu, dar de vreme ce dorea să-și ia doctoratul an Drept se gândea și
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
în facultățile de litere. Nu că n-ar fi timp, în cei doi ani prevăzuți pentru excursia de la cronicari la optzeciști. Spiritul e acela care s-a schimbat. Științei istorice i-a luat locul o hermeneutica uneori dubioasă. Dar e destul să vedem că într-o literatura numărul adevăraților istorici literări este mult mai mic decît acela al criticilor de toată mîna ca să ne dăm seama că mai lesne devii interpret de texte decît om de stiinta istorică. Ironia se cuvine
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
a apărut, în sfîrșit, al treilea volum. Ținînd seama că, astăzi, prin al treilea volum al ediției s-a ajuns cu materia la sfîrșitul anului 1932 înseamnă că mai sînt încă de publicat însemnările unui deceniu întreg, deci mai e destul pînă departe. Nu vreau să fac din această constatare (o benigna judecată de realitate) un reproș. Pentru că cine citește acest singular jurnal are a spune că fără înzestrarea însemnărilor, adesea critice, cu un corpolent aparat de note și comentarii, care
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
poate realiza desăvîrșit". Camil Petrescu, indignat, a replicat cu lungul eseu Dl Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile, găzduit săptămîni întregi de-a rîndul, în ăRomânia literară" condusă de Rebreanu, secretar de redacție fiind Camil Baltazar. Eseul i-a făcut destul sînge rău criticului, el considerîndu-l pe Baltazar drept "organizatorul complotului", socotind că astfel, Rebreanu a comis un act de inamiciție, revăzîndu-se, după aceea, întîmplător, pe stradă și comportîndu-se, atunci, ponciș. Lovinescu a notat, cu năduf și vizibil indignat, în jurnal
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
cele astăzi actuale"). Alteori compune, subminînd modele celebre, tablouri suprarealiste grațioase ("un metrou să-mi intre-n casă / printre rafturi să se culce / și pereții greu se lasă / îmbibați cu apă dulce // /.../ și broscuțe, somnoroase / stau sub mese. Nu-i destul că / trec metrouri, intră-n case / printre rafturi mi se culcă // somnoroși,si peștișorii / fac sub scaune, pe mese / ghidușii locomotorii // cît și pentru ce să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
publice, Borbely le-a amintit primarilor prezenți în sală de situația secuilor, "care au insistat să se introducă gazul în zona lor, iar acum se luptă să se debranșeze pentru că au alternative ecologice, cu rumeguș, cu pelete". "Este, Slavă Domnului!, destul lemn în zonă", a spus Borbely. Întrebat de moderator ce se întâmplă în zonele în care majoritatea s-a debranșat de la sistemul centralizat, Borbely a răspuns că o soluție ar fi centralele de bloc, pe combustibili tradiționali sau pe tehnologii
Cei care au centrală în casă vor plăti o taxă de poluare () [Corola-journal/Journalistic/24717_a_26042]
-
Paul nu vine niciodată fără nevastă. „Ea-i algeriancă”, spune bona. La amândoi le place coilicul dimineața, să-și pună mult unt pe tartine! „Aaa, sigur, vreți să cumpărați unt, domnule? Vreți un bulgăre întreg? Luați doar o felie, e destul.” Justine afirmă că lucrurile astea nu trebuie să se repete așa de des în carnetul ei de cheltuieli! Carnetul ăsta este foarte important pentru ea. Acolo este scris totul, cu un creion foarte ascuțit. Prețurile sunt la capătul liniei, pe
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
ș i farfurie, are soneria ca o ceașcă, jumătate la loc în pumn și iar întuneric. S-a stins și focul și pusă cu gura în jos și pe fața lui împrăștie cu îndemânare ce a lampa. Parcă am dormit destul. umblă mereu un tren care scoate rămas. Palma alunecă moale și Lângă sobă, pâlpâie lumini din aburi. Tic tac, tic tac, ... Câte împarte grăunțele cu siguranță. lemnele putrede, rămase nearse. după-amiezi de duminică ronțăie Geana le știe rostul. Șoptit, În
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
partea cealaltă. Spaime. La ce povestea continuă. Și să nu intri furiș dar ochii mamei văd tot. Mă bun s-o mai scol pe mama? Am niciodată în camera aceea . Avea învelește la loc, să transpir. Nu-mi speriat-o destul atunci când m-am de toate fata în palat, dar acolo, nu place să transpir, dar îndur. Îmi sculat și i-am spus: Mi-a amorțit trebuia să intre niciodată. bag și capul sub plapumă, mâna dreaptă... Dormisem pe ea Înțelepciune
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
-i minte și îi înjură cetățenii, am renunțat și eu la glumeața mea rubrică „În gura leului”, trăgându-mă de mânecă și spunându-mi că lucrurile sunt grave, deoarece cu prostia și reaua intenție nu e de glumit... Am glumit destul... Ironia se adresează doar celor care o merită!” Așa că, proiectata mea carte autobiografică („Viața mea e un roman” așa consideră orice coafeză sentimentală și orice speculant incult care și-a cumpărat un scaun de parlamentar), se modifică. În 2004 o
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
2012, romancierul american Philip Roth, tradus și la noi cu numeroase romane, declara: „Am decis să termin cu romanul. I-am dedicat întreaga viață. L-am studiat, l-am predat, l-am scris și l-am citit. Excluzând orice altceva. Destul! Nu mă mai încearcă același fanatism de a scrie ca înainte. Ideea de a mă confrunta din nou cu pagina albă mi se pare imposibilă”. Recent, la 81 de ani, Roth a repetat declarația într-o emisiune la BBC, adăugând
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
noi cei vii primul preot continuare. Ele, care sunt el, pare plauzibilă, dar eu aș mai zamolxian modern declarat ca încărcate cu spiritul Marelui adăuga ceva la ea. Adevărul atare. A mai fost mai înainte și Preot Deceneu, vor avea destul este că în timpurile în care trăim părintele Boca, dar el nu și-a discernământ pentru a lua o altă ratare creștină a sfârșitului spus niciodată zamolxian, era decizii corecte la inițierile lumii va compromite și mai mult doar un
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
și cea mai importantă, îmi pare deprecierea lui Mircea Nedelciu, adevăratul câștigător fiind Gheorghe Crăciun, un scriitor complet, așezat în vecinătatea confortabilă a lui Mircea Cărtărescu. În eșalonul secund, deocamdată, nimic previzibil. Firește că nu e nevoie de substituiri, existând destul loc în prim-planul valoric. Mă bazez pe faptul că Gheorghe Crăciun esențializează, de fapt, premisele lui Nedelciu, depășindu-l. A doua chestiune înregistrează tectonica din imediata apropiere a numelor canonizate. Îi am în vedere, în primul rând, pe cei
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
separam în științific și literar, cei de Alții, tenorii, răspunzând: la științific făceau matematică iar cei de la literar latină și De trei luni de zile-ncoace greacă) te las corijent și bineînțeles repetent așa că o să ai Lemne-n magazii băgăm, destul timp de poezele. Iar bașii Cum a plecat, tot eram la tablă cu creta în mână, am Iupaidia. Iupaidia etc. continuat: Vă dați seama că răsuna curtea liceului de Iupaidia, Virgile, Măria Ta încât și trecătorii ce treceau pe stradă
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
și rămîi în haos” (Adagio). Chiar dacă mai miluiește (dar nu cu multe) cîte-un muritor, Lucie e Diană decisivă. Și chiar de are slăbiciuni, n-o lasă mîndria să le dea curs; și-n nici un caz să le dea pe față: „Destul e! Nu mai vreau s-aud de mîngîiere,/ De mîngîierea voastră fără milă!/ De-oi geme-n drumul meu de-a vieței silă,/ N-am umilința celui care cere!//...// Nu voi s-aud nici blîndele-ți cuvinte,/ Nici asprele-ți mustrări
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
român care nutrea și speranța că Franz Josef avea să-l „reagă luminat” - fiind, cu „paserica din colivie”, pe un loc fruntaș. „Bineînțeles oda n-are nici o noimă.” E vorba de Alecsandri. Farmecul și autoritatea critică stau în „bineînțeles”. E destul să citești „Vin’ în lumea fericită/ Cu voinicul ce te cheamă”, sau „Nici micuță, nici năltuță, / Numai bună de drăguță”, ca să înțelegi cât de prostesc e diprețul pentru diacronia literaturii. Eminescu se trage din Alecsandri și din alți poeți. Meritul
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
Marinescu, clasicist, traducător al lui Boileau, colaborator între războaie la publicațiile vremii, un omuleț energic și autoritar. - „Băieți, nu pierdeți vremea, ne muștruluia tot timpul,«Gazeta» trebuie să apară fără întârziere și mai ales fără greșeli“. De pierdut pierdeam timp destul în așteptarea șpalturilor pentru corectare, a paginilor ude, ude la propriu, potrivit tehnicii tipografice de atunci. Jucam în așteptare un fel de țintar cu bețe de chibrituri și conversam despre toate cele, prilej, la urma urmei, să ne cunoaștem. Episodul
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
caragialism» adică într-o manieră proprie de a vorbi și atât”. Acolo unde este în formă, Caragiale e cel mai artist dintre toți scriitorii români. E făcut numai din artă. Artă și, vorba lui Călinescu, atât. Aș zice că-i destul. Povestește pe îndelete, cu largi citate, nuvelele și schițele, de parcă s-ar adresa unor ignoranți. Însă ignorantul n-ar face față, l-ar scoate din sărite considerațiile călinesciene, de intelectual subtil și sofisticat. Călinescu găsește la Macedonski „Ceva din solemnitatea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
dintre cei mai cultivați scriitori români, comparabilă cu aceea a modelului francez, atît prin explorarea sistematică (autentic balzaciana) a societății, bizuita pe varietatea tematico-tipologică a unui număr impresionant de volume, cît și prin îmbinarea prospecțiunii realiste cu îndrăzneala imaginației romantice? Destul! Cum, necum, și acest loc trebuie cedat unei cărți scrise de o persoană însemnată (...), anume Enigmă Otiliei". Demonstrația psihologică, ce, fără a fi neverosimila, e însă mai puțin convingătoare decît sesizarea unei inadvertente de apreciere pur estetică, anevoie de parat
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
ne-o cunoaștem. Caracterele tipului de român se vor defini, după cum datoria, pe care o cunoaștem, va fi împlinită. Cînd datoria va fi împlinită, atunci toate epitetele legate pînă acum de numele de român vor fi de prisos. Va fi destul să se zică: în noua Europa, ieșită din focul năpraznic al războiului cel mare și sfînt dus contra barbariei bolșevice, românul și-a făurit el singur destinul". Dar se află oare aci o eroare? În 1941, bolșevizarea României constituia primejdia
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
-și încalce dorința. Mircea Diaconu este revelația politică a anului acesta, ar reprezenta opțiunea cea mai fericită. Politica are alte jocuri și ne pune pe masă candidați. A doua persoană despre care am primit sute de mesaje că nu fac destul să-l conving să candideze este profesorul Alexandru Athanasiu, care ar fi fost o soluție indiscutabilă care ar putea să spulbere orice candidat", a spus Radu Tudor, la Antena 3, care a subliniat că l-ar vota indiscutabil pe Dinu
Radu Tudor: Trei noi candidați ideali la Președinția României by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21937_a_23262]
-
jurnalistul care a sfârșit prin a fi decapitat de jihadiștii Statului Islamic, dar misiunea a eșuat, a anunțat miercuri Pentagonul. Confirmarea cu privire la raidul nocturn, executat la începutul acestei veri, a venit ca urmare a întrebărilor dacă administrația Obama a făcut destul pentru a-i salva viața fotojurnalistului american James Foley. Pentagonul a oferit astfel prima confirmare că armata SUA efectuează operațiuni în partea controlată de insurgenți a Siriei, conform The Guardian. În operațiune au fost implicate forțe speciale din toate structurile
Jurnalist american decapitat: Forțele speciale au eșuat să-l salveze by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22206_a_23531]