3,487 matches
-
parcurgeți acest capitol dedicat atracției interpersonale!! „Comportamentul prosocial” este ce-l de-al unsprezecelea capitol al lucrării; în partea de început este realizată o prezentare a noțiunilor de bază și a explicațiilor teoretice ale comportamentelor prosociale. Capitolul continuă cu analiza „determinantelor situaționale și personale” ale disponibilității de a acorda ajutor. Printre concluziile desprinse din lucrare enunțăm următoarele „prețul comportamentului persoanelor care acordă ajutor altor oameni este diferit, în funcție de motivele atribuite faptei lor de către observatori. Capitolul se încheie cu prezentarea unui model
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
salariilor nete, ritmul schimbării în rata de schimb, ritmul modificării raportului dintre banii deținuți de gospodăriile populației și vânzările cu amănuntul. Concluzia lui Lucian Croitoru este aceea că factorii de tip cost-preț (inflația prin costuri sau prin ofertă) sunt principalele determinante ale inflației. Dacă a pornit ca o inflație prin cerere, iată că în evoluția sa inflația a devenit, imediat după momentul liberalizării prețurilor, una prin ofertă. Determinismul cerere-ofertă s-a autoalimentat până în anul 2000, când economia noastră începe să se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
posibile tipologizări. A vorbi de tipul „omului religios” din perspectiva managementului resurselor umane implică a preciza de la început perspectiva de abordare. Teza (verificată de Durkheim) de la care pornim are în vedere un considerent esențial; dacă mentalitățile omului sunt un puternic determinant al acțiunilor sale, atunci măsura în care viziunea religioasă generează o clasă diferențiată de percepere socială a lumii va avea influențe majore asupra întregului mod de viață al oamenilor. Cel care în „sociologie” a studiat și a statuat cu claritate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cu dobânzile; TV - veniturile totale; • Nivelul veniturilor din dobânzi - indicator folosit, de regulă, pentru determinarea utilizării și rentabilității activelor, care se calculează În baza următoarei relații. În care: DNV - nivelul venitului din dobânzi; DV - venituri din dobânzi; TA - active totale; • Determinantele evoluției ratelor dobânzii - se bazează pe teoria globală a determinării ratelor dobânzii, dezvoltată de Augustus Kelley<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>, și are la bază următoarea relație de calcul: DRIDP PPPRD +++= , În care
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
1990 a firmei Forex, ca „întreprindere mică” potrivit Decretului-Lege nr. 54/1990, specializată în exploatări și transporturi forestiere. Cum Țucunel era inginer silvic, iar obiectul de activitate era legat de pădure, alegerea denumirii firmei pare o consecință logică a acestor determinante, prefixul sugerând termenul de referință „forestier”. În 1991, Forex devine „societate cu răspundere limitată” conform Legii nr. 31/1991. Începând cu acest an, activitatea de prelucrare a firmei se dezvoltă pe platforma actuală din orașul Ghimbav, în imediata apropiere a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
digresive. Cele douăzeci de proze scurte care alcătuiesc volumul Smog (1971) au ca temă comună erosul banalizat, grotesc adeseori, degradat de „smog” (existența obscură a pesonajelor): gustul autorului pentru artificiul stilistic (ca o trăsătură dominantă a scriiturii lui - aglomerarea de determinanți, antinomici adesea, în jurul unui nume), pentru bizarerii și grotesc-trivial devine evident. Încercare de cronică de moravuri, romanul Cum îndemult Bucureștii petreceau (1977) imită stilul epocii pe care, ca să o redea în amănunt, autorul o descrie prin apel la ziare, reviste
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
Intervenția 2: părinte. Intervenția 3: cadru didactic. Criticii evaluării funcționale a comportamentului subliniază lipsa de informații privind raportarea la norme și subiectivitatea acestei proceduri. Deși comportamentul este analizat din mai multe puncte de vedere, stabilirea de legături între comportamente și determinanții situaționali poate duce la presupuneri incorecte. De exemplu, un copil care suferă de frustrare acasă poate avea un comportament agresiv la școală sau invers. De asemenea, asimilarea și integrarea datelor obținute din surse multidisciplinare, precum și alegerea unor strategii de intervenție
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ale planetei. Susținătorii acestei idei consideră consumul Și creșterea populației ca fiind principalele cauze ale degradării mediului; „verzii” socialiști consideră problemele sociale Și de mediu ca fiind inseparabile. Inechitatea Și dominația internațională a celor „puternici”, exacerbate de globalizarea economică, sunt determinante pentru accesul inegal la resurse. Sustenabilitatea mediului înconjurător se concentrează asupra funcționării normale Și a viabilității sistemelor naturale. Pentru sistemele ecologice, sustenabilitatea se bazează pe rezistența, vigoarea Și organizarea acestora. Rezistența reprezintă capacitatea sistemelor de a face față Șocurilor externe
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mediu intervin de cele mai multe ori, prin mijlocirea unor experiențe de viață. La om factorul experimental este esențial în formarea personalității. Reflexele condiționate și imunitatea dobândită sunt două mecanisme de „individualizare” prin factori experențiali. De asemenea factorul boală constituie unul din determinanții importanți ai personalității. În legătură cu această problemă considerăm că este important să spunem câteva cuvinte despre terenul individual. C. I. Parhon (1948) considera noțiunea de „teren individual” ca având o atât de mare importanță în medicină încât preconiza constituirea unei științe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
creștere economică se datorează acumulării de capital uman, implicit educației și formării profesionale, înseamnă a “contabiliza” sursele de creștere economică. Evident, “contabilitatea“ creșterii economice nu este un domeniu în afara dubiilor și controverselor teoretice, dar furnizeaza un indiciu asupra proporției diferiților determinanți. Domnul Mirecea Arsene nu opereaza cu formule precise sau sentințe academice, ci propune interpretări pe baza examinarii unei mari varietati de opinii existente in literatura de specialitate. Controversele teoretice sunt expuse prin investigarea si evaluarea operelor primare. Rareori sunt folosite
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
creșterii economice au fost preluate în teoria dezvoltării. Altfel spus, separația conventională între cele doua teorii nu a fost una efectivă. Cel puțin dintr-un punct de vedere, preocupările cercetării economice au fost întotdeauna convergente. Este vorba despre factorii sau determinanții creșterii economice. Analiza surselor de creștere economică, așa-numită “contabilitate a surselor de creștere economică”, a furnizat destule idei teoriei dezvoltării. O vreme, opiniile economiștilor și organizațiilor internaționale (în special Banca Mondială) păreau unanime în privința faptului că determinanții creșterii și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
factorii sau determinanții creșterii economice. Analiza surselor de creștere economică, așa-numită “contabilitate a surselor de creștere economică”, a furnizat destule idei teoriei dezvoltării. O vreme, opiniile economiștilor și organizațiilor internaționale (în special Banca Mondială) păreau unanime în privința faptului că determinanții creșterii și dezvoltării economice sunt acumularea de capital și schimbarea tehnologică. Apoi, analiza surselor de creștere economică a evidențiat că doar o parte din creșterea outputului, general și pe o persoană, este explicată de factorii mentionați. În acest context, economiștii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
dezvoltării poate fi rezumată la disputa între dirijism și liberalism. Controversele din „Economia dezvoltării” constituie o parte importantă a acestui capitol, aproximând, cumva, situația din literatura de specialitate. Fiind clarificate semnificația și evoluția conceptelor de creștere economică, dezvoltare economică și determinanți ai dezvoltării, următoarea etapă este consacrată evaluării contribuțiilor teoretice privind sursele sau factorii procesului de dezvoltare. Capitolul al 2-lea, Capitalul uman în matricea factorilor dezvoltării economice, pune în evidență, în perspectivă comparativă, rolul atribuit capitalului uman de gândirea economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pentru creșterea avuției naționale și explicarea factorilor determinanți îl situează pe Adam Smith în postura de fondator al teoriei dezvoltării economice. Incontestabil, din perioada premergătoare revoluției industriale și până în prezent, creșterea productivității muncii și creșterea productivității totale a factorilor sunt determinanții creșterii output-ului național. În timp ce productivitatea muncii presupune tehnologii, organizare și dotare cu capital, creșterea productivității totale a factorilor este condiționată de mărimea, structura și funcționarea piețelor. Altfel spus, cu cât piețele sunt mai largi și mai concurențiale, cu atât
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
istoric al întregii societăți și ea nu este susceptibilă de teorie generală în sensul în care sunt fenomenele studiate de științele naturii și, într-o mai mică măsură, de științele sociale. Mai mult, dezvoltarea economică depinde, în largă proporție de determinanți care nu pot fi analizați ușor cu instrumentele teoriei economice... Aceste variate referințe la semnificația aptitudinilor personale și de grup, atitudinilor și moravurilor, la instituțiile politice și la contactele externe și speculația despre influențele din spatele acestor factori, probabil, pot fi
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
În plus, referirea la progresul material poate indica faptul că dezvoltare economică este doar un aspect al evoluției istorice de ansamblu a societății, unul care, pentru multe scopuri ale analizei și politicii, este inseparabil de celelalte elemente ale vieții sociale. Determinanții progresului material sunt, în special, aptitudinile, abilitățile, calitățile și facultățile individuale; atitudinile, moravurile, valorile, obiectivele și motivațiile; instituțiile și aranjamentele politice. Prima categorie - elemente personale - se referă la trăsături care pot fi, în mare parte, ereditare. A doua categorie privește
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
problema factorilor determinanți ai dezvoltării economice. Prin observație empirică, analiză teoretică și reflecție filosofică, economistul britanic a argumentat că realizările sau performanțele economice depind, în principal, de abilitățile și atitudinile indivizilor și de instituțiile politice și sociale. Diferențele în acești determinanți explică, în mare măsură, diferențele în nivelul de performanțe economice și ratele de progres material între țări. Resursele naturale, contactele externe și oportunitățile pieței joacă, de asemenea, un rol însemnat în progresul material. Oricum, cu excepția posibilă a climei și a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sunt, de obicei, mai puțin importante. Mai mult, oferta și productivitatea lor depind de capacitățile și motivațiile personale, de aranjamentele politice și sociale. Stocul de capital este mai curând un efect decât o cauză a procesului de dezvoltare economică. Când determinanții fundamentali sunt favorabili, progresul material se va produce, exceptând situația reprimării prin acțiuni externe. Prezența determinanților favorabili servește atât pentru a genera fonduri pentru investiții, cât și pentru a susține utilizarea lor productivă. În contrast cu majoritatea covârșitoare a studiilor asupra țărilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
motivațiile personale, de aranjamentele politice și sociale. Stocul de capital este mai curând un efect decât o cauză a procesului de dezvoltare economică. Când determinanții fundamentali sunt favorabili, progresul material se va produce, exceptând situația reprimării prin acțiuni externe. Prezența determinanților favorabili servește atât pentru a genera fonduri pentru investiții, cât și pentru a susține utilizarea lor productivă. În contrast cu majoritatea covârșitoare a studiilor asupra țărilor subdezvoltate, care căutau pretinse cauze obiective (resurse naturale, acumularea de capital, investiții publice de mare anvergură
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
nu ar fi permis analiza economică formalizată, pretenția Economiei dezvoltării de a fi considerată drept teorie generală a modernizării societăților slab evoluate. Evaluând critic tot ceea ce s-a scris în domeniul Economiei dezvoltării în primele decenii postbelice, Bauer conchidea: „Semnificația determinanților progresului material a fost subestimată sau chiar ignorată în cea mai mare parte a literaturii dezvoltării din ultimele două decenii. Aceste influențe au fost fie ignorate, fie, în cel mai bun caz, tratate parametric. Acești determinanți nu sunt între variabilele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
postbelice, Bauer conchidea: „Semnificația determinanților progresului material a fost subestimată sau chiar ignorată în cea mai mare parte a literaturii dezvoltării din ultimele două decenii. Aceste influențe au fost fie ignorate, fie, în cel mai bun caz, tratate parametric. Acești determinanți nu sunt între variabilele familiare analizei economice; ei nu sunt facil cuantificabili și nu pot fi manipulați prin politica oficială”. De fapt, dezvoltarea economică necesită „modernizarea minții. Ea cere revizuirea atitudinilor, modurilor de conduită și a instituțiilor adverse progresului material
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
umane și condițiile lor, care nu pot fi ușor cuantificabile. Atitudinile, motivațiile și moravurile oamenilor nu sunt, în general, pretabile la cuantificarea utilă; și aceeași idee se aplică la multe instituții importante ale societății. Însă aceste aspecte și condiții sunt determinanți majori ai performanțelor economice, ai progresului material. Acești factori personali și culturali au fost larg ignorați până recent în literatura dezvoltării. A existat un anumit consens în literatura de specialitate în privința deosebirilor dintre creșterea economică și dezvoltarea economică. S-a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de cercetare pentru viitor scria că: “va exista o privire mult mai largă asupra avansului dezvoltării decât venitul sau consumul așa cum sunt măsurate convențional. Perspectiva standardului de viață va include sănătatea, educația, libertățile politice și mediul înconjurător. Analiza pozitivă a determinanților standardului de viață și a ameliorării lui, a indivizilor în societate va merge mână în mână cu o evaluare a ceea ce pot face guvernele pentru a-l proteja pe indivizi prin programe sociale și în alte moduri”. Același autor consideră
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Noi încă avem mult de învățat despre cei șase factori pe care l-am identificat ca având o contribuție importantă la creșterea economică și despre rolul statului în ameliorarea contribuției lor”. Cei șase factori din agenda lui Stern pentru înțelegerea determinanților creșterii output-ului per persoană sunt: acumularea de capital, capitalul uman (inclusiv procesul de învățare), cercetarea dezvoltarea și inovația, managementul și organizarea, infrastructura, alocarea output-ului între sectoarele direct productive. William Easterly a arătat că există cauze proxime ale creșterii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
capital sub diverse forme și schimbarea tehnologică (măsurată de obicei prin creșterea productivității totale a factorilor). Cauzele fundamentale sunt: structurile (instituții, geografia, demografia etc.) și politicile care facilitează sau inhibă acumularea de capital și schimbarea tehnologică. Dani Rodrik distinge între determinanții “proximi” și determinanții profunzi ai creșterii economice. Schematic, relația între creșterea economică și determinanții acesteia poate fi reprezentată astfel: Output-ul total al economiei este o funcție de dotarea sa cu resurse (muncă, capital fizic și capital uman) și productivitatea utilizării
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]