1,762 matches
-
mă scoți din realitatea imediată... zise Doc, completat imediat de Patriarh: -Și destul de crudă, ținand cont de nepoții cu care te lauzi. -Călătorie în timp, călătorie prin timp... asta e viața, nu?! zâmbi Americanul. -Ar fi interesant de aplicat aici determinismul, începu să filosofeze Patriarhul. Care să fi fost momentul din trecut care a generat efectul întâlnirii noastre de azi?! -Când i-a căzut de la etajul unu în cap Americanului o pungă cu apă, dibaci aruncată după prima oră de sport
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
ați ai dracului de nenorociți/cu legile voastre/cu jandarmii voștri/umflați/cum să te lași de fumat/cu aceste salarii/nu mai vorbim despre pensii/despre euri/pute a Bruxelles de la o poștă...”), opunându-i, insidios parcă, cunoașterea, acel determinism colocvial, impregnat în conștiința colectivă, potrivit căruia acțiunea umană este determinată cauzal de un lant succesiv de evenimente anterioare : “...nimeni nu știe exact încotro mergem/noaptea de la capătul vieții-i/geroasă/și sumbră/nimeni nu știe exact/dacă ajungem/undeva
CUVÂNT ÎNAINTE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376342_a_377671]
-
dogs/the shepherds/ damn you/ your laws/ your guardians/all swallowed/ how to quit smoking /with these salaries/ with these pensions/ we are not talking about ourselves/ here it smells like Bruxelles ), setting în opposition and insidious knowledge, that colloquial determinism, marked by the common conscience, telling uș that the human actions is causally determined by the chain of the past events : no one really knows exactly where we are going / the night that ends the life/ cold and dark/ no
CUVÂNT ÎNAINTE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376342_a_377671]
-
inactuale, e o stupizenie care dovedește neînțelegerea firii adevărate a lucrurilor. Întotdeauna va fi o schimbare și întotdeauna vârstnicii vor rămâne cu un pas în urma celor tineri. Nu din refuz al sincronizării, ci din neputința înțelegerii. Taine avea dreptate, desi determinismul nu mai e la modă. Omul e, totuși, un produs al mediului care înseamnă cultură, educație, regim politic, măi pe scurt spirit al vremii. Angela BACIU : Care credeți că este soarta criticii de direcție ? Există un pluton de critici cu
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
macrocosmic.” „Dumnezeu e în toate. Eu sunt convinsă de existența sa. E mai puțin relevant pentru dvs. dacă vă spun asta. Important este ca, într-adevăr, exista acel cineva care îți programează de la început viața. De aici apare ideea de determinism, de aici apare ideea că întîmplările nu sunt simple întîmplări.” O realizare "miraculoasă" care îi aparține este și piramida de la Pitești, construită în epoca Ceaușescu. Fiind ajutată de doi ingineri arhitecți, care au realizat planurile la scara 1:10 față de
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
și se înlocuiește cu următorul protocol: Protocol terapeutic corespunzător poziției nr. 19 cod (L044L): PSORIAZIS CRONIC SEVER (ÎN PLĂCI) - AGENȚI BIOLOGICI ȘI TERAPII CU MOLECULE MICI CU ACȚIUNE INTRACELULARĂ Psoriazis vulgar - generalități Psoriazisul vulgar este o afecțiune cutanată cronică, cu determinism genetic, a cărei frecvență în populația generală este de 0,91 - 8,5%. În România, conform unui studio de prevalență, aceasta se situează la 4,9%. Psoriazis vulgar - clasificare Clasificarea severității psoriazisului vulgar are în vedere indicatori clinici: suprafața tegumentului afectat de psoriazis
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
cugetare, care te-ar face să surîzi, dacă n-ai simți, dedesubtul suprafeței naive, tot dramatismul, tot tragismul unei situații universale: "Ce vină au ciorile, dacă orezul e mîncat de gîște?" (338, 9); sau o alta, din care rezultă un determinism riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede nici ziua, nici noaptea" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede nici ziua, nici noaptea" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 113). Același riguros determinism se poate vedea din alte cugetări, ca, bunăoară: "Calul, chiar slab, servește Statului; măgarul, însă, chiar bine hrănit, nu" (326, 12); "Măgarul, chiar de-i instruit, nu cîntă" (327, 4). Din ele rezultă, de asemenea, o oarecare ierarhie a valorilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un tainic principiu ontologic, sau, mai degrabă, "teologic". Spiritul indian, atît de profund în cugetarea sa, era cu neputință să nu surprindă acest aspect mecanicist, fatalist, al vieții terestre. Pentru el, totul e într-o înlănțuire cauzală perfectă, într-un determinism de fier. Întreruperea unui astfel de lanț cauzal e ținta supremă a înțeleptului. Dacă existența actuală, ea însăși, e consecința unei acțiuni dintr-o viață anterioară, atunci non-acțiunea va fi aceea care va întrerupe șirul nesfîrșit al existențelor, făcînd să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
durata concediului, acestei dimensiuni. Prin retragerea sa în miraculoasa cameră Sambô, Ștefan Viziru reușește să smulgă zilnic câteva ore istoriei, timp în care se sustrage evenimentelor. Această evaziune temporară are un rol regenerator prin dobândirea unui sentiment de libertate față de determinismul istoric; este vorba de cucerirea unei libertăți minime, ce facilitează înfruntarea catastrofei. De fapt, arta constituie o modalitate specifică omului modem de a ieși din timpul istoric prin integrare într-un alt timp, cel al artei. Complexul simbolic denumit camera
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
sub forma conspirațiilor sau pe terenul diplomației. Timpul exilului este, de asemenea, timpul perfecționării discursului românesc asupra dreptului, care așază vechile capitulații încheiate cu Poarta în cadrul conceptual al dreptului internațional contemporan. CAPITOLUL III Tradițiile naționale ale unei culturi europene Accentuarea determinismului extern în istoria Principatelor conduce la construirea unui discurs al dezvoltărilor interne în jurul a doi poli: pe de o parte, clasele înstărite se supun directivelor externe și trec de la subordonarea față de otomani la o servilitate pro-rusă; pe de altă parte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fapt, schepsisul ei: ești în criză de subiecte? nu mai poți picta? N-am nimic cu Iliescu, răspund, cu omul Iliescu, deși, fie vorba între noi, nu pot despărți total ființa din carne și oase de faptele ei (intervine imediat determinismul meu de serviciu). Numai făptura asta putea face ce face. Dar nu omul acesta, ca individ în masa indistinctă românească, mă/ ne interesează, ci exponențialitatea lui în răstimpul public pe care-l trăim. Mă rog, dacă n-ar fi existat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în special în calitatea activității instructive, cât și în condițiile familiale, precum și în particularitățile individuale ale elevului. Concluzia lui T. Kulcsar (1978ă este că neadaptarea este totdeauna multicauzală. Reiese că fundamentul metodologic al studierii reușitei/nereușitei școlare îl constituie principiul determinismului, potrivit căruia factorii externi acționează totdeauna prin intermediul condițiilor interne. Inteligența este doar unul dintre elementele constelației factorilor interni ai performanței școlare. În anumite cazuri el este, într-adevăr, factorul fundamental în determinarea randamentului școlar (mai ales în cazul insuficientei dezvoltări
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
imagine de ansamblu, cu teoria social istorică a lui L.S. Vâgotski. Prin această sinteză necesară, T. Kulcsar susține că se conturează o teorie progresivă a inteligenței, cu mare valoare predictivă și explicativă, care rezidă în principiul acțiunii, interiorizării, dezvoltării, modelării, determinismului etc. Dincolo de aceste dispute care modifică în permanență cadrul teoretic al discuției, termenul de inteligență, desemnând diferite niveluri de organizare a funcțiilor senzorio-motorii și intelectuale, are în primul rând o valoare operațională. Inteligența poate fi definită funcțional ca aptitudine generală
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sa spre înțelegerea diferitelor legități ale realității obiective. Aceasta se realizează însă diferit de la o orânduire socială la alta. În condițiile socialismului, mai mult ca în oricare altă societate, sporește considerabil rolul factorului subiectiv în realizarea progresului social. În socialism, determinismul istoric capătă trăsături noi, se schimbă fundamental raportul dintre spontan și conștient. Ritmul făuririi și dezvoltării societății socialiste este în mod hotărâtor influențat de convergența desfășurării factorilor obiectivi și subiectivi. Cu cât factorul subiectiv reflectă mai adecvat și mai deplin
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ceea-ce-vine-după-X este interpretat ca ceea-ce-este-cauzat-de-X. Fie că sînt implicite sau explicite, legăturile cauzale pot reflecta o ordine psihologică (de ex., acțiunile unui personaj sînt cauza sau consecința personalității sau stării sale de spirit), o ordine filosofică (fiecare eveniment exemplifică teoria determinismului universal, de ex.), o ordine socială, una politică și tot așa. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Chatman 1978; Pratt 1977; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și METONIMIE, NARAȚIUNE, INTRIGĂ. căutare [quest]. Conturarea, la nivel discursiv, a mișcării SUBIECTULUI doritor spre
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
printr-o nouă fecunditate, după părerea mea, îndreptățită sau nu. Asta resimțeam. Poate că în acel articol, unele formulări mi s-au părut raționalizatoare, nu mai știu ! B. N.: În scrisoarea sa, Lupasco spune: "Fără îndoială, v-a deranjat cuvîntul determinism, în legătură cu evenimentul. Dar, mai întîi, o logică nu este o metafizică. Pe de altă parte, de-a lungul lucrărilor mele, nu am făcut decît să degajez logica antagonismului și complementarității contradictorii..." E. M.: Sunt două tipuri de probleme: una la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
evenimentul. Dar, mai întîi, o logică nu este o metafizică. Pe de altă parte, de-a lungul lucrărilor mele, nu am făcut decît să degajez logica antagonismului și complementarității contradictorii..." E. M.: Sunt două tipuri de probleme: una la nivelul cuvîntului determinism, cealaltă la nivelul cuvîntului metafizică. "Determinism, e foarte posibil, pentru că în fond, pentru mine, ideea de a face acel număr despre eveniment însemna cumva să fac să țîșnească un refulat, care era nu doar refulatul științelor fizice, ci și al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu este o metafizică. Pe de altă parte, de-a lungul lucrărilor mele, nu am făcut decît să degajez logica antagonismului și complementarității contradictorii..." E. M.: Sunt două tipuri de probleme: una la nivelul cuvîntului determinism, cealaltă la nivelul cuvîntului metafizică. "Determinism, e foarte posibil, pentru că în fond, pentru mine, ideea de a face acel număr despre eveniment însemna cumva să fac să țîșnească un refulat, care era nu doar refulatul științelor fizice, ci și al științelor umane, al istoriei. Era încă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
despre eveniment însemna cumva să fac să țîșnească un refulat, care era nu doar refulatul științelor fizice, ci și al științelor umane, al istoriei. Era încă epoca în care istoria, sub influența Școlii Analelor, era un fel de istorie de determinisme economico-sociale și unde evenimentele, adică războaiele, bătăliile, domniile, erau considerate ca o spumă a istoriei. Dar scopul meu, cînd am conceput acest număr, era să le demonstrez reprezentanților științelor umane și sociale, pe fondul reabilitării evenimentului de către științele fizice, că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
începe cu un eveniment, cu un început. De vreme ce există nenumărate evenimente cosmice, apariția vieții este un eveniment, termodinamica prigoginiană însăși arată că există bifurcații, evenimentul e reabilitat în științele fizice, contingentul sau aleatoriul sunt reabilitate în științele fizice, de ce acest determinism în științele sociale și umane? O știm de cînd l-am citit pe Shakespeare: istoria este ca o poveste istorisită de un nebun furios. Era perspectiva mea filosofică. Este posibil să mi se fi părut că văd cumva prea mult
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în științele sociale și umane? O știm de cînd l-am citit pe Shakespeare: istoria este ca o poveste istorisită de un nebun furios. Era perspectiva mea filosofică. Este posibil să mi se fi părut că văd cumva prea mult determinism și să fi reacționat. De exemplu, Pierre Thuillier s-a supărat pe mine. Cînd pregăteam acele numere în care mă investeam mult, atît Communications cît și Arguments, jucam puțin rolul lui Jean Paulhan la NRF: luam articolele și le făceam
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se desăvîrșească, să-și dezvolte gîndirea, să evite prea multe repetiții. Deci, îmi asumam un rol, iar în acest număr despre eveniment, m-am investit foarte mult. I-am făcut deci cîteva remarci lui Thuillier în legătură cu articolul său pe tema determinismului. Poate că avea un punct de vedere care nega importanța evenimentului, cert e că a replicat: "Dacă așa stau lucrurile, îmi retrag articolul". Și s-a supărat. Lupasco nu și-a retras articolul, pentru că a apărut. B. N.: Adevărul e
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
totul este permis, dacă nu există Dumnezeu, iar ca rezultat omul este părăsit, pentru că nici cu el, nici fără el, nu găsește nimic de ce să se agațe. Nu poate începe să-și găsească scuze"29. Cu alte cuvinte "nu există determinism, omul este liber, omul este libertate"30. Pe de altă parte, dacă nu există Dumnezeu, nu putem face apel la valori sau comandamente care să ne legitimeze conduita, nu avem scuze sau justificări pentru ceea ce facem. Nimic nu este "scris
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității / 122 II.3.a. Unitate sufletească și finalitate în personalitatea mistică (anarhică) / 122 II.3
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]