419 matches
-
consul general al Rusiei la București. În acel moment era ministru de Externe al Rusiei. Fiica sa era căsătorită cu diplomatul George Rosetti-Solești (1853-1916), viitor ministru plenipotențiar la St. Petersburg. Baronul Nicolae Kaulbars, general rus, trimisul țarului în Bulgaria după detronarea lui Alexandru Battenberg. E vorba de Livia Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu. Livia era domnișoară de onoare a reginei Elisabeta. Însemnările din jurnalul regelui Carol I ulterioare acestui moment confirmă faptul că ar fi existat o legătură amoroasă între ea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
publice, ei asigură stabilitatea sistemului, dar în același timp își promovează propriile interese de securitate. Teoreticienii școlii decliniste consideră că costurile legate de asigurarea stabilității, dar și ratele inegale de creștere economică duc la apariția contestatarilor ordinii, care, ulterior, încearcă detronarea hegemonului 1. În aceste condiții, fie hegemonul lansează un război preventiv împotriva contestatarului ordinii, fie ultimul declanșează războiul pentru a prelua poziția de lider. În teoria tranziției hegemonice, conceptul central este războiul hegemonic 2, o înfruntare ce implică aproape toate
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
ducea la apariția unor asocieri greu de imaginat în 1859 și la formarea unei alianțe a contrariilor, cunoscută în istoriografie drept "monstruoasa coaliție". Pe lângă faptul că unii își doreau revenirea la numite stări de lucruri dinainte de 1859, mai convenabile lor, detronarea lui Cuza și înlocuirea acestuia cu un principe străin debloca inițiative legislative care, altfel, nu și-ar fi găsit prea curând o soluționare. Oricât de variate erau interesele liberalilor și conservatorilor, o certitudine îi unea în mod indubitabil: stabilitatea politică
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de la poziția amintită făcea Franța care rămânea, prin vocea lui Napoleon, aceeași puternică susținătoare a diferitelor revendicări sosite de la București. Planurile croite prin diferite cancelarii pe seama statului de la nordul Dunării puteau fi combătute prin existența unei stabilități politice la București. Detronarea lui Cuza, apărută pe un fond mai larg de nemulțumire la adresa lui, a creat un cadru prielnic pentru cei care apreciau, în primăvara anului 1866, că situația lor materială și politică se datora unui proces exagerat de centralizare administrativă și politică
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proeminente pe I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Anastasie Panu, Ion Ghica. Ca modalitate de protest inițial era refuzul plății impozitelor 184. Coeziunea coaliției nu se producea imediat și din cauza discuțiilor din interiorul acesteia pe tema viitorului șef al statului, după detronarea lui Cuza. Condiționarea impusă în timpul tratativelor de către unii dintre "candidați" (principele Napoleon era doar un exemplu) pentru demararea imediată a unor reforme agrare îi făcea neeligibili. Tensiuni apăreau și datorită speranțelor pe care începeau să le nutrească unii lideri conservatori
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Prima care căpăta ceva mai mult curaj în activitatea sa era presa de opoziție. Ziarul Clopotul cunoscut ca fiind o publicație ce apărea datorită sprijinului financiar asigurat de Dimitrie Sturdza vorbea într-un mod cât se putea de clar despre detronarea lui Al.I. Cuza. În aceste condiții, faptul că pe zidurile palatului domnesc se afișau pancarde pe care scria "de închiriat" nu mai era o mare surpriză. Intransigent devenea cu cel care era încă șeful statului, în această perioadă și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
grupări politice ce se angajau în direcția scurtării suzeranității otomane. În plan intern, sfârșitul domniei era marcat de o marginalizare a domnitorului în egală măsură pe scena politică și în societatea românească, fapt oglindit în lipsa de reacție a populației față de detronarea celui care îi dăduse pământ, educație și drepturi politice, ca să cităm doar câteva din reformele inițiate în perioada 1859-1866. Chiar și în prezența mărturiei unui contemporan precum Nicolae Suțu, care nota despre lipsa de entuziasm a națiunii la răsturnarea lui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
după moartea sa) în momentele de contestare a domniei lui Carol I281. Fără a încerca să stabilim dacă evenimentul de la 11 februarie a avut sau nu caracterul unei revoluții, nu putem ignora faptul că lipsa de reacție a populației față de detronarea lui Al.I. Cuza a fost însoțită de o atitudine asemănătoare din partea Parlamentului. Surpriza era mare pentru că membrii legislativului fuseseră aleși pe baza unei legi electorale inițiate de domnitor și beneficiaseră, în campania electorală, de sprijinul guvernului. O posibilă explicație
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
draperiilor tronului (acestea purtau inițialele fostului domn în litere de aur)283. Întrebarea care apare în acest stadiu al discuției este cum se raporta la evenimentul de la 11 februarie tocmai acela care primise misiunea să pregătească în exterior terenul în vederea detronării, I.C. Brătianu. După ce în cursul lunii decembrie 1865 se afla la Paris, vestea părăsirii tronului de către Alexandru Ioan Cuza îl găsea la Nissa, unde plecase pentru o întâlnire cu fostul domn Barbu Știrbei, consultat adesea în chestiuni politice. Dovadă a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
României de către Carol I, în țară guvernul român se confrunta cu o serioasă mișcare separatistă ce izbucnea la Iași pe 3 aprilie. Ținând cont de entuziasmul existent după actul de la 24 ianuarie, era greu de crezut poate faptul că după detronarea lui Cuza puteau să apară atât de repede zvonuri privind anumite tendințe de revenire la situația anterioară anului 1859. Nu peste mult timp, zvonurile deveneau realitate, motiv pentru care executivul de la București depunea un efort consistent în privința repunerii lucrurilor pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
foarte serioasă că mișcarea împotriva domnitorului să nu poată fi prezentată ca fiind una antiunionistă, în condițiile în care ea se dorea una națională. Dacă până la îndepărtarea lui Cuza reproșurile "regionaliste" sunt ținute oarecum în surdină, în perioada imediat ulterioară detronării acestuia apar mai multe acuze din partea unor lideri munteni la adresa confraților de peste Milcov, văzuți ca principali beneficiari ai proiectului unionist și ai politicilor inițiate de către cel ales la 24 ianuarie ca domn al Principatelor Române. La o asemenea percepție contribuise
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Titu Maiorescu, preocupat atunci mai mult de cariera universitară, dar atent totuși la ce se întâmpla și în viața publică. Maiorescu observa, de exemplu, faptul că susținătorii separării Moldovei de Muntenia se puseseră în mișcare imediat după 11 februarie "După detronarea lui Cuza s-a și pus în mișcare în toate părțile egoismul lipsit de judecată, prințul Grigore Sturdza pe drum, oamenii de aici (Iași) vor separatism, iar ciocoii domn pământean"463. Liderul junimist exprima involuntar o stare de spirit deloc
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
implicarea autorităților locale și centrale în organizarea alegerilor, ba chiar ceruse în mod explicit lucrul acesta, se plângea, la 27 martie 1866, unui prieten de greutățile electorale cărora trebuia să le facă față, venite dinspre cei care luaseră parte la detronarea lui Cuza682. Fostul prim-ministru, nefiind deloc un novice în ale politicii românești, înțelegea foarte rapid că trebuia să comită anumite gesturi politice prin care să demonstreze că nu era un adversar al noului regim. Acesta era motivul pentru care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în perioada următoare o activitate care-și propunea ca obiectiv fundamental încercarea de limitare a pătrunderii conservatorilor în Parlamentul de la București într-un număr mare713. Viața politică românească va fi centrată, în continuare, pe discutarea cauzelor ce au dus la detronarea lui Cuza. Unul dintre cei care au revenit în mai multe rânduri asupra actului de la 11 februarie era I.C. Brătianu. În condițiile contestării rolului său în aducerea lui Carol pe tronul Principatelor, liderul liberal considera potrivit în cadrul unei intervenții susținute
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Hohenzollern ca domnitor al României", extras din Culegerea de studii și articolelor de istorie, vol. X, București, 1967. Idem, Iosa, Mircea, Stan, Apostol, Istoria Parlamentului și a vieții parlamentare din România, București, Editura Academiei, 1983. Chiriță, Gigore, " Preludiile și cauzele detronării lui Cuza vodă", în Revista de istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976. Idem, "România și Conferința de la Paris, februarie-iunie 1866", (I) în Revista de Istorie, nr. 10, tom 38, București, Editura Academiei, 1985. Idem, România în 1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Leonid Boicu, Vasile Cristian, Gh. Platon (eds.), Românii în relații internaționale, 1699-1939, Iași, Editura Junimea, 1978; Gr. Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976; Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol în România", în Studii. Revista de istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1967
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1979, p. 375. 209 Theodor Văcărescu, "Venirea în țară a Regelui Carol", în Convorbiri Literare, nr. 10, octombrie, an XLVIII, București, 1914, pp. 964-965, p. 971. 210 Keith Hitchins, op. cit., vol. I, p. 385. 211 Grigore Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, nr. 3/ 1976, p. 371. 212 C.C. Gane, P. P. Carp, și locul său în istoria politică a țării, vol. I, București, Editura Ziarul Universul, 1935, p. 98. 213 A.D. Xenopol, Domnia lui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Apelul pe care Grecia îl făcuse în 1831 la Otto I de Bavaria, iar în 1863 la reprezentantul dinastiei daneze George I era cunoscut de liderii politici români de la jumătatea secolului al XIX-lea. Vezi Grigore Chiriță, "Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, p. 352. 229 Vlad Georgescu, op. cit., p. 156. 230 Emil Vîrtosu, "Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807", în Studii. Revista de Istorie, nr. 2
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
România și crizele internaționale 1853-1913 consideră abdicarea lui Cuza ca o nouă aplicare a politicii faptului împlinit, Grigore Chiriță, în mai multe articole publicate în Revista de Istorie, din care l-am aminti aici pe cel intitulat Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976, vorbește de "complotul brutal" la adresa lui Cuza și se întreabă retoric în numele căror forțe sociale fusese a fost pus în aplicare întregul scenariu. O altă imagine ne oferă profesorul Gh.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pus în aplicare întregul scenariu. O altă imagine ne oferă profesorul Gh. Platon în "1866. Începutul revoluției române pentru independență, ecouri în presa europeană", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, XXI, Iași, Editura Academiei, 1984, care consideră detronarea lui Cuza și aducerea pe tron a prințului străin nu doar un deznodământ al unor rivalități politice sau un rezultat al unor conflicte între diverse grupări sociale, ci mai degrabă ca expresie a voinței unei mari părți a clasei politice
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom XXII, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, George, Mârzescu, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. 445 Chiriță, Grigore, " Preludiile și cauzele detronării lui Cuza Vodă", în Revista de Istorie, tom 29, nr. 3, București, Editura Academiei, 1976; Chiriță, Grigore, "România în 1866. Coordonate ale politicii interne și externe", în Revista de Istorie, tom 31, nr. 12, 1978; Al. Lapedatu, "11 februarie în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
malign și ne macină viețile, visele, speranțele. Ne macină viitorul. Asta mă apasă. Revenind la Ploiești, îngăduie-mi să-ți sugerez și eu un personaj: pe dragul de Candiano Popescu. Omul a îmbrățișat cariera militară, a participat, în 1866, la detronarea lui Cuza, apoi a demisionat din armată, a înființat și condus oarece publicații, apoi a fost capul mișcării antimonarhice de la 1870 (așa zisa Republică de la Ploiești, încondeiată cu un umor de geniu de Caragiale în nuvela "Boborul"), a participat eroic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
un umor de geniu de Caragiale în nuvela "Boborul"), a participat eroic (ca voluntar) la Războiul de Independență, remarcându-se în asaltul pentru cucerirea redutei Grivița și și-a încheiat cariera ca aghiotant al regelui Carol I, pentru a cărui detronare se stârnise, cu ani în urmă, la Ploiești, după ce jucase o seară întreagă cu amicii "la kilometru" (un soi de beție fără de sfârșit). Ei bine, Candiano Popescu a fost încercat și de "fiorul poeziei", astfel încât, la 1866, a dat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ani. Chen Yuan Yuan (sec. XVII) Un alt "fapt divers", petrecut în timpul ocupării Tronului Dragonului Galben de către manciurieni, a fost și amestecul unei concubine celebre a generalului Wu Sankui Chen Yuan Yuan care a continuat să faciliteze înaintarea manciurienilor pentru detronarea ultimului împărat Ming. Frumoasă, talentată ca pictoriță, poetă și muzicantă, curtezana generalului l-a incitat pe răsculatul Li Zicheng care râvnea și el la Tronul Dragonului Galben, a răpit-o pe frumoasa curtezană și a dus-o în haremul său
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
menținerii unității imperiului, Ludovic cel Pios îl anulează după nașterea celui de-al patrulea fiu, viitorul împărat Carol cel Pleșuv 54. După împărțirile succesive care au urmat Tratatului de la Verdun, deși pentru o perioadă unitatea imperiului a fost menținută, după detronarea lui Carol cel Gros (887) puterile locale se impun în principatele teritoriale. În consecință, în perioada 887-888 în locul regatului franc iau naștere cinci regate independente: Francia apuseană, Francia răsăriteană, Burgundia superioară, Burgundia inferioară și Italia. Luptele interne și pericolul extern
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]