380 matches
-
lor) spre un niciunde, neștiut, misterios și chemător cu puterea unei vrăji de destin deturnat. Presa, radiourile, televiziunile, mersul în autobuze sau dusul la piață, reuniunile de familie sau feluritele întruniri publice, gândurile unora sau altora, exprimate în liberă și devălmașă zurbă de păreri, toate conturează portrete ale câte unui chip de țară. O țară vie, cu seve pătimașe, cu trăiri paroxistice adeseori, surprinzătoare întruna și totuși eternă în a-și oferi mereu alte și alte chipuri spre cunoaștere. Mă întâlnesc
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
de vorbă”, „mănoase intersectări”, „duh al evidențelor inflexibile”, „gaguri metafizice”, „sub semnul păpușărescului”, „metaforele sale au un strașnic lipici”, „metoda critică a pășirii și prăsirii cuminți”, „robotă științifică”, „lipicioasa manieră a sclifoselii”, „versuri scărițate în manieră maiakovskiană”, „năprasnica idilă”, „toleranță devălmașă” și altele, și altele. Om de spirit și, totodată, om duhliu, Regman este, așadar, în primul rând din pricini, cum am spus, de stil. Puțini sunt criticii literari de la noi care să fi acordat atâta atenție formulărilor memorabile. (Care, până la
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
de sate românești, și publicată tîrziu în 1942-1944. Stahl era, acum, mai dinainte și după 1939 preocupat de realitatea specifică a traiului și a regimului proprietății în zonele rurale izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei volume, pe care le-a publicat, într-un
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei volume, pe care le-a publicat, într-un moment de relaxare politică, din 1958 pînă în 1965, fără a face concesii substanțiale cenzurii vremii. E o lucrare fundamentală, cu caracter istoric, despre o realitate care în secolele
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în Europa și atunci boierii acaparează pămînturi, creindu-și mari latifundii. Indiferent dacă i se acceptă sau nu lui Stahl acest punct de vedere (preluat, repet, de la N. Iorga) rămîne faptul obștiilor devălmașe din enclavele rurale mai izolate, pe care Stahl are meritul extraordinar că le-a studiat și apoi comunicat public prin cartea amintită. Se cuvenea să precizez de la început că toate aceste mărturisiri ale lui H. H. Stahl și altele la
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația țărănimii. În lucrarea publicată în urma acestei călătorii, Haxthausen descrie satul devălmaș rusesc („mir”-ul) și în mod special familia, alcătuirea gospodăriei, sistemul de proprietate asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în domeniul cercetării vieții rurale, în special pentru ceea ce mai târziu se va numi sociologie rurală. Comparând aceste informații cu cele referitoare la satul devălmaș românesc, pot fi observate unele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mir-ul rusesc și satul devălmaș românesc Parcurgând cele trei tomuri ale voluminosului său studiu, nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă în vechile sate devălmașe românești. În cele ce urmează vom încerca să punem în evidență o serie de asemănări, dar și deosebiri, dintre cele mai marcante, existente între aceste două forme de organizare comunitară. Intenția noastră este ca în felul acesta să aducem o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
trecerea timpului și cu creșterea numărului de membri, unitatea gospodăriei comune devine imposibil de menținut, fiecare dintre fii, împreună cu soțiile și copiii lor, începând să formeze gospodării aparte: „Ei își ridicară case și dependințe, dar pe pământul comun [rămas proprietate devălmașă a familiei originare - n.n.] și rămânând în comunitate, supuși șefului familiei. Ei formară astfel comuna primitivă a satelor slave, adică comuna familială, al cărei șef era numit bătrânul (starik, starși, starșina, starosta). Proprietatea pământului rămase comună [devălmașă - n.n.]; (...) Pământul era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
comun [rămas proprietate devălmașă a familiei originare - n.n.] și rămânând în comunitate, supuși șefului familiei. Ei formară astfel comuna primitivă a satelor slave, adică comuna familială, al cărei șef era numit bătrânul (starik, starși, starșina, starosta). Proprietatea pământului rămase comună [devălmașă - n.n.]; (...) Pământul era cultivat în comun și doar produsele sale erau împărțite, în părți egale, între grupuri” (Haxthausen, 1853, vol. III, 134). Modelul familiei patriarhale este reprodus în Rusia la toate nivelele ierarhiei sociale, de la cel mai de jos și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Tema explicativă a sociabilității caracteristice poporului rus este reluată în repetate rânduri de-a lungul studiului (Haxthausen, 1847, vol. I, 130, vol. II, 10). Traiul în comun în cadrul grupului familial extins, iar la un nivel mai larg în cadrul comunității sătești devălmașe de tipul mir-ului, este, în viziunea lui Haxthausen, o consecință a acesteia. Mir-ul este considerat ca fiind o formă de organizare socială caracteristică nu numai rușilor, ci populațiilor slave în general, dintre care mai sunt menționate cele din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult să ne silim, că în obște șî noi înșine ne găsim” (Zanne, 1900, 80, proverbele nr. 1401-1403, 1405-1406 și 1408-1409). Fără a intra în complicata problematică a caracterului „familial” al satelor devălmașe românești, menționăm faptul că în cazul românilor conștiința rudeniei de sânge se regăsește în legendele eponime. Legând originea unui sat de existența unui întemeietor unic, strămoșul comun al locuitorilor, acestea au circulat în unele zone până târziu, în secolului XX
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care cei aflați încă în lumea viilor continuă să păstreze legătura. Moșii sunt totodată și protectorii de dincolo ai familiei și neamului. Proprietatea asupra pământului și subunitatea familială numită tiaglo Haxthausen reține trei caracteristici ale proprietății asupra pământului în satele devălmașe rusești: aceasta este colectivă, egalitară și temporară. „Poporul este pătruns de sentimentul că întreg teritoriul Rusiei (...) aparține indivizibil întregii națiuni și, în consecință, fiecărui membru al tribului și că Țarul, în calitatea sa de șef suprem al comunității, are dreptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
parte bărbătească [ajuns la vârsta maturității - n.n.] are dreptul să reclame uzufructul unei parcele de pământ egală cu cea a celorlalți membri din care este alcătuită obștea. Pădurile, pășunile, dreptul de vânătoare și de pescuit neputând fi supuse împărțirii, rămân devălmașe și la dispoziția tuturor. În schimb, țarina sau terenul arabil și pășunile sunt efectiv împărțite. Ce mijloace utilizează așadar obștea pentru a împărți în mod drept terenurile arabile, atât de diferite ca valoare, după cum sunt mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
noi gospodării care își cere drepturile. Ceremonia nunții la români avea așadar o dublă semnificație: aceea de unire a doi oameni, dar și de apariție a unei noi gospodării, cu tot ceea ce presupunea aceasta, în materie de drepturi asupra părților devălmașe și asupra pământului ce aparținea până atunci tatălui. Principiul egalitar de împărțire a pământului între tiaglo-urile existente în comunitatea rusească se regăsește și în lumea satelor devălmașe românești, unde fiecare fecior avea dreptul să primească o parte din pământul tatălui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
noi gospodării, cu tot ceea ce presupunea aceasta, în materie de drepturi asupra părților devălmașe și asupra pământului ce aparținea până atunci tatălui. Principiul egalitar de împărțire a pământului între tiaglo-urile existente în comunitatea rusească se regăsește și în lumea satelor devălmașe românești, unde fiecare fecior avea dreptul să primească o parte din pământul tatălui egală cu cea a fraților săi. În timp ce respectarea drepturilor tiaglo-urilor în satul rusesc garanta menținerea pe termen lung a principiului egalitar de distribuire a terenurilor, împărțirea egală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pregnant în regiunile vizitate de el decât în alte regiuni europene. Concluzii Studiul redactat de Haxthausen ni s-a părut interesant atât pentru descrierea pe care o face mir-ului, cât și pentru comparațiile ce pot fi făcute cu satele devălmașe din regiunile românești. Atenția noastră s-a concentrat în principal asupra problemelor legate de structura socială a satelor și de cultivarea pământului. Textul cuprinde însă și alte aspecte, deopotrivă de interesante, care amintesc situații întâlnite în spațiul românesc, cum ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
incendiere, formele arhaice de agricultură itinerantă acompaniate de forme de proprietate temporară, sistemul economic și social al celor trei tarlale, rolul hotărâtor al obștii sătești, rolul precumpănitor al bătrânilor, deosebirile dintre loturile cultivate, aflate în proprietate individuală (terroir), și cele devălmașe (communaux) și mai ales atât de importantul principiu al distribuirii egalitare a terenurilor. b) Printre deosebirile cele mai evidente existente între satele românești și cele rusești se numără: alcătuirea familiei și sistemul de transmitere a proprietății. Acestea acordă un loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1913). Agricultura la români. Studiu etnografic cu un adaus despre măsurătoarea pământului și glosar. București: Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea și Librăria Națională; Leipzig: Otto Harrassowits; Viena: Gerold & Comp. Stahl, Henri H. (1998, ed. I: 1958). Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. București: Editura Cartea Românească. Vol. I-III. Stahl, Paul H. (1978). The Domestic Group in the Traditional Balkan Societies. Zeitschrift für Balkanologie. Berlin, vol. XIV, 184-199. Stahl, Paul H. (1989). La fonction de ’vieillard’. Quelques exemples de l’Europe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Socecu, București, 1900, vol.VIII, p.80, proverb nr.1401. Ibidem, nr.1402. Ibidem, nr.1403. Ibidem, nr.1405. Ibidem, nr.1406. Ibidem, nr.1408. Ibidem, nr.1409. Despre teoria eroului eponim și controversata problemă a caracterului „familial” al satelor devălmașe românești, vezi Stahl (1998) vol. I (Confederații de ocol, structuri teritoriale și tehnici agricole), capitolul IV: „Teoria greșită a eroului eponim, fondator de sate”, 46-62 și vol. II (Structura internă a satelor devălmașe libere), 97-100. Exemplul cel mai elocvent este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
controversata problemă a caracterului „familial” al satelor devălmașe românești, vezi Stahl (1998) vol. I (Confederații de ocol, structuri teritoriale și tehnici agricole), capitolul IV: „Teoria greșită a eroului eponim, fondator de sate”, 46-62 și vol. II (Structura internă a satelor devălmașe libere), 97-100. Exemplul cel mai elocvent este cel al legendei de întemeiere a Țării Vrancei de către Baba Vrâncioaia și cei șapte fii ai săi (vezi Stahl, 2000a și 2002). Vezi P.H.Stahl Triburi și sate ..., 42-51. Un exemplu de proverb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme de resurse, o analiză a proceselor care au dus la destrămarea devălmășiei și câteva concluzii legate de guvernarea în comun, desprinse în urma analizei satelor devălmașe românești, precum și oportunitatea proprietății în comun ca soluție de salvare a sistemelor de resurse în România de azi. Cuvinte-cheie: instituții, reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comun ca soluție de salvare a sistemelor de resurse în România de azi. Cuvinte-cheie: instituții, reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez guvernarea în comun specifică satelor devălmașe pornind de la datele furnizate de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a vedea în ce măsură România a cunoscut forme sustenabile, stabile și coerente de guvernare în comun de tipul celor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez guvernarea în comun specifică satelor devălmașe pornind de la datele furnizate de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a vedea în ce măsură România a cunoscut forme sustenabile, stabile și coerente de guvernare în comun de tipul celor identificate de Ostrom și descrise, între altele, în lucrarea Guvernarea bunurilor comune (2007). În România
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în anii ’70 și a început să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vor fi menționate în partea teoretică a lucrării și apoi vor fi suprapuse, ca o grilă, peste studiul antropologic al lui Stahl. Motivul pentru care am ales această abordare pentru a analiza modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este asemănarea cu situațiile descrise în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]