303 matches
-
când mai nainte vor da de știre celora ce au cădere sau epitropilor lor. Se protimisesc la cumpărătoarea celor nemișcătoare: a) rudele de sus și de jos; b) rudele de alăturea până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1) cei ce se vecinesc în lung; (2) cei ce se vecinesc în lat; (3) cei ce se vecinesc la un colț. Am fi vrut să știm cum ar fi putut cumpăra străinii moșii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unele efecte sociale ale ei / Petronel Dobrică Reprezentări legale și realitate cotidiană în instituția penitenciară Radu Baltasiu Câteva considerații privind situația economică din spațiul rural / Mariana Stanciu Implicații sociale ale fenomenului migrației internaționale / Irina Stănculescu August Von Haxthausen și satul devălmaș rusesc („mir”-ul). Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc / MESAJELE COMUNICĂRII Paul Dobrescu Studiile culturale britanice și problemele comunicării. Contribuția lui Raymond Williams / Alina Bârgăoanu Orientarea experimentală - cea mai fertilă contribuție americană la studiul comunicării / Arlette Bouzon, Joelle Devillard
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și realitate cotidiană în instituția penitenciară Radu Baltasiu Câteva considerații privind situația economică din spațiul rural / Mariana Stanciu Implicații sociale ale fenomenului migrației internaționale / Irina Stănculescu August Von Haxthausen și satul devălmaș rusesc („mir”-ul). Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc / MESAJELE COMUNICĂRII Paul Dobrescu Studiile culturale britanice și problemele comunicării. Contribuția lui Raymond Williams / Alina Bârgăoanu Orientarea experimentală - cea mai fertilă contribuție americană la studiul comunicării / Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon Practici pluraliste în relațiile publice din Franța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
international migration trends, this study provides a new image on the most important social changes (in demography, society and economy), with special issues regarding the Central and Eastern European countries. Primit la redacție: august 2006 AUGUST VON HAXTHAUSEN ȘI SATUL DEVĂLMAȘ RUSESC („MIR”-ul) Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc Irina Stănculescu, Institutul de Sociologie În 1843 Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
on the most important social changes (in demography, society and economy), with special issues regarding the Central and Eastern European countries. Primit la redacție: august 2006 AUGUST VON HAXTHAUSEN ȘI SATUL DEVĂLMAȘ RUSESC („MIR”-ul) Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc Irina Stănculescu, Institutul de Sociologie În 1843 Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația țărănimii. În lucrarea publicată în urma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Sociologie În 1843 Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația țărănimii. În lucrarea publicată în urma acestei călătorii, Haxthausen descrie satul devălmaș rusesc („mir”-ul) și în mod special familia, alcătuirea gospodăriei, sistemul de proprietate asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în domeniul cercetării vieții rurale, în special pentru ceea ce mai târziu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în domeniul cercetării vieții rurale, în special pentru ceea ce mai târziu se va numi sociologie rurală. Comparând aceste informații cu cele referitoare la satul devălmaș românesc, pot fi observate unele asemănări, dar și unele deosebiri între cele două tipuri de sate. Astfel, elemente asemănătoare se regăsesc în special în domeniul tehnicilor agricole. Alte elemente, cum ar fi cele legate de alcătuirea familiei sau de proprietate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
științelor sociale, va avea Anatole Leroy-Beaulieu (1881) care, vizitând Rusia la jumătate de secol după Haxthausen, va relua temele abordate de acesta, sistematizându-le și integrându-le într-un cadru teoretic. Asemănări și deosebiri între mir-ul rusesc și satul devălmaș românesc Parcurgând cele trei tomuri ale voluminosului său studiu, nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă în vechile sate devălmașe românești. În cele ce urmează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
forme de organizare comunitară. Intenția noastră este ca în felul acesta să aducem o contribuție atât la prezentarea unor aspecte ale satului rusesc, așa după cum reies din descrierea făcută de Haxthausen, cât și la o mai bună cunoaștere a satului devălmaș românesc, precizând locul acestuia în lumea slavă înconjurătoare. Structura societății rusești Haxthausen își începe studiul referitor la Rusia cu o serie de afirmații cu caracter general referitoare la populațiile slave. El face distincția între slavii din apusul Europei (polonezi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
III, 134; 1847, vol. I, VI). Studii ulterioare au confirmat afirmațiile savantului german, dar i-au pus în același timp în evidență și limitele. Astfel, s-a constatat că în secolul al XIX-lea familia patriarhală, precum și organizarea de tip devălmaș a satului predominau nu numai la populațiile slave din răsăritul și din sudul Europei, ci și la alte populații balcanice, cum ar fi albanezii, turcii și tătarii (Stahl, 2000b). Același lucru a fost pus în evidență și pentru partea occidentală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
delimitarea parcelelor, întreaga comunitate se aduna pentru a fi de față la distribuirea acestora prin tragere la sorți (Haxthausen, 1847, vol. I, 120). La români nu a existat obiceiul împărțirii periodice a pământului. Într-o primă fază din evoluția satului devălmaș, țăranii practicau o agricultură itinerantă pe teritoriul satului, fiecare fiind liber să are unde și cât avea nevoie. După obținerea recoltei și epuizarea parcelei cultivate, aceasta era abandonată, pornindu-se în căutarea alteia ș.a.m.d. (Stahl, 1998, vol. I
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Drăgușului, sat din Țara Oltului. Problema gardurilor pare să fi dat naștere în Rusia la situații conflictuale asemănătoare cu cele cunoscute la români, de exemplu, în Țara Vrancei (Stahl, 1998, vol. I, 281-282), unde gardul ridicat abuziv în jurul unui teren devălmaș aparținând întregii comunități era imediat dărâmat prin hotărârea acesteia. Haxthausen surprinde o astfel de scenă pe viu, în districtul Nicolsk: „Nu departe de un sat am văzut o mulțime de oameni ocupați cu dărâmarea unui gard. Mi s-a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în absență, hotărând dărâmarea gardului (...)”. „Mir pologhil”, așa a decis comunitatea, i se răspunde călătorului german (Haxthausen, 1847, vol. I, 224). În ansamblul satelor de tipul mir-ului se face distincție între părțile folosite individual, pentru culturi, și cele folosite devălmaș, care includ ca mai peste tot în Europa pădurile, apele, pășunile, deși există și pășuni folosite de o singură gospodărie. În districtul Vologda, Haxthausen întâlnește o formă mai arhaică de proprietate în care pășunile sunt posedate în comun nu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai ales atât de importantul principiu al distribuirii egalitare a terenurilor. b) Printre deosebirile cele mai evidente existente între satele românești și cele rusești se numără: alcătuirea familiei și sistemul de transmitere a proprietății. Acestea acordă un loc aparte satului devălmaș românesc în ansamblul populațiilor vecine, așa după cum existența grupului familial numit tiaglo, precum și permanenta schimbare a proprietăților caracterizează și totodată deosebesc satele rusești de alte sate europene. Bibliografie Adamovsky, Ezequiel. (2003) Russia as a Space of Hope: Nineteenth-Century French Challenges
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
allemande. Paris: Hachette. Confino, Michael. (1969). Systèmes agraires et progrès agricole. L’assolement triennal en Russie aux XVIII-XIX siècles. Étude d’économie et de sociologie rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș al familiei nerejene”. Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român. București: Editura Institutului Social Român, anul X, 1-4, 447-462; Costaforu, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice. București: Institutul Social Român. Custine, Astolph de. (1843
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
intérieure..., vol.III, 133-134. Vezi H.H.Stahl, op. cit., vol.II, cap. „Organizarea internă a gospodăriilor familiale”, 101-142. A se vedea: Xenia Costaforu, Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice, Institutul Social Român, București, 1945; Xenia Costaforu și Henri H.Stahl, „Caracterul devălmaș al familiei nerejene” în Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român, Editura Institutului Social Român, București, anul X (1932), nr.1-4, 447-462; Paul H.Stahl, „The Domestic Group în the Traditional Balkan Societies” în Zeitschrift für
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și a analizei instituționale, prezint succint cadrul teoretic care va fi folosit pentru a interpreta datele empirice furnizate de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se regăsesc o prezentare generală a satului devălmaș, cel de al doilea conține analiza nivelului constituțional și a nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme de resurse, o analiză a proceselor care au dus la destrămarea devălmășiei și câteva
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
capacității de exploatare a sistemelor de resurse, ele vor fi împărțite pe sate, iar locuitorii fiecărui sat vor deține în comun partea din sistemul de resurse care le revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private. 2.3.1. Satul devălmaș arhaic și cel evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vor fi împărțite pe sate, iar locuitorii fiecărui sat vor deține în comun partea din sistemul de resurse care le revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private. 2.3.1. Satul devălmaș arhaic și cel evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
costuri mari. Dacă judecăm prin prisma statului modern, prin prisma a ceea ce cunoaștem azi despre organizarea teritorială, atunci acest mecanism ne apare ca fiind extrem de costisitor, dacă nu chiar nepermis, având în vedere că ar încălca proprietatea privată. În satul devălmaș însă nu exista proprietate privată, ci cel mult un drept de folosință îndelungată. Exista un acord comun, general acceptat, că deciziile colective primează asupra intereselor private. Internalizarea acestei norme făcea ca sătenii să nu opună o rezistență mare redistribuirii terenurilor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care merg până la detalierea numărului de pomi la care are dreptul un sătean, dar conform lui Stahl acest reguli nu au fost respectate. După cum vom vedea, regulile individualizează foarte mult dreptul fiecăruia și nu mai respectă vechile patternuri de comportament devălmaș, acesta fiind poate și motivul pentru care nu au fost respectate. Noile reglementări veneau în contradicție cu cele vechi și cu normele de comportament. Din acest punct de vedere, exemplul anterior, în care se practicau tăierile colective, pare să nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]