769 matches
-
diminuând funcționalitatea întregului sistem. Atunci când analizăm și comparăm funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței, aceasta trebuie văzută ca un fapt social dat, omniprezent, având atât un rol benefic, cât și unul perturbator în raport cu funcționarea societății. Este important de reținut că devianța este un fenomen social complex, cu o istorie la fel de îndelungată ca și cea a formelor de conviețuire socială, în cursul căreia formele sale de manifestare au evoluat o dată cu normele sociale, în funcție de semnificația acordată de indivizi normativității. Comportamentul deviant apare ca
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
încărcat al manualelor, supraefortul la învățătură, atribuirea de sarcini suplimentare, formează numai o parte din cauzele a ceea ce se etichetează în mod obișnuit cu termenul de “inadaptare”sau”dezadaptare”școlară. 2.4.4.3.1. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Devianța școlară este definită în sens general ca “ ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare” <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> .Devianța școlară include totalitatea conduitelor care se abat de la normele și valorile
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
manualelor, supraefortul la învățătură, atribuirea de sarcini suplimentare, formează numai o parte din cauzele a ceea ce se etichetează în mod obișnuit cu termenul de “inadaptare”sau”dezadaptare”școlară. 2.4.4.3.1. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Devianța școlară este definită în sens general ca “ ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare” <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> .Devianța școlară include totalitatea conduitelor care se abat de la normele și valorile ce reglementează
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu termenul de “inadaptare”sau”dezadaptare”școlară. 2.4.4.3.1. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Devianța școlară este definită în sens general ca “ ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare” <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> .Devianța școlară include totalitatea conduitelor care se abat de la normele și valorile ce reglementează rol-statusul de școlar; aceste norme și valori sunt statuate în regulamentele școlare și în cele de ordine interioară. Conduitele deviante ale
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
școlară. 2.4.4.3.1. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Devianța școlară este definită în sens general ca “ ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare” <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> .Devianța școlară include totalitatea conduitelor care se abat de la normele și valorile ce reglementează rol-statusul de școlar; aceste norme și valori sunt statuate în regulamentele școlare și în cele de ordine interioară. Conduitele deviante ale profesorilor alcătuiesc o categorie distinctă, care
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
rol-statusul de școlar; aceste norme și valori sunt statuate în regulamentele școlare și în cele de ordine interioară. Conduitele deviante ale profesorilor alcătuiesc o categorie distinctă, care nu face obiectul demersului nostru, dar care exercită o anumită influență asupra dinamicii devianței școlare. Deoarece analiza și descrierea tuturor formelor identificate de conduită deviantă școlară ar depăși cu mult spațiul și intenția lucrării, mă voi limita în continuare la abordarea celor mai grave sau/ și mai frecvente acte de devianță școlară; acestea sunt
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
influență asupra dinamicii devianței școlare. Deoarece analiza și descrierea tuturor formelor identificate de conduită deviantă școlară ar depăși cu mult spațiul și intenția lucrării, mă voi limita în continuare la abordarea celor mai grave sau/ și mai frecvente acte de devianță școlară; acestea sunt: fuga de acasă, absenteismul, abandonul școlar, vandalismul, conduitele violente și toxicomania, copiatul și suicidul. Fuga de la școală, absenteismul, abandonul școlar, toxicomania și suicidul sunt conduite evazioniste apărări deghizate -, în timp ce vandalismul și conduitele violente sunt apărări deschise. Copiatul
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
depinde de reproducerea fidelă a cunoștințelor; elevii doresc să ajungă sau să rămână în fruntea ierarhiei clasei la învățătură. Indiferent de motivele invocate pentru a legitima copiatul într-o anumită situație, s-a demonstrat <footnote Șt. Boncu apud C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> că grnpul tolerează această practică, în funcție și de abilitatea-dexteritatea celui care copiază. Cu cât abilitatea celui care copiază este mai mare, cu atât grupul manifestă o toleranță mai mare față de deviant. O explicație a
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fi relativ satisfăcut de relațiile sale cu părinții, dar poate avea dificultăți de adaptare școlară, determinate de unele atitudini de respingere din partea profesorilor sau/și a colegilor etc. Fuga de la școală stabilește raporturi de interdeterminare cu alte două conduite de devianță școlară de tip evazionist:absenteismul și abandonul școlar. Fuga de acasă și de la școală reprezintă o conduită gravă, cu un înalt risc delincvențial și de victimizare, nu atât prin ea însăși, cât prin consecințele pe care le antrenează. Astfel, la
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
problemă socială, fiind explicat mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de proveniență și apărând mai frecvent în mediul urban și în familiile sărace. Se impune să observăm faptul că există relații semnificative între absenteismul școlar și alte conduite de devianță școlară: fuga de la școală, toxicomania și abandonul școlar. Toate acestea sunt conduite de tip evazionist și marchează principalele etape în stabilizarea și cronicizarea reacției de evaziune : debutul obiectivat prin episoadele de fugă de la școală -, stabilizarea/generalizarea concretizate în absenteism și
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
elevilor, relevanța metodelor și stilurilor didactice pentru stilurile cognitive ale elevilor, caracteristicile procedurilor de evaluare și ale orientării școlare și profesionale, deschiderea școlii față de problemele comunității, stilul disciplinei școlare ele. Calitatea vieții școlare și a educației școlare <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> influențează rata abandonului; evidențele existente indică faptul că cele mai înalte rate de abandon școlar le furnizează școlile mari, cu clase numeroase, și școlile în care se pune un mare accent pe supraveghere și testare
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
care comit intenționat conduite vandale au ca numitor comun un nivel scăzut al autocontrolului, o stimă de sine slabă și o toleranță redusă la frustrare. Violența în școală Violența este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventă conduită de devianță școală. Violența în școală este un fenomen extrem de complex, cu o diversitate de forme de manifestare ce justifică folosirea terminologiei specializate, rafinate. Astfel, școala este spațiul de manifestare a conflictelor între copii și între adulți și copii, iar raporturile de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
O altă tipologie a conduitelor de violență în școală, care combină mai multe criterii -planul agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mai frecventă la tinerii cu situație economică precară, în timp ce cocaina se folosește mai mult în lumea afacerilor. -proprietățile farmacodinamice ale substanței în cauză, tipul ei de efecte psihologice specifice Suicidul la elevi. Actul suicidar nu este propriu-zis o formă de devianță școlară, în sensul că nu există norme școlare care să-l menționeze și să-l interzică explicit; însă, întrucât el se prezintă ca având legătură cu alte probleme de comportament ale elevilor, consider oportună Abordarea sa în acest context. Unii
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și activităților fizice implicate. Ideea de violență față de alte persoane, trăsătură principală a delincventei juvenile, pare a se datora mai mult intensei mediatizări a unor asemenea cazuri decât frecvenței cu care se produc actele respective <footnote Merton apud Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> . Principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor este furtul, comis atât în locuri publice, cât și la domiciliu (caz în care, deși este un fapt neobișnuit, părinții nu-1 etichetează ca „delincventă" și doar rareori
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care i-l pretindea colectivitatea . T.Bogdan <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> subliniază necesitatea de a încadra delincvența în sfera devianței sociale, punând accentul pe carențele educative care provoacă acest tip de comportament deviant; J.D. Lahman arată că “ sub aspect psihopedagogic, delincventul minor este acel nevârstnic ale cărui necesități biologice, afective, intelectuale, educative și sociale nu au fost satisfăcute la timp
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ce are rolul de a conferi un statut legal uniunilor heteroși homosexuale). În opinia autorului, apariția, extinderea și îmbogățirea reglementărilor ce cuprind astfel de documente constituie un argument că‚ instituția căsătoriei va supraviețui, chiar dacă ea va suferi transformări. Migrație și devianță socială Aglomerare, supraaglomerare, modernizare, libertate de acțiune, individualism, sărăcie, nevoi, schimbare, agresivitate, violență, conflicte, teama de criminalitate... sunt termenii ce pot fi considerați atributele a două noțiuni: mediu urban și devianța socială. Fiecare dintre aceste atribute se afirmă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
va supraviețui, chiar dacă ea va suferi transformări. Migrație și devianță socială Aglomerare, supraaglomerare, modernizare, libertate de acțiune, individualism, sărăcie, nevoi, schimbare, agresivitate, violență, conflicte, teama de criminalitate... sunt termenii ce pot fi considerați atributele a două noțiuni: mediu urban și devianța socială. Fiecare dintre aceste atribute se afirmă cu o intensitate mai mare sau mai mică, în diferite perioade de evoluție a societății umane. Care este însă scopul acestei asocieri și care este legătura dintre mediu urban - devianța socială și migrație
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mediu urban și devianța socială. Fiecare dintre aceste atribute se afirmă cu o intensitate mai mare sau mai mică, în diferite perioade de evoluție a societății umane. Care este însă scopul acestei asocieri și care este legătura dintre mediu urban - devianța socială și migrație ? După cum se știe, ca deplasare spațială a populației, migrația se realizează pe distanțe diferite și perioade variabile de timp și este însoțită de numeroase procese sociale pentru individul/grupul ce se deplasează și pentru comunitățile furnizoare, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru individul/grupul ce se deplasează și pentru comunitățile furnizoare, respectiv primitoare de migranți. Delincvența este văzută drept o consecință a expansiunii urbane, a supraaglomerării populației în anumite regiuni ce determină noi modele comportamentale sau marginalizarea unor categorii de populație. Devianța este asociată unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi (mass-media, sondaje de opinie, statistici ale poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că, în anumite regiuni, există un mare impact
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru și periferie, comunicarea interumană slabă etc. Despre legătura dintre urbanizare și apariția delincvenței vorbește și M. Cusson (1992, 457-458). Acesta definește devianța ca „ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept neconforme cu așteptările, normele sau valorile lor și care, în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiune” (p. 440). Pe baza mai multor cercetări realizate
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiune” (p. 440). Pe baza mai multor cercetări realizate în perioade de timp diferite s-au evidențiat o serie de concluzii care arătau că urbanizarea este însoțită de diverse forme de devianță (s-au dublat ratele de sinucidere, creșterea în dimensiuni a orașelor a dus la o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de ani, „ariile de delincvență” sunt caracterizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de delincvență” sunt caracterizate de prezența masivă a alcoolicilor, toxicomanilor, sinucigașilor). Autorul remarcă totuși că amploarea crescută și intensificarea delincvenței, în anumite arii ale orașului, nu sunt determinate direct de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii și anonime. Din cele prezentate nu trebuie înțeles că migrația atrage după sine, în mod obligatoriu, acte de devianță socială, acte infracționale caracterizate mai mult sau mai puțin de violență
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii și anonime. Din cele prezentate nu trebuie înțeles că migrația atrage după sine, în mod obligatoriu, acte de devianță socială, acte infracționale caracterizate mai mult sau mai puțin de violență. Astfel de manifestări pot să apară și în regiuni stabile ca dezvoltare urbană și economică, poate doar cu o intensitate mai mică. Trebuie admis însă că schimbările de mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pot face față acceptându-le și adaptându-se lor sau dimpotrivă (ceea ce atrage după sine sancțiuni). Or, tocmai aceste dezechilibre între propria zestre socială, culturală, morală și caracteristicile altui mediu organizat și condus după alte principii pot genera acte de devianță și delincvență (ca manifestare a devianței), îmbrăcând o multitudine de forme. Aceste opinii sunt susținute și de R. Rășcanu (1997, 224) care afirma că apariția unor crize bio-psiho-socioculturale ce pot degenera în conflicte, în devianțe și violențe poate fi declanșată
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]