1,136 matches
-
cens." Gero a avut o relație strânsă cu regele Otto I. De altfel, Otto era nașul fiului mai mare al lui Gero, Siegfried, căruia i-a conferit "villae"-le de la Egeln și Westeregeln din Schwabengau în 941. Ca act de devoțiune, Gero a întreprins un pelerinaj la Roma în 959 după moartea lui Siegfried. În 960, în numele lui Siegfried, el a întemeiat o mănăstire romanică (sub hramul Sfântului Chiriac) în pădurea care îi purta numele, "Geronisrode" (Gernrode), căreia i-a lăsat
Gero () [Corola-website/Science/325381_a_326710]
-
moral posedă obiecte subtile și greu de însușit, precum norma morală, caracteristica 'bine', 'rău', precum și cuantificatorii valorici de acțiune socială permisă sau interzisă. Și spațiul religios își are propriile obiecte concepte, precum: creator, divinitate, credință, ritual, grație, păcat, cădere, iertare, devoțiune, înger, demon, etc. În orice direcție am orienta simțul și intelectul întâlnim obiecte fizice și mentale de toate felurile, universul fiind un metaobiect-proces gigantic alcătuit dintr-o nesfârșită ierarhie de părți și evenimente particulare.
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
televiziune din 30 de țări ale lumii: Germania, Finlanda, Polonia, Cipru, Macedonia, U.S.A., Cuba, Anglia, Hong Kong, Liban, Mexic, Iordania ș. a., desigur, și din România. Traducătorul festivalului pentru limbile franceză și engleză a fost românul canadian Alexandru Cetățeanu. Cunoscut pentru devoțiunea sa de peste 25 de ani În promovarea și păstrarea identității românești În Canada, Alexandru Cetățeanu s-a aflat În grupul celor nouă care au Înființat Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, a cărei președinte a devenit. Pe lângă activitățile de breaslă În
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
să. În cartea sa "Hospitality and Pain," teologul creștin afirmă: „ Iubirea în Hristos... este credința atât de puternică și de adâncă încât duce la întruparea și contemplarea individuală a patimilor Lui”. Teza să este că stigmatele apar în urma unei excepționale devoțiuni religioase și dorințe a sfinților de a se asocia ei înșiși cu suferințele lui Mesia. Sfanțul Francisc de Assisi este primul stigmatizat pe care istoria creștinismului îl înregistrează. În 1224, cu doi ani înainte de moartea sa, Francisc se îmbarca într-
Stigmate () [Corola-website/Science/326686_a_328015]
-
marcat viața în vreun fel. Poate că lovitura cea mai grea fusese moartea mamei sale, Catinca, în 1869. A împărtășit cu stoicism exilul soțului detronat și, după moartea acestuia la 16 mai 1873, „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoțiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și - o spunea cu mândrie - le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept” (N. Iorga). Supraviețuind tuturor celor pe care i-
Elena Cuza () [Corola-website/Science/300138_a_301467]
-
Cugetări). Nicolae Iorga tipărește și în 1911 un volum, intitulat de Tudor Vianu publica, se știe, în 1962, un Dicționar de acum Cugetări. În 1968, fostul său secretar, Barbu maxime comentat - 296 p. (Semnalez un fapt divers - Theodorescu - de o devoțiune filială, tipărește, selectiv, la pentru atunci, dar descurajator pentru zilele din 2010 - în Editura Tineretului, 303 pagini din volumul apărut în 1911. caseta tehnică a cărții citesc și recitesc la cap. Tiraj: 15.000 Acest volum va cunoaște o reeditare
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
spre universul acesta umbros și imploziv, solitar în reverie[...], eul liric trăiește la cei 19 și 22 de ani ai poetei - într-un regim de zbor planat, prielnic visării[...]”, dar in volumele de mai târziu” Poezia e practic redescoperită cu devoțiune și umilință, ca un pământ salvator, ca un aer fără de care viața însăși e amenințată.[...]. În fond, tensiunea lirică a poeziilor din”Herb”(1986, București - ultimul volum de versuri publicat de I.D. înainte de 1989) vine în primul rând din transferul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
starețe, începând din 1609, a fost să retârnosească locurile sfinte și altarele și «să-și împodobească cu somptuozitate mănăstirea... pe care a mobilat-o cu toate acele prețioase ornamente care o fac atât de fatuoasă.» Scholastique-Gabrielle de Livron-Bourbonne avea o devoțiune deosebit de mare pentru «Maica Domnului și față de Fiul său Divin,» cât și pentru Sfântul Iosif. Se ruga și la Sfântul Arhanghel Mihail, la Sfânta Barbara (invocată contra «morții neașteptate și contra incendiilor», atribuindu-i mai multe miracole sfintei sale protecții
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
fie britanici. Evreii au solicitat ca Comisia să ia următoarele măsuri: Comisia a concluzionat că Zidul, și zona adiacentă precum și Cartierul Marocan, sunt deținute de către Wakful musulmani. Totuși, evreii au dreptul la acces liber către Zidul Plângerii pentru rugăciune și devoțiune religioasă oricând”, sub rezerva unor prevedere care limitează obiectele ce pot fi aduse la perete și a interzicerea suflării din shofar. Musulmanilor le era interzis să perturbeze rugăciunile și serviciul religios al evreilor prin orice mijloace. Yitzchak Orenstein, care a
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
influență asupra gândirii spirituale a lui John Henry Newman, care îl va descrie mai târziu: «M-a învățat să privesc cu admirație Biserica Romei și, prin aceasta, să mă detașez chiar de Reformă. El a gravat profund în mine ideea devoțiunii față de Fecioara Maria și m-a condus, în mod gradat, să cred în "Prezența reală"». În cursul aceleiași perioade, a legat prietenie cu "John Keble". În 1827, a predicat la Whitehall. La 13 iunie 1824, în "Duminica Sfintei Treimi", Newman
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
numele Desdemonei !", șoptește Iago la urechea lui Otello. "Cassio are batistă pe care tu i-ai daruit-o soției tale !", continuă el. Otello suferă groaznic, si este gata să se răzbune pe aceea care l-a înșelat. Mimând supunere și devoțiune, Iago se obligă să-i mai ofere o dovadă zdrobitoare a necredinței Desdemonei. Incertitudinea îl chinuie pe Otello. Nebănuind nimic, Desdemona îi cere, din nou, iertare pentru Cassio. Otello izbucnește cu gelozie și îi cere Desdemonei batistă pe care i-
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]
-
Tamil: பிள்ளையார்), este una din cele mai cunoscute și mai venerate zeități ale Imaginea sa este răspândită de-a lungul întregii Indii și Nepalului.. îl venerează toate indiferent de afiliația fiecareia Devoțiunea față de s-a extins chiar și . Deși este cunoscut și după multe alte atribute, capul de elefant al lui Ganesha îl distinge în mod deosebit fiind foarte ușor de identificat. În viziunea hindușilor fiecare zeu se află pe un palier
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
de Rai. După o scurtă meditație de grup eu continui singur urcușul. Pe această vreme la Sfinx nu se află vizitatori. Este un vânt puternic, dar proiectul meu trebuie împlinit. Îmi dau seama de importanța covârșitoare a momentului. Cu adâncă devoțiune desfac papirusul și îl lipesc de piatra Sfinxului: Zamolxe, zeu al străbunilor noștri geto-daci, aduc aici la Sfinxul României toate spiritele luminii de la Sfinxul Egiptului antic. Ele de acum înainte vor locui aici, vor lumina cu razele lor neamul românesc
Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
lucrare rămasă netipărită. A editat pe cheltuială proprie meditațiile " Face à la Vie" și a publicat numeroase articole cu conținut pedagogic în ziarele și revistele blăjene "Unirea", "Cultura creștină", "Blajul" etc., în scopul ridicării vieții spirituale a tineretului. Avea o devoțiune și o admirație deosebită pentru "Sfânta Tereza de Avila", mare mistică spaniolă (1515 - 1582). Apropiații lui spun că ar fi început Viața și doctrina Sfintei Tereza de Avila și alte lucrări, care au rămas, din păcate, în manuscris. În penitenciarul
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
a unității religioase". Alice Bailey a vorbit cu putere împotriva tuturor formelor de fanatism și intoleranță. Ea a văzut acest fanatism în biserici, în naționalism și în concurența școlilor esoterice. (Bailey pp. 15 & 453) Ea a asociat acest fanatism cu devoțiunea neinteligentă și cu ancorarea pe căile și pe teologiile vechi. Bailey a indicat că aceste probleme au fost găsite cel mai adesea printre generațiile mai vechi, că fanatismul lor ar putea limita creșterea lor personală și că ei ar putea
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
indicat că aceste probleme au fost găsite cel mai adesea printre generațiile mai vechi, că fanatismul lor ar putea limita creșterea lor personală și că ei ar putea în cea mai mare parte găsi o soluție pentru acea limitare prin devoțiune și prin înaintarea în evoluția spirituală. Bailey a susținut teorii de diferențiere ale raselor ce au determinat o împărțire a umanității în rase aflate pe diferite "niveluri de evoluție". Spre exemplu, ea a spus că rasa ariană, în calitate de "cea mai
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
a condus în mod inevitabil și la excluderea lor din viața religioasă. La Cairo, de exemplu, în anul 1820 femeilor le era interzis să se roage alături de bărbați în moschei deoarece musulmanii sunt de părere că prezența femeilor inspiră o devoțiune de un tip cu totul diferit de acela care este necesar într-un loc dedicat venerării lui Dumnezeu. Excluderea femeilor a fost întărită prin tabuurile de impurificare legate de menstruație, natalitate și contactul cu copiii. Costumația și înfățișarea fizică din
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu și Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică înzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916-18 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
care, la autopsie, observară că inima era atât de mărită încât două coaste erau rupte pentru a-i permite expansiunea. La funcțiile liturgice participa cu bucurie, în special la cele celebrate de călugări pentru că erau mai îngrijite și făcute cu devoțiune, și nu de puține ori era însoțit de câte cineva pe care-l târâse după el. Frecventarea sacramentelor și meditația personală au fost izvoarele de unde și-a tras forța și învățătura pentru a progresa în viața spirituală. Începu să frecventeze
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
cam din aceeași perioadă. În general, lucrările mai mici pot fi găsite doar în ilustrațiile manuscriselor; și, din nou, majusculele împodobite sunt des utilizate în lucrările cu teme religioase. Biblia și incunabulele erau foarte bogat ilustrate, ca act de adâncă devoțiune din partea călugărului ce le executa, și ele reflectau adesea vanitatea patronului care era dispus să-și etaleze bogăția, comandând lucrări atât de elaborate. Cel mai renumit manuscris englez din secolul al 12-lea a fost executat în Winchester și se
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
reliefurilor aplicate pe ușile bisericilor. În general, personajele sculpturii romanice erau foarte alungite și erau aranjate în poziții tipice; în ceea ce privește pictura, tematica ei nu se inspira din viața din toate zilele, ea urmărind să-i insufle privitorului un simț de devoțiune cu caracter religios. Printre celelalte arte care au cunoscut o mare înflorire în epoca romanică se numără și arta creării tapiseriilor, a copertelor de carte și a artefactelor religioase, lucrate în email și metale prețioase. Secolul al XI-lea a
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
Mihail au apărut în secolul al patrulea, când a fost văzut pentru prima oara ca un înger vindecător, iar apoi de-a lungul timpului ca un protector și lider al armatei lui Dumnezeu, împotriva forțelor răului. Prin secolul al sașelea, devoțiuni pentru au fost răspândite, atât în Bisericile de Est cât și în cele de Vest. În timp, învățăturile lui Mihail au început să varieze între confesiunile creștine. După creștinarea Imperiului Roman, Arhanghelul Mihail a fost considerat patron al Sfântului Imperiu
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
descria situația tristă a creștinilor din țara sfântă și cerea un ajutor imediat. Toate acestea dovedesc că Petru din Amiens nu a fost un pelerin oarecare, un sihastru, cum l-a aureolat legenda, obsedat doar de o idee religioasă de devoțiune, ci un om având în el simțul militar și politic, cu spirit de inițiativă și putere de convingere, fără îndoială datorată unui limbaj bine ales și unei expuneri logice. Înarmat cu o cerere din partea singurei autorități din Ierusalim recunoscută de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
epistole, evident, inedite, pe care George Topîrceanu le-a trimis, în timp, confraților săi, mai tineri sau mai vârstnici, membrilor familiei, persoanelor oficiale si admiratorilor operei sale. Un caz unic, în literatura română, îl constituie, cred, G. Topîrceanu, care, cu devoțiunea, pasiunea si încrederea, pe care le acorda debutanților, a citit, a recitit si, uneori, a rescris, numeroase manuscrise. O confesiune a sa, pe care nici un moment nu o pun la îndoială, e cu adevărat surprinzătoare: „Pot să-ți mărturisesc (ceea ce
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
interdeterminările și discontinuitatea lumii materiale, impetuozitatea și fragmentarismul ei, reificările și disoluția magnetismului existențial. E, în aceste desene, o lume plină de transfigurări metaforice și de substanță jertfelnică, cerându-și clipa de grație și mântuire, în imagini fie ale răstignirii, devoțiunii, jertfei, altruismului, răscumpărării, pocăinței, ispășirii, salvării, mântuinței, căutării, fie ale orgiasticului, demoniacului, dionisiacului, stărilor catabazice, opresivului, violenței, disoluției, rupturilor și fragmentărilor de tot felul. Pretutindeni întâlnim expresive simboluri grafice ale unor metamorfoze dureros-ispășitoare, de unde și fiorul tragic al viziunilor «răstignite
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]