809 matches
-
este centrată și unitară, ci creează un efect de nebuloasă, de nor galactic rezultat În urma exploziei unei supernove. În sine, o reclamă, da, poate să rămână arhetipală, dar ceea ce se Întâmplă cu noi sub efectul atâtor reclame conjugate este o dezagregare, cred, anarhetipală. Ștefan Borbély: Mai există un aspect aici: după mine, exemplul invocat de domnul profesor Muthu aduce apa la moara lui Corin. Întâmplător, știu istoria respectivei reclame Marlboro. Acolo este un stereotip cultural precis, un construct persuasiv, zămislit În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că optimismul ori pesimismul față de reușita integrării europene, ca stări de spirit, nu dau răspunsurile așteptate despre posibila reconstrucție a societății civile. Criză și tranziție Corin Braga: Marius ne propune spre discuție ideea de tranziție și modelele tranziției, mai precis, dezagregarea modelelor tranziției În perioada actuală românească. Pornind de aici, dacă Îmi dați voie, aș pune o Întrebare pentru spargerea gheții. Textul tău, Marius, poate fi pus În legătură cu alt text, cartea Sandei Cordoș despre criză și crizism În perioada de Început
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în care motivul obsesiei, în diversele lui configurări, a funcționat în romanul românesc interbelic, examinând Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Brațul Andromedei și Rusoaica de Gib I. Mihăescu, Simfonia fantastică de Cezar Petrescu. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt privite prin prisma „dezagregării personajului”, unul și același personaj trecând prin „multiple ipostaze”. Din aceeași perspectivă sunt analizate romanele Omul descompus de F. Aderca, Interior de C. Fântâneru, Întâmplări în irealitatea imediată de M. Blecher. În monografia Adrian Maniu (1985), L. pornește de la premisa
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
lui Armand Călinescu, o supărare a lui P. P. Panaitescu, apariția unui roman care i-a plăcut ori nu diaristului, se vorbește despre mișcarea legionară, despre oreionul cutărui nepot ș.a. Jurnalul lasă impresia unui puzzle uriaș, supus continuu agregării și dezagregării. În pragul senectuții autorul asistă aparent detașat la ce se petrece în juru-i, cu grija de a adăposti de bombardamente colecțiile Academiei, și, în mod vizibil, de a citi o cantitate tot mai mare de literatură. E aici spectacolul unei
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Europene, alăturându-se Statele Unite ale Americii În «coaliția internațională» din Irak?” Poate. Dar ceea ce este interesant este că diviziunea În interiorul Uniunea Europeană a făcut subiectul multor procese de conștiință după invazia din Irak. Dar, În loc să ducă la fisuri ireconciliabile și la dezagregarea Uniunii, după cum au prezis unii că se va Întâmpla, efectul a fost contrar. Statele membre au Început să se Întrebe cum și-ar putea consolida politica externă și de securitate comună pentru a fi siguri că nu vor suferi o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
animal care-și mestecă prada” (Proză cu amănuntul). Mai puțin distilată estetic este piesa de teatru Nuntă la parter (2003), o parabolă a universului concentraționar coagulată în jurul crizei identității. Deși ireproșabil sub aspect tehnic - prin proliferarea și uzurparea identităților personajelor, dezagregarea limbajului și simetria dintre spațiul cazon și spațiul clinic -, aici textul dezvăluie o neinspirată intenție demonstrativă. SCRIERI: Muchii, Iași, 1996; Cheta la flegmă, pref. Ovidiu Nimigean, Iași, 1999; ed. (Proză cu amănuntul), Iași, 2003; Nuntă la parter, pref. Alina Nelega
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
celelalte cărți, Marea bucurie (1947), meritorie prin pictura de mediu (o pensiune berlineză) și schițarea unui portret de personaj balzacian (Luisa Schulze, patroana pensiunii), e precară prin irelevanța situațiilor erotice și inconsistența speculațiilor misticoide. Fratele meu, omul (1965), roman înfățișând dezagregarea lumii burgheze în condițiile socialismului, dar dezavantajat de complicarea narației prin acte și evoluții cu iz senzațional, conține pagini de observație pertinente și mai ales de investigație psihologică lucidă, scriitoarea surprinzând fără trac manifestări de imoralism gidian și traume psihice
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
înfățișa un monstru feroce de tip asiatic. Răspândite în rețea și frecventate de cine știe câți utilizatori, aceste sentințe și texte ilustrate se citeau ca atacuri la lucruri ce păreau să se-ntâmple chiar azi, deși nu erau numite nici Rusia în dezagregarea ei neputincioasă, nici ororile din Balcani și din Ruanda africană. Ca să-și ilustreze programul cu ceva nou de fiecare dată, fiului meu îi ajungeau câmpurile de luptă acoperite de cadavre ale trecutului; ele rodeau de fiecare dată, indiferent cine le
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
fac apariția în diversele vârste ale ciclurilor culturii, de la Antichitate până la evul modern: „Fiecare epocă, fiecare formă de organizare socială trece prin două faze: o fază de echilibru, ascensiune și optimism, care produce o literatură clasică; și o fază de dezagregare și nemulțumire, care produce romantism și realism”. Axiologia literară a lui S. este guvernată de criteriul etic, teoreticianul fiind convins că „valoarea literară [...] crește în raport cu valoarea ei morală”. Din coroborarea acestor determinări rezultă superioritatea clasicului, „product firesc al oricărei societăți
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
plasat în registrul canonului ideologic al timpului, conform căruia ar fi trebuit criticate valorile vieții burgheze. Așezându-se în zona unui realism cu valențe naturaliste, romanul dezvoltă istoria unei familii de origine evreiască, în perioada interbelică, insistând pe elemente de dezagregare morală, până la explicații subliminale ținând de etnopsihologie. Povestirile din O plimbare la Băneasa (1962) se refugiază în atmosfera Bucureștiului de la mijlocul secolului trecut, cu aceeași înclinație către mica patologie a caracterelor și a moravurilor. Nuvelele din Vârsta de bronz (1969
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Dimov și Șerban Foarță). O secțiune consistentă are în vedere dihotomia geografie sacră/geografie profană: sunt analizați aici V. Voiculescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Vintilă Horia, Valeriu Anania. Lui Marin Preda îi este dedicat un capitol aparte, unde se discută dezagregarea satului tradițional și dificultățile de adaptare la mediul citadin. În fine, după două excursuri consacrate literaturii Bărăganului (Constantin Țoiu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu, Mircea Dinescu) și „Olteniei arhetipale” (Marin Sorescu, D. R. Popescu, Adrian Păunescu), criticul revine în „Centru” odată cu
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
din lupta între cubism și dadaism, constructivismul l-a smuls pe primul din „lâncezeala de atelier” „îmbrâncindu-l” în stradă și a curmat anarhismul celui de-al doilea opunând subiectivității expresioniste obiectivitatea; depășește și futurismul minat de tendințe centrifuge, neagă „dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă”. În consecință, idealul de artă e „ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală”. Spiritul epocii moderne - constată V. în 1925 - a pus capăt disparității între arte. Sub impulsul lui, „poezia, plastica, drama, muzica și mai ales arhitectura
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
joace și rolul unor instituții de protecție (familia, de pildă, nu-și poate proteja membrii în fața injustițiilor la locul de muncă etc. - Coleman, 1968). Tranziția, în lumina acestei teorii, este un termen impropriu folosit pentru a desemna un proces de dezagregare a vechilor sisteme funcționale în subsisteme cu funcții specifice, lipsite însă de o instanță supracoordonatoare, singura care ar putea readuce ordinea în societatea astfel divizată. Putem spune, iată, că procesul de modernizare induce diferențierea structurală, dar nu generează neapărat și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lipsite însă de o instanță supracoordonatoare, singura care ar putea readuce ordinea în societatea astfel divizată. Putem spune, iată, că procesul de modernizare induce diferențierea structurală, dar nu generează neapărat și un efect de dezvoltare, ci mai degrabă unul de dezagregare. Pentru ca societatea să treacă într-un ciclu de dezvoltare, după ce-a suferit un efect de modernizare, este necesară intervenția unui factor voluntar, capabil de o reorganizare internă a societății care a traversat un proces de schimbare. La acest prag
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sisteme de măsurare a dezvoltării, punându-se în evidență opoziția dintre indicatorii economici și cei sociali și diferența dintre indicii compoziți și sistemele de indicatori, dar sunt amintite și alte distincții posibile între diferitele tipuri de indicatori de dezvoltare. Importanța dezagregării indicatorilor este tratată din prisma distribuției teritoriale, ca unul dintre cele mai importante criterii pentru informare în luarea deciziilor. Preocupările de măsurare a dezvoltării sociale în România sunt abordate într-o secțiune specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înțelegere a situației de la nivel național și la poziționarea adecvată a unei țări în context internațional. Principiul de utilitate pentru decizie a indicatorilor, formulat adesea ca un criteriu de selecție a indicatorilor în cadrul unui sistem de monitorizare, impune capacitatea de dezagregare a datelor pe criterii cât mai variate. Defalcarea datelor la nivel teritorial are o semnificație aparte în condițiile tendinței actuale de descentralizare a sistemului administrativ și deci a cerinței sporite, chiar la nivelul autorităților locale, de fundamentare pe date a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemelor informaționale geografice (GIS), care includ variabile spațiale în analiza multivariată a factorilor generatori de probleme sociale - potențial natural, infrastructură, acces la servicii sociale, piața muncii (Bigman, Deichmann 2000). Hărțile realizate pe baza indicatorilor sociali disponibili la diferite niveluri de dezagregare sunt tot mai mult utilizate ca instrumente în politicile de dezvoltare. Evaluările demonstrează că populația săracă a beneficiat mai mult de suport financiar ca urmare a focalizării programelor pe baza hărților de sărăcie și deprivare comunitară (Raulings et al., 2004
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în politicile de dezvoltare. Evaluările demonstrează că populația săracă a beneficiat mai mult de suport financiar ca urmare a focalizării programelor pe baza hărților de sărăcie și deprivare comunitară (Raulings et al., 2004). Urmărirea unui nivel cât mai ridicat de dezagregare teritorială a datelor constituie un obiectiv important în statistica socială atât a Uniunii Europene, cât și a Organizației Națiunilor Unite: indicatorii incluziunii sociale, principalul instrument statistic de măsurare a nivelului de sărăcie și excluziune la nivelul țărilor Uniunii Europene, cuprind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comun un indicator de „coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului urmărite sub egida Organizației Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales în modelele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mare nevoie de afecțiune parentală, concretizate în: mângâieri; aprecieri; acordare de timp pentru problemele lor. nevoia de securitate într-o familie unită. Toate aceste aspecte se explică prin faptul că, de regulă, orice schimbare a structurii familiale este însoțită de dezagregare și stres, atunci când un părinte sau chiar ambii părinți părăsesc nucleul familial, dezagregarea e deosebit de gravă și în urma acestei dezagregări copiii devin mai agresivi, mai rebeli, mai negativiști, mai deprimați, iar performanța lor școlară scade considerabil. Stilul părinților ce părăsesc
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
problemele lor. nevoia de securitate într-o familie unită. Toate aceste aspecte se explică prin faptul că, de regulă, orice schimbare a structurii familiale este însoțită de dezagregare și stres, atunci când un părinte sau chiar ambii părinți părăsesc nucleul familial, dezagregarea e deosebit de gravă și în urma acestei dezagregări copiii devin mai agresivi, mai rebeli, mai negativiști, mai deprimați, iar performanța lor școlară scade considerabil. Stilul părinților ce părăsesc nucleul familial se modifică, ei devenind mai puțin democratici și poate chiar dezangajați
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
familie unită. Toate aceste aspecte se explică prin faptul că, de regulă, orice schimbare a structurii familiale este însoțită de dezagregare și stres, atunci când un părinte sau chiar ambii părinți părăsesc nucleul familial, dezagregarea e deosebit de gravă și în urma acestei dezagregări copiii devin mai agresivi, mai rebeli, mai negativiști, mai deprimați, iar performanța lor școlară scade considerabil. Stilul părinților ce părăsesc nucleul familial se modifică, ei devenind mai puțin democratici și poate chiar dezangajați, lăsând totul pe umerii bunicilor, care au
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
înzestrat cu mecanisme psihologice. Or, în general, fenomenele psihice sunt prin natura lor instabile, dificil de observat și ușor transformabile. Teroarea este observată mai ales la nivel colectiv, fiind studiată în raport cu un context social. Efectul ei cel mai important este dezagregarea marilor ansambluri umane, distrugerea relațiilor sociale. De aici și importanța ei pentru regimul totalitar. Orice grup mare tinde spre autoorganizare, iar într-o societate democratică structurile de putere se folosesc de această autoorganizare pentru a administra mai eficient afacerile curente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celor care își pierdeau timpul degeaba. Dar, ca în multe alte situații, regimul comunist părea să contribuie la ceea ce nu-i servea - și anume, la o oarecare coeziune socială. Totuși, cursa după cele necesare traiului avea ca efect indirect predominant dezagregarea socială. Oamenii nu aveau timpul necesar, nici dispoziția să se preocupe de găsirea unor forme eficiente de participare la administrarea societății. Or, acesta este, de fapt, obiectivul principal al puterii totalitare: să guverneze pentru a guverna, fără nici o rezistență, fără
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]