980 matches
-
printre oameni. Ar fi într-adevăr un an fericit dacă ar putea să ne aducă această binefacere la care aspiră toți oamenii, o pace inspirată de credința în Dumnezeu, o pace bazată pe dreptate, libertate și înțelegere". Antonescu își manifestă dezaprobarea părăsind sala, iar germanul Killinger cere explicații. Anglo-saxonii își declară și își afișează solidaritatea cu sovietele, iar Roosevelt reia negocierile secrete. Sovieticii însă iau inițiativele. Contactul căutat de Moscova trece pe la ministrul României la Stockholm, Nanu. Or, englezii n-ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și lupta împotriva spiritului birocratic... Ecoul restructurării sovietice ajunge în România pe mai multe căi; pe calea sovietică directă și prin mediatizarea occidentală. Această mediatizare a unei perestroika sovietice are două componente: occidentalii își arată împotriva României, cu complicitatea Ungariei, dezaprobarea față de denaturările privitoare la drepturile omului, dar, în același timp, Bucureștiul urmează Moscova în tot ceea ce înseamnă deschidere de noi perspective în relațiile Est-Vest. Trebuie să se înțeleagă de aici că machiavelismul lui Ceaușescu îl determină să creadă că noua
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a fi terminate. Canalizarea apei este defectuoasă, electricitatea este raționalizată și mizeria mahalalelor ia locul sărăciei satelor. Propaganda românească se străduiește să creeze reportaje care, cu regularitate, pun în scenă imagini edificatoare ale unor sectoare: Ilfov, Otopeni. În exterior, dezaprobarea continuă, iar experiența sistematizării este anunțată ca o demolare progresivă, ca operă a unui tiran nebun. Problema sistematizării se întîlnește cu problema destinului minorităților. Observatorii străini stabilesc o legătură între reamenajarea dorită de Ceaușescu și eliminarea particularităților și în special
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fie un guvern, pentru mine e rău dacă mă lasă la o parte (Aplauze). Vedeți dar cât e de puțin silit un guvern la noi a administra bine, căci orice guvern, oricât de bine ar administra, întotdeauna va avea dezaprobarea, acelora cărora n-a putut să le facă loc în buget și iarăși, oricât de rău ar administra, va avea susținerea oamenilor cărora le face părticică în buget. E cam dur de a zice aceste adevăruri, însă trebuie să arătăm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
existe unul, chiar daca n-ar fi mai bun decât acela care a convertit pe d. Boerescu de la principii conservatoare la aspirațiuni... patriotice. Ciudat e că pîn-acum "Romînul" și foile roșii nu-și esprimă, după zgomotosul lor obicei, nici aprobarea, nici dezaprobarea față cu noul cabinet. În poziție espectativă, ziarele oficioase tac într-un mod aproape nepoliticos pentru noii colegi ai d-lui Brătianu, cărora n-au găsit de cuviință a le zice măcar "Bine ați venit, noi confrați întru ale patriotismului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
turcească trebuie să înceteze în Europa. Mărturisim că ne e greu de-a distinge în purtarea învățatului și furtunosului om de stat englez fanatismul religios de planurile politice, destul numai că cu tot dezastrul din Afganistan, cu totul bilul de dezaprobare ce l-a primit cabinetul în cestiunea agrară irlandeză în Camera lorzilor, cu toată rușinea scrisorii smulse de contele Karolyi, d. Gladstone încurajează o politică de acțiune în cestiunea Orientului și că, în urma acestei atitudini, puterile s-au grupat în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Franța, precum va deveni sub al patrulea prezident al ei și aceasta amenință a încălca chiar Rusia pîn-în Ural. Aceste idei ale baronului Huebner, spuse într-un discurs preparat de mai nainte, deci bine cumpănite între ele, a întîmpinat dezaprobarea oratorilor din delegațiune. D. Demel a respins ideea unei alianțe cu Rusia și a cerut să i se facă cunoscute țintele politicei austriace în Orient. Cavalerul Grocholski, deputat din Galiția și polon, deși conservator ca și baronul Hubner, a reamintit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale tale"; mai cu seamă în asasinatele politice aceasta este o regulă fără escepțiune. E foarte trist că organul de căpetenie al partidei conservatoare a adoptat această deviză a asasinilor... Depinde de partida conservatoare de a proba țării, printr-o dezaprobare categorică, că nu în numele ei " Timpul" a adoptat această deviză. Nouă ni se pare că principiele conservatoare ar reclama această regulare, căci altfel ar putea să intre în societatea noastră un virus dizolvător care să nu cruțe pe membrii partidei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
speculației și transformat într-o ramură a științei experimentale 108. El a sperat să descopere un principiu care guvernează lumea etico-juridică, așa cum Newton găsise unul pentru lumea fizică 109. Bentham descrie acest principiu ca fiind un sentiment de aprobare și dezaprobare. Această concepție face apel la un factor extern ca mijloc de garantare și de îndrumare a sentimentelor interne de aprobare sau dezaprobare: cantitatea de plăcere și de durere generată de acțiunea pe care o judecăm. O acțiune ar putea fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Newton găsise unul pentru lumea fizică 109. Bentham descrie acest principiu ca fiind un sentiment de aprobare și dezaprobare. Această concepție face apel la un factor extern ca mijloc de garantare și de îndrumare a sentimentelor interne de aprobare sau dezaprobare: cantitatea de plăcere și de durere generată de acțiunea pe care o judecăm. O acțiune ar putea fi aprobată doar în măsura în care promovează fericirea acelora pe care îi afectează în mod direct, astfel încât cu cât aduce mai multă fericire, cu atât
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
motive, dorințe și gânduri. Nu sunt alte chestiuni de fapt în acest caz. Viciul ne scapă în întregime, atât timp cât îl considerăm obiect. Nu îl vei găsi până nu îți întorci reflecția asupra propriului suflet, unde vei găsi un sentiment de dezaprobare care se naște în tine referitor la această acțiune. Aceasta este o chestiune de fapt, dar este un obiect al sentimentelor nu al rațiunii. El se găsește în tine însuți, nu în obiect"136. Tot ce putem spune când vorbim
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este o chestiune de fapt, dar este un obiect al sentimentelor nu al rațiunii. El se găsește în tine însuți, nu în obiect"136. Tot ce putem spune când vorbim de virtute și viciu ține de sentimentele de aprobare ori dezaprobare. În Treatise of Human Nature, Hume se întreabă cum putem distinge între viciu și virtute sau cum ne putem pronunța asupra unei acțiuni condamnabile ori vrednice de laudă. Facem această distincție prin raționament, ori o facem în mod non-discursiv, printr-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau rea. Moralitatea trebuie aprobată sau respinsă dintr-un punct de vedere care, la rândul său, revendică pretenții asupra noastră și care are cel puțin un potențial normativ 141. Potrivit lui Hume, judecățile morale se bazează pe sentimentele de aprobare sau dezaprobare pe care le simțim când analizăm caracterul unei persoane din ceea ce el numește "un punct general de vedere". Punctul general de vedere ne reglementează sentimentele în două modalități. În prima modalitate nu privim persoana din perspectiva propriului nostru interes, ci
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de autorităților, dar dincolo de trăsăturile lor comune, pedepsele au o caracteristică importantă în plus. Această caracteristică a pedepsei, identificată de Feinberg, este funcția expresivă. Pedeapsa este un dispozitiv convențional pentru exprimarea unei atitudini de indignare și a unei judecăți de dezaprobare, fie din partea autorităților care aplică pedeapsa, fie din partea celor în numele cărora se aplică. Pe scurt, pedeapsa are o semnificație simbolică ce lipsește în cazul celorlalte tipuri de sancțiuni 80. Cel de-al treilea element al definiției se referă la faptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
considerat întotdeauna scop, el nu poate fi folosit ca mijloc pentru atingerea altor scopuri. Retributivismul apără necesitatea unui răspuns represiv, susținând că reacția represivă este suferința pe care o merită un infractor. Aceasta asigură exprimarea colectivă a resentimentului social și dezaprobarea față de actele criminale. S-a argumentat că această expresie susține legea penală și ajută la unificarea societății împotriva crimelor și criminalilor. Într-un sens foarte real, acest răspuns retributivist este cel care dă sens etichetării cu termenul de "criminal". Altfel
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și constituie o piedică în calea reintegrării lor în comunitate. De asemenea, acesta era considerat ca fiind și una din cauzele pentru care aceștia continuau să săvârșească infracțiuni. Potrivit noilor teorii însă, dacă se răspunde la actele infracționale prin manifestarea dezaprobării, indivizii sunt încurajați să-și recunoască greșelile, să aibă remușcări și să facă eforturi pentru a se abține pe viitor de la o asemenea conduită. Susținătorii acestor teorii consideră că pedeapsa văzută ca mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o asemenea conduită. Susținătorii acestor teorii consideră că pedeapsa văzută ca mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât ca acesta să accepte consecințele faptelor sale. Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că în cazul teoriile bazate pe dezaprobarea publică se cere o judecată morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este o componentă importantă a gândirii retributiviste. Așa cum scria Andrew von Hirsch: "meritul și pedeapsa se pot baza pe o idee mult mai simplă, folosită în vorbirea zilnică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și pedeapsa se pot baza pe o idee mult mai simplă, folosită în vorbirea zilnică: ideea de blam... Pedeapsa implică blamul public. Pedepsele trebuie să se potrivească gravității faptei și prin urmare reprobarea infracțiunii prin pedeapsă reflectă în mod corect dezaprobarea față de această conduită"124. Pentru von Hirsch blamul public ține pe cineva responsabil de conduita lui și implică exprimarea mesajului că făptașul a vătămat pe cineva cu intenție și înfruntă dezaprobarea societății. Prin urmare, din partea făptuitorului se așteaptă ca acesta
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare reprobarea infracțiunii prin pedeapsă reflectă în mod corect dezaprobarea față de această conduită"124. Pentru von Hirsch blamul public ține pe cineva responsabil de conduita lui și implică exprimarea mesajului că făptașul a vătămat pe cineva cu intenție și înfruntă dezaprobarea societății. Prin urmare, din partea făptuitorului se așteaptă ca acesta să-și exprime regretul și remușcările. De asemenea, blamul public exprimat prin legea penală are și rolul de a se asigura că alte persoane nu vor avea motive să săvârșească actele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau, altfel spus, blamul public poate avea un efect de prevenire 125. Unii teoreticieni au argumentat că noțiunea de blam nu poate fi exprimată verbal sau simbolic în mod adecvat și că relele tratamente trebuie să exprime în mod corect dezaprobarea socială. James Fitzjames, un judecător din Anglia Victoriană, este deseori citat ca susținător al acestei teorii, el exprimându-și astfel punctul de vedere referitor la pedeapsă: Cred că este de dorit ca infractorii să fie urâți și ca pedepsele pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de o funcție expresivă, în timp ce carantina sau internarea pentru probleme psihice nu. Joel Feinberg explică funcția expresivă a pedepsei astfel: "Pedeapsa este un dispozitiv convențional prin care se exprimă o atitudine de indignare sau un resentiment și o judecată de dezaprobare fie din partea autorității, fie din partea celor în numele cărora este aplicată pedeapsa. Pedeapsa, pe scurt, are o semnificație simbolică care lipsește cu desăvârșire în cazul celorlalte forme de sancționare 128". Feinberg argumentează în continuare că pedeapsa exprimă mai mult decât dezaprobare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dezaprobare fie din partea autorității, fie din partea celor în numele cărora este aplicată pedeapsa. Pedeapsa, pe scurt, are o semnificație simbolică care lipsește cu desăvârșire în cazul celorlalte forme de sancționare 128". Feinberg argumentează în continuare că pedeapsa exprimă mai mult decât dezaprobare; ea se referă la o metodă simbolică de a riposta infractorului și de a exprima "resentimentul vindicativ". Regimul de detenție este ideal pentru a-l face pe infractor să înțeleagă și să regrete fapta comisă. Această perioadă de detenție ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Teatrul La Fenice din Veneția (“Guasco nu mai are voce, a fost groaznic de răgușit”; nu este posibil să cânți atâtea note false așa cum a făcut-o Miss. Löwe”), popularitatea operei, la început moderată, a crescut foarte repede. Chiar și dezaprobarea manifestată deschis de Victor Hugo, care condamnase modul în care dramă scrisă de el fusese aranjată de Piave și Verdi, n-a putut împiedica răspândirea fulminanta a operei în toate marile și micile teatre ale Italiei și din lume. În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu care Verdi era obișnuit să le întâmpine la Veneția. S-ar părea că aproape cele mai multe din cele mai iubite și de succes opere ale lui Verdi au avut soarta de fi primite la premiera cu răceală sau chiar cu dezaprobare, unele prime reprezentări fiind adevărate dezastre. La fel s-a întâmplat și în cazul operei La Traviata. Premieră de la teatrul La Fenice, din 6 Martie 1853 a fost fără îndoială un fiasco total. Motivele pentru acest dezastru sunt diverse, dar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să renunț... să mă dau cu lumea... Matei: Și bine-ai făcut! Octav: N-am făcut bine, Nea Matei... că m-am dat cu matale... și matale ești un căcat, Nea Matei... (Costache și Marieta, speriați, scot zgomote de uluială, dezaprobare, îngrijorare) Matei: Ascultă, măi neisprăvitule... măi... (îl ia de gît) Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești un căcat, trebuie să curăț locul de matale, Nea Matei... Și ca să fac și eu măcar o dată o treabă bună, o să încep curățenia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]