866 matches
-
prețuire între nestemate. Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea morții în drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu-ți vine să scoți niciun câine din casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
avea să știe; Către seară, prin chindie A-nceput din nou să cadă O grămadă de zăpadă, Iar apoi din sfântul cer S-a lăsat năprasnic ger, Încât turma de mioare Cum să scape din strânsoare? Dochia, îndurerată, De cojoace dezbrăcată, A văzut cum turma-ngheață, Iar apoi, spre dimineață, Stană s-a făcut și ea Și s-a-mpodobit cu nea; Dochia, biata bătrână, A rămas aici stăpână, Și în ceasul bun, ori rău, Pe vecie, în Ceahlău. Referință Bibliografică: BABA DOCHIA
BABA DOCHIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382410_a_383739]
-
Tabloul șapte Femeile mai seduc, mai se lasă, uitând pe bărbat în urmă, cuc, sărmanul mumificat cade în plasă. Tabloul opt Șirul se formează ducându-se întins prin glodul ce filtrează cerul învins. Tabloul nouă Ei ocolesc lacul-groapă de tăceri dezbrăcat, și cu nuditatea lor sapă printre zile și nopți, divizat. Tabloul zece Dau ocol lacului într-o frenetică vervă facându-și nod capului în goană scrâșnită, acerbă. Tabloul unsprezece Surprinși de verde încremenesc unde sunt, pentru a nu pierde din lut
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
DESFRUNZIRE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Sunt desfrunzită-n mine scurmă corbii după o vulpe albă ce mă latră. Înveșmântați stau șchiopii și cu orbii în mantia luminii egolatră. Sunt dezbrăcată de-orice nălucire ce-mi strepezește-n glumă, trei molari. Din firul ierbii scot o abolire a unor diastolici armăsari. Mă chinuie o foame de neverde și-o sete de imberbi și solidari, Păianjeni ațâțați de bezna verde a iazului
DESFRUNZIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383848_a_385177]
-
el, apoi coboară amândoi în discoteca stațiunii. Aici, într-o sală imensă cu multă lume este teribilă agitație, zgomot asurzitor de muzică, jocuri orbitoare de lumini multicolore, clinchete de pahare și fum să-l tai cu cuțitul...,,specialiste” mai mult dezbrăcate decat îmbrăcate care lustruiesc barele,dansând lasciv. Toți participanții, băieți și fete parcă trăiesc o stare de vrajă, iar unii dau impresia că sunt în transă. Cei doi rămân un pic în expectativă și apoi ușor, ușor intră în atmosferă
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
pe miri, au mâncat, au băut, s-au bătut cu alții, după obiceiul vremii, și-au revenit din beție... Când și-a revenit, ducele român a constatat, contrariat, că lângă el dormise sora miresei, care soilea încă și era complet dezbrăcată. Atunci ducele a făcut o gafă, după perceptele vremii respective, în sensul că a încercat să facă pe gentilul și i-a cerut prin furtun lui Vasile Belu Nostramamus să-i aducă o butelcă de vin, ca să se dreagă și
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
cele mai multe ori victimele nu primeau mâncare iar cand primeau li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanțuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopții pentru că acestea să nu poată fugi iar unor victime li se aplicau tratamente umilitoare (erau dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă; erau legate de mâini și picioare și puse să manace de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecților, li se aruncă mâncarea pe jos, etc). Există suspiciunea
Se întâmplă în România, la Brevoiești, Argeș: Tineri, răpiți, ținuți în cuști, bătuți și trimiși la ”produs”! [Corola-blog/BlogPost/92934_a_94226]
-
vestibul, Își pune fulgarinul pe umeri și Închide binișor ușa În urma lui. țce lună Înaltă și palidă haloul ăsta mă sperie și casele cu care am copilărit scheletice colțuroase Împlîntîndu-și oasele În clisa caldă vîscoasă o mahala mustind În noroi dezbrăcată lubrică asemenea cadavrului unei proxenete bătrîne o Întîlnire de dinainte de viață o vedere de după moarte urcă În mine ființa străină bucuria rea Îngrozitoare gîlgîie În toate glandele Îmi simt scrotul umflat și pofticios pînă la durere aș chiui aș urla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în afară de tanti Mae, de mama și de tata. Poate și doctorul când m-am născut, asistentele și încă un doctor la care am mers o dată la un control. Nu știu de ce, dar te simți cumva ciudat când cineva te vede dezbrăcat, te simți neplăcut, deși nu ar trebui. În curte, am auzit elevii ieșind din clase. M-am uitat la soare și l-am văzut exact deasupra capului, deci era pauza de masă. Am scos de sub cărți prânzul pregătit de tanti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și cu ruj negru. Toate în același timp, dacă tot vorbim de exagerări. Râdeam amândouă acum. Lee știa mereu cum să procedeze când situația era la limită. —Te prindea totuși. Arătai ca un monstru frumos. Și acum, arăți mult mai... dezbrăcată. Nu exagerat, cu siguranță. Deși fustele sunt la fel de scurte. — Nu e o decizie conștientă, am recunoscut aruncând o privire peste rochița mea neagră din lycra. Eram într-o stare mizerabilă când m-am îmbrăcat și nu aveam chef să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
am simțit decât ciudă. Mi-era ciudă pentru că în cameră, dincolo de paravan, Zinocika cea îmbolnăvită de mine m-a dezamăgit, continuând să fie la fel de plină de efuziune și, de aceea, asexuală, cum fusese în momentele când gângurea: „ah, ce minunat!“. Dezbrăcată, îmi mângâia obrajii și murmura - „Ah, dragul meu, micuțule!“ - cu un glăscior sonor și gingaș de copil. Această gingășie, nu, nu plină de cochetărie, ci izvorâtă din suflet, mă mustra parcă, împiedicându-mă să-mi etalez ceea ce se cheamă nerușinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cunoscută. Îl trase de mână pe colegul lui, făcându-l atent: Ia uită-te la tipul care stă la a patra masă, în stânga noastră! Îl vezi? Vorbești de bărbatul acela țigănos cu țeasta pleșuvă? La masa cu fetele alea aproape dezbrăcate? Exact. Mă uit la el de jumătate de oră. spuse Traian. Te uiți la fete, nu la el! îi răspunse Cristi. Spune-mi, nu seamănă cu cel pe care l-am văzut la operativa de dimineață, dat în urmărire generală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fii atent permanent, să te prefaci, să mimezi adeziunea la cauză și, mai ales, să nu vorbești, să nu-și scape pe gură ceva dușmănos, potrivnic; dimpotrivă să lauzi și să preamărești regimul. Trebuia să faci școală cu copii flămânzi, dezbrăcați și desculți; erau multe greutăți, venise foametea din 1946, mureau oamenii de foame pe câmp, mâncau buruiene și se umflau picioarele din cauza unui lichid galben-verzui. Cantinele colare șiau prelungit activitatea, salvând multe vieți de copii de la moarte prin înfometare. Copiii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Îi Împunse nările. Pentru o clipă, se simți tentat să se ia după dânsa, dar fu oprit de un zgomot de pași greoi. La capătul de sus al treptelor apăruse un bărbat cu sufletul la gură, și el pe jumătate dezbrăcat, care, văzându-l, se opri dintr-o dată. Îi adresă lui Dante un zâmbet vag de complicitate, atunci când poetul trecu mai departe fără să Îl Învrednicească măcar cu o privire, Îndreptându-se spre chilia sa. - Oh, messer Alighieri, nu-i cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
l sperie. Se uită la mușchii tari care i se ghicesc lui Hans pe sub pulover. Mușchii se încordează. Prea mulți mușchi nu există în habitatul natural al Annei, aceștia se dezvoltă în altă parte. Îi place ideea că Hans, odată dezbrăcat, va fi doar trup și nimic altceva. E un sentiment nou, nu‑i ca altă dată, când spiritul e și el de față și intervine când nu e cazul. Însuși felul în care apucă el obiectele - se vede că mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
priveliștea fundului ei bombat și de felul în care i se balansau sânii când se mișca, am privit-o cum trage draperiile pentru a dezvălui o zi însorită și mi-am dorit să-și fi dezvăluit la fel de ușor și corpul dezbrăcat. — Ei, cum te simți în această zi minunată? am întrebat-o. — Groaznic, răspunse ea cu o grimasă pe chip. — Marianne, știi prea bine că ar trebui să fie invers, nu? Eu ar trebui să fiu cel care să se simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un om. Am văzut câteva excepții, dar acestea au fost toate cazuri rezultate în urma unor accidente, când victima avusese nenorocul să sufere o inhibare a nervilor vagali în timpul unei perversiuni sado-masochiste. Acești nonconformiști într-ale sexului erau de obicei găsiți dezbrăcați sau îmbrăcați în lenjerie de damă, având în mâna lipicioasă niște literatură pornografică, și erau întotdeauna bărbați. În cazul lui Hering nu exista o astfel de dovadă a morții survenite în urma unui experiment sexual nefericit. Avea haine care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
revoltele și conferințele privind naționalitatea din Praga. Rămânea de văzut dacă ceea ce se întâmpla în Cehoslovacia era sau nu singurul lucru care conta cu adevărat la urma urmei. Illmann își stinse țigara și începu să citească rezultatele autopsiei: — Fata era dezbrăcată și erau urme care indicau că picioarele ei fuseseră legate; fusese înjunghiată de două ori cu cuțitul în gât; existau și indicii puternice că fusese de asemenea strangulată, probabil pentru a fi făcută să tacă. Este foarte probabil să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe spatele ei gol păreau cu adevărat foarte reale. — Nasol, am zis. — Înțelegeți și dumneavoastră, eu sunt doar distribuitorul, zise Helmut, suflându-și nasul într-o batistă împuțită, nu producătorul. O fotografie era interesantă în mod deosebit. În ea, fata dezbrăcată era legată de mâini și de picioare și era întinsă într-un altar de biserică precum o jertfă umană. Vaginul ei fusese penetrat cu un castravete enorm. Becker se uită mânios la Helmut: — Dar știi cine a realizat-o, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
înfățișa în fața noastră. Preț de o clipă, Illmann se uită la el ca pentru a-l evalua și apoi dădu din cap înainte de a începe să descrie ceea ce vedea: — Adolescentă, zise el cu solemnitate, în vârstă de circa 16 ani, dezbrăcată, întinsă într-un cufăr mare, de calitate. Corpul este acoperit parțial cu o bucată de creton maro, iar picioarele sunt legate cu o bucată de funie. Vorbea rar, cu pauze între fraze, pentru ca sergentul să poată țină pasul cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Streicher. Un titlu mare de-a latul colțului de sus din stânga a ziarului îi făcea reclamă ca fiind un „număr special despre crima rituală“. Nu că era nevoie să se reamintească asta. Ilustrația vorbea de la sine. Opt fete germane blonde, dezbrăcate, atârnau cu capul în jos, cu gâturile tăiate, iar sângele lor se vărsa într-o imensă farfurie de împărtășanie, care era ținută de o oribilă caricatură a unui evreu. — Interesant, nu crezi? zise el. — Streicher publică întotdeauna genul ăsta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
când în când, miră. Dar domnul Arghezi mai datorește strofele bune unui lucru despre care mi-e totdeauna greu să-i pomenesc. Sunt bunuri ale scurtei sale experiențe monarhale. Chiar la cei mai orbiți disprețuitori contemptori ai Harului, aurul odăjdiilor dezbrăcate se amintește, posomorât numai. Inerțiile materiale ale acestei muze o coboară la adevărate pastișe eminesciene. " Mai mult, tu nu vei mai vedea Nimic, nici cer, nici flori. S-au prăfuit în zarea ta, Ca niște nori." (Doliu) " Am luat ceasul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Elena Marin Alexe Sosește toamna-n pas șăgalnic, Prin galbenul de crizanteme. Pe drum s-aude vuiet jalnic Și scârțâit de car, cu lemne. Grădinile stau dezbrăcate, Par jefuite de podoabă. Nu mai sunt flori înmiresmate, În vii n-a mai rămas o boabă. Aici în satul dintre dealuri, Spre iarnă totu-ncremenește, Iar Milcovul doarme-ntre maluri, Doar primăvara-l mai trezește. Vecinii ies arar din
Rece noiembrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83377_a_84702]
-
moș Gheorghe și-ar fi pus mâna pe cuțit. - Și? - Le-ar fi făcut el ceva, i-ar fi jupuit și își făcea din pielea lor, opinci. - Sara, draga mea, când ești un popor mic, orice ai face, umbli tot dezbrăcat și desculț. Tu crezi că întâmplător suntem noi pe-aici? Maria, Katy, n-ați vrea să fiți la voi acasă? Să aveți ce pune, zi de zi, pe masă? Grija pentru un mâine să nu stea în bucata de pâine
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a lăudat cu virtuțile, să cunoască cine este dătătorul lor sau ca să se vadă dezbrăcată de bunurile străine, pe care a socotit că le are de la sine, fără să le fi primit”47. Dacă nici acum credinciosul nu înțelege rostul încercărilor și stăruie mai departe în păcat sau în patimă, el este părăsit de harul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]