681 matches
-
toată perioada comunistă, de altfel, nu a fost stimulat nici un segment social pentru ca acesta să acționeze pentru interesele sale colective, "măsurile" și acțiunile fiind promovate în numele ideologiei comuniste 64. Spre deosebire însă de femeia sovietică, pe care discursul din perioada "dezghețului" a reevaluat-o, redescoperindu-i senzualitatea și fizicul supus privirii masculine (reacție la modul tradiționalist în care regimul stalinist vedea femeia)65, campania pronatalistă a regimului Ceaușescu a însemnat o abordare stalinistă asupra condiției femeii și a relațiilor de gen
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
strategia și tactica lui Ștefan cel Mare. Pe de altă parte, trebuie să aflăm în ce măsură armele de foc au avut un impact asupra desfășurării bătăliei și cum s-a putut efectua comanda și manevrarea trupelor în condiții de ceață, de dezgheț și de iarnă. Desigur, răspunzând unor asemenea întrebări le subsumăm întrebării generale, urmărind să aflăm dacă, într-adevăr, bătălia de la Vaslui a fost câștigată cu oameni luați de la plug sau „aproape direct de la plug” și dacă chiar Karl Marx e
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vale ar fi avut mai multe șanse de izbândă, însă trebuia să treacă de avangarda și de toată oastea ghiaurului, care nu putea fi văzută, din cauza ceții. Dacă, într-adevăr, a fost atunci, în 10 ianuarie 1475, o vreme de dezgheț, cu ceață, cum spun și cronicarii străini și cei din țară, trebuie să presupunem că ceața avea același efect pentru ambele tabere: armatele nu s-au văzut, iar manevrele făcute de Ștefan cel Mare se aseamănă cu jocul de șah
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
instituțional rarefiat, dar foarte concret la nivel interpersonal 36. Complici În adversitate, scriitorii și cenzorii Își dispută fraze și texte publicabile În interiorul unui sistem care prin natura lui este obligat să Încurajeze actul publicistic, și nu să Îl reprime 37. Dezghețul de la Începutul anilor ’60 și descentralizarea Începută În 1968 vizează, odată cu multiplicarea instanțelor de editare și exprimare (reviste și edituri), o intensificare a participării la viața culturală deja politizată de către socialismul redistributiv. Condiționată de reforma administrativ-teritorială din 1968, care dizolvă
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vizual, inclusiv postului englez la Radio BBC. În cele 5-6 pagini îmi exprimam punctul de vedere în diferite probleme. Am scris chiar și lui Mihail Gorbaciov, după ce a venit el la putere. Visuri, deși am asistat și simțit un anumit dezgheț în multe privințe. A apărut Perestroika și conceptul de Gl osnost. Dar la noi? — În ʹ89 a venit schimbarea și la noi. Atunci majoritatea am crezut că lucrurile se vor schimba în bine, că dacă am scăpat de dictatură, vom
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
extracelular, cât mai ales intracelular și deci ireversibil, deoarece acele de gheață lezează iremediabil celula. Salata care îngheață foarte ușor (-0,30C/-0,50C), suportă pe termen scurt (îngheț la sol, brumă) temperaturi de până la -20C. Deși frunzele îngheață, după dezgheț ele revin în mare parte la aspectul inițial, cu excepția unor porțiuni reduse care au suprafața zbârcită, ca niște arsuri. La temperatura de -40C, distrugerea salatei este ireversibilă, mai ales când se menține peste 24 de ore, iar căpățâna își pierde
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apare un exudat, iar tuberculii afectați de temperaturile scăzute, depășesc o treime. După 3 zile, tuberculii depreciați ajung la 75-80%. Înghețul la8 0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de temperaturile scăzute, depășesc o treime. După 3 zile, tuberculii depreciați ajung la 75-80%. Înghețul la8 0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă semne de degradare, mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă semne de degradare, mai ales dacă dezghețul survine lent. Morcovii sunt și ei mai rezistenți la temperaturi scăzute. Deși punctul de îngheț este situat între -1,4°C și -2,20C, la temperaturi negative de până la -80C nu prezintă nici ei semne de degradare. Datorită spațiilor intercelulare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1 Nimicul este umbra lui Dumnezeu. Starea în care se află omul contemporan este una a incertitudinii și precarietății. Condiția lui seamănă cu cea a unui călător care a mers multă vreme pe o suprafață înghețată, și când vine vremea dezghețului, își dă seama că banchiza se pune în mișcare și se rupe în mai multe bucăți. Suprafața valorilor și a conceptelor tradiționale s-a fragmentat, iar continuarea drumului devine anevoioasă. Gândirea filozofică a încercat să ofere un diagnostic pentru o
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
singura speranță era schimbarea raporturilor politico-militare internaționale, exprimată în speranța populară că „vor veni americanii”. Activizarea căutării direcțiilor de schimbare poate fi fixată însă o dată cu criza cronică a proiectului comunist. Declanșatorul unui asemenea proces a fost încercarea de liberalizare (perioada „dezghețului”), inițiat de critica devastatoare la care Hrușciov, în 1956, a supus comunismul stalinist. În România, anii ’60 sunt caracterizați de o puternică presiune de democratizare, cele mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
readuce literatura pentru copii la rosturile ei veritabile. Culegerea La fântâna Leahului (1963) prefigurează universul tematic și problematica etică a prozelor sale de amploare. Era, pentru acea perioadă, semnalul apariției unui scriitor format, care putea evolua în scurta etapă de dezgheț politic de la mijlocul anilor ’60. Abia romanul Zbor frânt (1966) îi dă însă prozatorului certitudinea că a debutat cu adevărat. Sfidând naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
scrisul său. Această debusolare are, firește, temei, fiindcă în opera sa n-au lipsit notele de regionalism literar cu tendință antiromânească. D. debutează în contextul literaturii basarabene din anii ’50, când, după moartea lui Stalin, se instaurează o epocă a „dezghețului” social. El impune, autoritar, formula narativă lirico-simbolică, afirmându-se pe linia tradiției lui Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. În primele nuvele și în lucrarea de mari proporții Frunze de dor (1957), dar și mai târziu, cu deosebire în romanul Clopotnița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
roman autobiografic, axat pe dificultățile de opțiune ale omului și scriitorului cu dublă ascendență etnică și lingvistică. În România postbelică P. nu e un autor propriu-zis interzis (e acceptat să viziteze țara în câteva rânduri, însă numai odată cu așa-numitul „dezgheț ideologic”), totuși nici opera sa românească, nici cea în alte limbi nu pătrund în circuitul public, scriitorul rămânând până în anii ’90 aproape necunoscut. Destinul lui P. este brăzdat de contradicții, incertitudini și imprevizibil. Omul civic, ca și intelectualul, nu pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
Albeața brumelor mă face să caut un contrast, ar fi bune niște capre negre, și ele niște campioane ale nemișcării statuare pe țancuri Înalte de piatră. Acolo sus, În plină iarnă, ele pot asculta zvonul stins al brumelor ce prevestesc dezghețul. Zvonul venit din pădurea din vale. Zvon amplificat totuși, măcar virtual, de pereții abrupți și stîncoși ai văii. Spațiul fizic de reverberație este deja creat. Cel spiritual este asigurat de cîteva repere și opoziții: sus și jos, ariditatea și austeritatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Și tata s-a speriat atunci că i s-a făcut frică ca nu cumva securiștii să nu-mi dea drumul, să mă aresteze din nou. Și a rămas așa în coadă de pește. Dar începuse și perioada asta de dezgheț, după moartea lui Stalin, începuse să se mai dezghețe treburile, fusese debarcat Drăghici, a fost dată deoparte Ana Pauker. Și le-au spus părinților că mă pot înscrie din nou la liceu și la facultate, că am cazier alb și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rău mai mic, dat fiind că noul secretar general al partidului, Deng Xiaoping* e unul din foștii săi partizani credincioși. Rămâne să reia inițiativa. în acest scop, el întreprinde o manevră riscantă: prefăcându-se că se instalează în fruntea taberei dezghețului, Mao forțează, în aprilie 1957, declanșarea campaniei „O sută de flori”, care încurajează critica la adresa partidului. Avalanșa de reproșuri care se abate asupra tuturor instanțelor puterii este atât de mare încât președintele reia în grabă controlul situației, avertizând, apoi condamnând
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ei, baza socială a PC ajunse la putere este intelectualitatea care-și apără astfel interesele; ei conchid că singura speranță de promovare socială a copiilor de muncitori trece prin aderarea la partidul unic, veritabil pașaport pentru intelectualitate. „Dezgheț” și deziluzie „Dezghețul”, venit de la Moscova, este anunțat în mai multe țări ale blocului sovietic printr-un poem. Adam Wazyk, cunoscut până atunci drept un comunist fanatic, publică Poem pentru adulți marcat de o deziluzie plină de amărăciune. A venit apoi rândul ungurului
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iar tema holocaustului va fi tabu până în 1961, când Evtușinko publică poemul său Babi Yar. Ultimii ani ai stalinismului, cu propaganda antisemită stimulată de el - deghizată în „anticosmopolitism” și „antisionism” - șovină și antioccidentală, sunt funești pentru expresia literară și artistică. „Dezghețul” Perioada numită „dezgheț” începe în 1954, cu publicarea nuvelei eponime a lui Ehrenburg, și ea avânt ca urmare a celui de-al XX-lea Congres al PCUS și a destalinizării*. întoarcerea sutelor de mii de prizonieri din Gulag* și slăbirea
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rândul publicului cultivat, care vrea să știe adevărul asupra trecutului și a prezentului țării, și să se deschidă înspre lumea exterioară. Acum sunt turnate filmele lui Paradjanov, Tarkovski, Askoldov, Mitta, Huțiev, Romm - care a cunoscut o transformare spirituală în perioada „dezghețului” -, Gherman, Panfilov, Ioseliani. Muzica inovează cu Volkonski, Schnitke, Gubaidulina, Denisov, șcedrin, Part, Grabovski. Apare și o pictură nonconformistă, cea a unor Rabin, Krasnopevțev, Zverev, Kabakov, Iankilevski, Bulatov, Steinberg, Iakovlev, Neizvestnîi. Cântecul devine neoficial cu Galici, Okudjava, Vîsoțki. Teatrele Taganka și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu începere de la jumătatea anului 1953, ei nu vor fi decât rareori autorizați să se întoarcă în regiunea lor de origine, trebuind să rămână în ținuturile unde au fost deportați, fiind considerați în continuare suspecți. DEZINFORMARE → INFORMARE/DEZINFORMARE DESTALINIZARE DE LA „DEZGHEȚUL” LUI HRUȘCIOV LA „STAGNAREA” LUI BREJNEV Termenul a început prin a desemna denunțarea cultului personalității lui Stalin, lansată în februarie 1956 la cel de-al XX-lea Congres al PCUS și, după aceea, tentativa făcută în cursul anilor 1956-1964 de către
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Dostoievski, de exemplu, să fie readuși în panteonul literaturii ruse, în vreme ce unele piese ale lui Maiakovski, cenzurate la sfârșitul anilor 1920, să fie din nou jucate. Unele reviste, cum ar fi Novîi Mir, condusă de poetul Tvardovski se fac ecoul „dezghețului”. De asemenea, muzicieni puși la index în anii 1930 și 1940 - șostakovici și Haciaturian - sunt reabilitați. Dar deschiderea rămâne limitată căci, pentru Hrușciov, „spiritul de partid” și fidelitatea față de principiile leniniste trebuie să condiționeze creația artistică. Iar cenzura rămâne foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nucleară. în ce privește unitatea „lagărului socialist”, ea este repusă în cauză de conflictul chino-sovietic devenit oficial în 1963. Acest bilanț antrenează scăderea popularității lui Hrușciov și, pe 12 octombrie 1964, ele este constrâns să demisioneze, eveniment care marchează încetarea destalinizării. Totuși, „dezghețul” rămâne un moment-cheie al istoriei sovietice și comuniste. El a însemnat începutul unei reflecții colective asupra sistemului stalinist, asupra aspectelor sale cele mai întunecate și asupra mijloacelor de a le remedia; anesteziată în anii Brejnev*, ea va reapărea, mai amplă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și nu bazându-se pe vreo schemă prestabilită [...]. Ceea ce face din cineva un disident este armonia dintre cuvintele și viața lui, pe de o parte, și convingerile lui, pe de altă parte”. Apariția disidenței în URSS Istoria disidenței începe cu „dezghețul” care a urmat destalinizării începute în 1956. Ea se manifestă mai întâi în domeniul literar și în istorie. Dar după apariția în Italia a remarcabilului său roman Doctor Jivago, în 1957, Boris Pasternak, care introduce cuvântul „Gulag” în literatura rusă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pierdem propriul chip, devenim niște «cosmopoliți dezrădăcinați»”. Din cauza jdanovșcina, cel de-al doilea stalinism se traduce, în domeniul cultural, printr-o paralizie a creației. „Dezgheț” cultural După moartea lui Stalin, reînnoirea culturală se manifestă printr-un reviriment al producției cinematografice. „Dezghețul” le permite filmelor să acceadă la notorietate pe scena internațională. în contextul decernării premiului Nobel pentru literatură scriitorului Boris Pasternak (1958), filmul lui Mihail Kalatozov, Zboară cocorii, primește Palme d’Or la Cannes (1958), salutat pentru îndrăzneala sa estetică, datorată
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]