398 matches
-
cu Elisabeta. Ziarele sunt pline de povestea răpirii prințului și spun că Wilhelm a inventat-o, ceea ce este foarte grav. Scris lui papa despre aceasta. Impresia pe care o face aici întreaga poveste e nefavorabilă. Marți, 8 februarie/27 ianuarie Dezgheț complet, +4°R. Străzile într-o stare teribilă. Dimineața Dabija la mine. Camerele nu fac aproape nimic. Ziarele românești publică și ele depeșele și spun că Wilhelm a trucat totul. După-amiaza acasă. Audiențe. Scris. Seara cu Elisabeta. Miercuri, 9 februarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
va fi în culori. Ora 5 Brătianu aici, este însă deprimat. Camera nu votează. Sentința de la Leipzig, care încă nu e cunoscută, agită apele aici. Seara scris. Elisabeta la teatru. Sâmbătă, 5 martie/21 februarie Vreme mohorâtă, ceva îngheț, se dezgheață curând. Pozat încă un moment pentru Healy. Kogălniceanu îmi telegrafiază că președintele Republicii Franceze îmi conferă Medalia Militară franceză. După-amiaza audiențe, scris. Seara la ora 8½ la Clubul Militar, unde se dansează, damele în parte în costume românești, rămas acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ar pune capăt neînțelegerii. Miniștrii vor face o redactare. Hoyos e însoțit de nevasta lui. Seara Elisabeta la teatru, eu scris mamei până la ora 11. Presa are din nou articole măgulitoare pentru noi. Vineri, 11/23 decembrie Vreme frumoasă, se dezgheață. Dimineața Rosetti, apoi Stătescu, care a primit iarăși multe depeșe de la Bălăceanu; guvernul austriac solicită o declarație categorică, în care să apară „les passages qui ont pu être considérés blessants”, noi vrem doar „qui ont puis etates” și se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
-l aducă. Orele 2-3 discutat cu el, redactarea sa nu va satisface. După-amiaza audiențe. Generalul Adrian, pe care nu l-am mai văzut de zece ani. Seara scris. Duminică, 13/25 decembrie. Crăciunul catolic Vânt puternic, -1°R, apoi se dezgheață. Ora 9½ la capela episcopală, ascultat trei liturghii. Ora 11, se termină. Acasă pe jos. După-amiaza audiențe de la ora 1½ la ora 5½. Seara Elisabeta la concert, scris până la ora 10½. Luni, 14/26 decembrie Vreme minunată. Dimineața Chițu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
asupra demisiei sale. Stătescu. Orele 2-4½ hotărât amenajările pentru Sinaia cu Basset și Heymann. Ora 5 L. Catargi de la Belgrad. Seara cu Elisabeta. Miercuri, 11 ianuarie/30 decembrie Vreme minunată. Înainte de amiază Stătescu. Ora 11½ pe gheață. Elisabeta patinează. Se dezgheață puternic. După-amiaza Văcărescu. Cu Elisabeta, care nu se simte prea bine. Seara scris. Ora 11 în pat. Joi, 12 ianuarie/31 decembrie Vreme frumoasă, cald. Dimineața nici un ministru. Basset pentru buget, care are un deficit din cauza noilor cheltuieli din Sinaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 12½ luat prânzul cu el, à trois. După-amiaza plecat cu Monaco la mitropolit, vizitat Mitropolia. Ora 7 cinat. Elisabeta merge la culcare, căci are puternice dureri la ureche. Conversat până la 12¼. Biliard. Sâmbătă, 9/21 ianuarie Vreme frumoasă, se dezgheață. Elisabeta febrilă și dureri la ureche. Înainte de amiază Stătescu, apoi cu Monaco în Cișmigiu. Ora 12½ luat prânzul à trois. Elisabeta trebuie să se retragă, din cauza puternicelor dureri la ureche. După-amiaza Monaco face vizite, eu rămân cu Elisabeta, care are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
amiază Lecca și Stătescu la mine. După-amiaza scris. Cu Elisabeta. Jooris îi scrie doamnei Mavrogheni că Guillaume e pregătit să se căsătorească cu Efrosina Grădișteanu. Seara cu Elisabeta. Marți, 5 decembrie/23 noiembrie Vreme minunată, −6°R, mai târziu se dezgheață. Înainte de amiază nici un ministru. După-amiaza inspectat cu Candiano pirotehnia și atelierele armatei. Ora 5 acordat audiență lui Esarcu, se plânge din cauza rechemării sale de la Atena. Seara scris. Camerele lucrează încet. Miercuri, 6 decembrie/24 noiembrie Vreme frumoasă, moină, cald. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de ce. După-amiaza audiențe. Scandal la Cameră, interpelare făcută de Kogălniceanu în problema Dunării. Seara ședință a Camerei, pentru revizuire, rezolvare simplă. Seara scris, cu Elisabeta, care e puțin răcită. Joi, 3/15 martie -10°R, vreme senină, mai târziu se dezgheață. Înainte de amiază Brătianu, Sturdza. Refuz audiența colectivă. La Cameră și Senat interpelări în problema plecării mele în călătorie. Opoziția demisionează din Cameră. Scandal. Manu interpelează în problema Dunării. Ora 6½ dineu în onoarea lui Saurma, 40 persoane, cerc până la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Boerescu cu o participare enormă și cu multe cuvântări. Seara senin cu lună. Biliard. Kronprințul Germaniei a ajuns din Spania la Genova și merge la Roma. Luni, 5/17 decembrie Vreme minunată, foarte blândă. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta. Se dezgheață foarte tare. După-amiază cu Basset pentru contractul la lumina electrică. Venit generalul Crețeanu. Seara biliard. Marți, 6/18 decembrie. Sf. Nicolae. Vreme blândă. Înainte de amiază promenadă. Venit Câmpineanu și Racoviță de la Iași. După-amiază lucrat cu Câmpineanu etc. Ora 4 ceai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
amiază promenadă. Venit Câmpineanu și Racoviță de la Iași. După-amiază lucrat cu Câmpineanu etc. Ora 4 ceai. Seara biliard. Miercuri, 7/19 decembrie Viscol cu zăpadă, însă vreme blândă. Înainte de amiază hotărât repartizarea lămpilor electrice cu Slade, Gordon și Stöhr. După-amiaza dezgheț. Seara biliard. Joi, 8/20 decembrie Zăpadă adâncă. Promenadă, greu de mers. După-amiază scris, citit. Seara biliard. Vineri, 9/21 decembrie Vreme frumoasă, înghețat. Mers cu patinele, cu Elisabeta, spre Bușteni. Munții minunați. După-amiază biliard, scris. Seara biliard. Sâmbătă, 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11 în pat. Duminică, 10 ianuarie/29 decembrie Ceață. Înainte de amiază cu Elisabeta. Stöhr aici, mi-a reamenajat camera. După-amiaza câteva audiențe. Reglat problema cadourilor de Anul Nou. Seara citit. Luni, 11 ianuarie/30 decembrie Ploaie, foarte umed, totul se dezgheață. Ora 10½ Stolojan, ora 11½ Sturdza. După-amiaza cu Elisabeta. Ora 4½ Brătianu, discutat situația politică și fortificațile. Îi dau talerul de argint și medalia victoriei. Ora 5½ Kalinderu, îi dau o cupă veche germană din argint, la mine până la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la concluzia că gheața arctică se topește într-un ritm atât de alert încât este posibil ca până la nivelul anului 2040 să nu mai putem vorbi de existența unei banchize de gheață în timpul verii, când întreg oceanul ar putea fi dezghețat. Cercetătorii pot afirma cu certitudine că Arctica a mai fost lipsită de gheață pe timpul verii acum cca. 125.000 ani, la apogeul ultimei perioade interglaciare majore (Eemian). Temperaturile din Arctica erau mai ridicate ca acum, iar nivelul oceanului era cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
când localități întregi au fost puse în pericol, ca de exemplu localitatea Kivalina din Alaska, ai cărei locuitori au trebuit evacuați datorită riscului la eroziune cauzat de permafrost. Și alunecările de teren sunt frecvente în zonele în care permafrostul se dezgheață. Ca urmare a topirii unui strat din permafrost, dispare echilibrul și stabilitatea anterioară, iar stratul respectiv alunecă cu ușurință, chiar și atunci când înclinarea versantului nu este prea mare. Sute de astfel de alunecări au fost reperate în insula Ellesmere, de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
acest sol înghețat. Se înțelege că o creștere a temperaturilor de la latitudini mari care determină dezghețul permafrostului va cauza și descompunerea acestei materii organice, iar carbonul rezultat va fi eliberat în atmosferă. Chiar și stratul activ din tundră (care se dezgheață în timpul verii) nu menține decât o descompunere la un ritm foarte lent a materiei organice. Or, în contextul creșterii temperaturii, acest strat va deveni mai gros, mai cald și mai uscat, ceea ce va accelera procesele microbiene din timpul verii. Iarna
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cât și metaforismul frapant al altora. SCRIERI: Literatură și eveniment, Cluj-Napoca, 1983; Colocviile vântului, București, 1985; Euthanasia, Satu Mare, 1991; Jocul dragostei și al hazardului, 1994; Recife, Satu Mare, 1996; Prospero și „teatrul sărac”, Cluj-Napoca, 1997; Radiografia zăpezii, Satu Mare, 1997; Rusia între „dezgheț” și „transparență”, Cluj-Napoca, 1997; Poeta artifex, tr. Miruna Pintescu, Timișoara, 1998; Hibernia, pref. Ion Pop, București, 1999; Enclave, postfață Gheorghe Glodeanu, Botoșani, 2000; Ordalia. Alte boeme, Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Poezie sovietică modernă și contemporană, pref. trad., Cluj-Napoca, 1988; Boris Pasternak
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
mai avut timp să depozitez cârnații într-un congelator. I-am luat cu mine la acea lansare la care țineam neapărat să particip. În tren fusese frig. Și asta, din punctul de vedere al cârnaților, era excelent. Pentru că nu se dezghețaseră. Au așteptat momentul dezghețului pentru când am ajuns io la sindrofia aia culturală. Și-au început să răspândească miresme de cimbru. De porc pârlit. Superbe miresme. Pe perete - manuscrise gălbejite ale unor scriitori mari și geanta mea neagră, care răspândea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
într-adevăr ermetică și părea definitivă. Totul încremenise. Este intervalul despre care pe drept se poate spune că ne sechestrase în „Siberia spiritului“. În 1953 se prăpădește însă „părintele popoarelor“ și de la Moscova vin semne destabilizatoare - am zice azi! - de „dezgheț“ (termenul a fost pus în circulație de o povestire a lui Ehrenburg, stalinistul iute reciclat). Regimul Dej a receptat cu destulă neplăcere, cu mari reti cențe, aceste semne, dar pentru că veneau de unde veneau, a fost nevoit să țină seama de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
l-au putut vedea - cu ce satisfacție, nu mai e nevoie să o spun - la lucru pe gospodarul ce le stârnise antipatia, trebăluind plin de năduf în jurul lacătului de la intrarea în pivniță, încercând - cu ajutorul unui ceainic cu apă fiartă - să dezghețe grămăjoara solidificată ce obtura atât de necesara gaură a cheii. O farsă de o simplitate diabolică, într-adevăr... * Prea multe amintiri cu lecții de pian pentru un nedăruit ca mine! Nu mai sunt în apartamentul ticsit cu lucruri vechi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ca România și Bulgaria să fie invitate. Și această decizie a fost al doilea lucru care a hotărât soarta tranziției noastre. Primul a fost glasnostul. În România noi ne-am eliberat de Ceaușescu pentru că Mihail Gorbaciov a luat decizia să dezghețe întreaga zonă ; altfel și azi i-am fi avut pe Ceaușești. Și tranziția noastră a început numai datorită acestui demers. V.A. : Acesta-i momentul în care considerați că s-a ter‑ minat tranziția în România ? Pentru că într-una din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
întinse. în dimineața aceea, mama s-a plîns tatălui că nu mai știe ce să mai gătească și, în cele din urmă, a scos din congelator un pachet de pulpe de pasăre și le-a lăsat în chiuvetă să se dezghețe. Animale de casă Puiul de vrabie a fost primul dintr-o serie de animale pe care le-am adus acasă. Mort arăta chiar așa : cu picioarele foarte bine întinse (deloc împreunate ca la închinăciune, cum zice domnul I.Al. Brătescu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
noi rămânem înmărmuriți, când vedem jalea de pe fețele lor, când vedem că ochii le sunt în lacrimi, când vedem că viața le este pustiită și când auzim din gura lor chinurile ce le îndură în lumea nouă. Acum Nistrul se dezgheață și pribegii de dincolo vor căuta prin bărci și prin înot să treacă la noi, căci trec foarte mulți și nu numai români ci și: ruși, ucraineni și alte neamuri. Vor pieri mereu înghițiți de valuri, după ce cu sângele lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
BCG. De unde să știu că procurarea acestuia va fi o cumpănă de viață și moarte? După lecții am plecat pe jos, cale de 12 kilometri, la Ismail. Am luat vaccinul și bucuros, pe lumină încă, am pornit spre casă. Se dezgheța și picioarele intrau adânc în zăpadă, până la atingerea noroiului lunecos de dedesubt. Fiecare pas, o mică victorie. Între Motrosca și Lărgeanca era un fel de canal care aștepta de mult timp să primească și un pod. Tocmai în acel loc
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lor. În februarie 1952 se face o nouă stabilizare a banilor, dar noi cheltuisem totul pentru trebuințele noastre ca oameni și învățători. Prin martie, merg la comună pentru material didactic. Plec dimineață tare ca să mă pot întoarce până nu se dezgheață drumul clisos pe care îl aveam de făcut. Întâlnesc la centrul comunal pe unul din inspectorii școlari și-l rog să nu-mi ocolească școala. Îmi promite că va veni în orele de după amiază, dar până să plec eu se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
copiilor - era pașnică. Ele nu se gândeau la cranii de unicorni, la coduri secrete și permutări complicate. Duceau o viață cât se poate de obișnuită. M-am gândit la crevete, la mușchiul de vită, la sucul de roșii care se dezghețau toate pe pardoseală. Ar fi trebuit să le mănânc azi pe toate, dar nu aveam poftă de mâncare. Nu-mi trebuia nimic. Poștașul s-a apropiat de intrare pe scuterul lui Supercub. A distribuit corespondența. Unele cutii primeau tone de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sau vreun sfânt în creștere? Atitudinea sa umilă și amabilă era rodul unui efort ascetic sau a vreunei naivități? Să lăsăm ca stagiul militar să ne dea un răspuns», s-or fi gândit: «Poate că locul și compania soldaților mai dezghețați l-ar trezi un pic și i-ar da de înțeles că viața sacerdotală nu e pentru el. Dacă însă adevărata sa vocație este preoția, cu ajutorul Domnului, va reuși să depășească această încercare». Și astfel, tânărul de 21 de ani
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]