782 matches
-
facă slujbe cu preoți, lumânări? De teamă să dezgroape adânca noastră groapă? Și-apoi ca din nimic, porni-vor căutări? Nu; după o viață amară și plină de chin Să n-aibă osul meu nici în groapă pace? Să mă dezgroape alții așa din senin? Și fără de regret, la loc ei să mă bage? Ce gust amar îmi lasă aceste gânduri rele Și ce m-aș răzbuna, de-ar fi adevărat! Și poate și groparii accepta-vor mite Și în al
ORICUM, NU PIERD NIMIC de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363894_a_365223]
-
Troian”... gândesc - turbat - că din împărăție azi am ajuns - scârboși - păducherie - și cum credința-n soarta de eroi ar ridica iar Neam - măcar din Doi: Adam și Eva-au fost și sunt valahi - mereu deci viu izvor nobleții să-i dezgropi nu-i greu dar crede - crede-n viforoși martiri și-n sfinți în sângele atâtor rânduri de părinți... ....la Gândul Dacic - îngropat în sus de noi zâmbesc ca la-Nviere - după lumi de-apoi... TÂRFA ÎNCHIPUIRII visuri în văpaie - vinuri
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
râvnă, Elena l-a ajutat ! Apoi cu dragoste de fiu (Elenei), Constantin i-a spus: Să meargă în Țara Sfântă, pe unde A trecut IISUS ! Găsit-a Via Dolorossa ce la Golgota te duce La fel și Sfântul Mormânt ; și dezgropat-a Sfânta Cruce! Zidi Locașuri de-Închinare către MESIA Cel Prea Sfânt : la Betleem și Nazaret, Ierusalim, Sfântul Mormânt. După ce-a primit Botezul, la o vreme, s-a sfârșit Și alături de Elena, de-atunci în Ceruri au Slujit ! De
SF.M.ÎMPĂRAȚI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ȘI MAMA SA ELENA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362976_a_364305]
-
cu multe realizări, dar și cu multe decepții”, despre „conflicte”, despre...; dar iată că supapa slvatoare a unui psihic optimist, este tocmai inteligența acestui om, care se numește Liana Saxone-Horodi. Ea își dă seama că „N-ar fi înțelept să dezgrop lucruri supărătoare(...). Nu mi-ar folosi nici mie, nici altora. (...) Din CUTIA PANDOREI, nedeschisă, rețin numai SPERANȚA”. Ideatic artista pare a fi găsit o rezolvare a eului ei, dar presiunea tot este mare, și numai arta sa adevărată o eliberează
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
Totuși, într-un loc în care zăpada era mai bătătorită, am observat ca o grămăjoară care ascundea ceva. - Nu cumva aici a ascuns vulpea mănușa, așa cum are ea obiceiul să-și ascundă și prada?! întreb eu, aproape sigur pe victorie. Dezgropând zăpada în acel loc, iată că descoperim mult căutata mănușă a Corinei. Dar biata mănușă arăta jalnic: era mototolită și zdrențuită de nu mai aveai ce face cu ea. Probabil din joacă, vullpea a tot tras de ea până a
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
de brâu, a lucrat cu conștiinciozitate în grădinița din fața casei, pregătind-o pentru un nou ciclu de viață. Mai întâi a descoperit azaleea îndepărtând folia de plastic și pernele din burete care protejaseră peste iarnă planta împotriva înghețului, apoi a dezgropat butașii de trandafir cu mare atenție, deoarece unii dintre ei aveau lăstari care se grăbiră să străpungă stratul de pământ ieșind la suprafață. Erau viguroși și acest lucru îl bucura pe horticultorul amator, pentru că au ieșit bine din iarnă și
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
gând. Și ploi așterni pe fluvii mai galbene ca lutul, Îți modelezi destine războinice de floare, Cu sabii la răscruce când Soarele răsare Se-abat din drumuri zeii încrucișând salutul. Să-ți lumineze drumul surpat de -atâta umbre Ce-ai dezgropat din rana ce încă sângerează. Ți-e lacrima mai sfântă decât lumina trează Din lumânarea morții scâncind adânci penumbre. Se răzvrătesc iluzii închise-n talismane, Un dans de frica vieții mai iese din firesc, O mască se hlizește cu rictusu-i
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
căruța înaintea boilor. Nici dacă e advărat, nu mai merită! Mai are această populație, aflată în plină osmoză generatoare de un nou popor, ca un Univers pulsatoriu, un proverb generator de sancțiuni cosmice, irevocabile: “Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă!” Care ar fi rațiunea să ne mai exaltăm de gloria strămoșilor, cînd sîntem îngropați în manele isterizante? Ba mie chiar a început să îmi placă “Bîlciul deșertăciunilor”! Orchestra, pe care o admiram de parcă eram la Viena, la operă, ascultînd, ca
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
s-a distrus multora dintre noi existența. Despre bieții locuitori de pe Ada-Kaleh ți-am povestit. Apoi, curând, a venit rândul nostru, al orșovenilor. Vremurile deveniseră de nesuportat. Oamenii renunțau plângând la casele lor, în care au trăit o viață, își dezgropau morții din cimitire pentru a-i strămuta aiurea ... Păgânii nu cunoșteau nicio limită în abuzul lor. Eu mi-am depus cerere de repatriere în Grecia, dar m-au tot amânat și iarăși m-au amânat, până când am renunțat de bună
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Anglia; și așa se face, 4 ani domnește, între 20 și 24 de ani. Dar se intoarce el Harthacnut, fiul Emmei și bye-bye. Harald moare la 24 de ani si, desi mort și îngropat, Harthacnut - frate vitreg - poruncește să fie dezgropat, decapitat și aruncat în Tamisa. Câțiva pescari se pare că i-au recuperat trupul și l-au îngropat creștinește. Doi ani domnește Harthacnut în Anglia, căci e otrăvit la o petrecere, cu vin... Si asa pier 3 băieți superbi, ai
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
numai a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine cu tot ce le pregătise bunica pentru masa de pomană și au plecat pe la casele lor, urmând să se reîntâlnească peste trei zile să dezgroape caloianul și să-l bocească din nou, cu aceleași versuri, ca și la plimbarea lui prin sat. Caloianul a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
iarăși să-i înham spre a fugi din lacrimi și durere. Aură În lutul meu iubirea-i o comoară a cărei sfântă aură e rug ce mistuie-al durerilor belșug cu arderea-i deplină și solară. Te-aștept să o dezgropi și mulțumire să văd în ochii tăi când ai s-o iei ca să te bucuri de lumina ei, căci nicăieri nu-i astfel de iubire. Cât mi-ar plăcea s-o-ngropi în tine iară, în vastele-ți tării, în
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Așteaptă-mă, iubite, în toamna violet Eu m-oi privi-n oglindă și voi clipi cochet Din genele pe care lacrima le adapă Un scâncet de iubire serafic mă dezgroapă... Să nu-mi aduci cu tine zadarnice uitări Vreau să trăiesc prezent pictată cu mirări Din frunza ruginită, să îmi așterni un pat Eu violetul toamnei sub noi l-am așezat Să nu uităm de clipe , să le-adunăm din
RAPSODIE ÎN VIOLET de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364605_a_365934]
-
-aș vrea să mă alint ochii ce mă amăgiră parcă sunt cer de Palmiră țâțele-vrej de agave ce-s spălate-n șapte ape scăldate numai cu cer din poeme de Baudelaire trupul tău din scăldătoare sună ca luna pe mare dezgropată din cuvinte cu aura ta fierbinte în cochilie de vis unde gândurile mi-s doar ghitare ațipite pline toate de ispite eden blond cu miere blândă ești făcută din osândă coapsele tale solare dorm în golfuri selenare în dezmăț și
BALADĂ PROFANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349106_a_350435]
-
străin de realitățile vieții locale. Subiectul și-l urcă în înălțimile cerești, printre nourii instabili, traversează distanțe, granițe, întorcându-se la casa bunicii sau a lor, acolo unde si-au îngropat dorul de care acum și-l amintesc și îl dezgroapă! Sapă în groapa amintirilor și dezgroapă povești din acele meleaguri, alte timpuri. Nimeni nu-i inspirat de un subiect al locului, al noii noastre patrii, ceva întâmplat în zilele noastre, sub nasul nostru! Nimeni nu vede, nu miroase, nici duhoarea
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
și-l urcă în înălțimile cerești, printre nourii instabili, traversează distanțe, granițe, întorcându-se la casa bunicii sau a lor, acolo unde si-au îngropat dorul de care acum și-l amintesc și îl dezgroapă! Sapă în groapa amintirilor și dezgroapă povești din acele meleaguri, alte timpuri. Nimeni nu-i inspirat de un subiect al locului, al noii noastre patrii, ceva întâmplat în zilele noastre, sub nasul nostru! Nimeni nu vede, nu miroase, nici duhoarea, nici mireasma, nimeni nu se implică
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
Într-adevăr se rătăciseră. - Am trecut peste comoară! - exclamă deodată în culmea fericirii Exporatorul. Din moși-strămoși se spune că atunci când pășești peste locul unde este îngropată o comoară cu aur, te rătăcești chiar dacă ești în plină zi. Dar după ce o dezgropăm ne vom reveni! Abia căzu crepusculul și deja prin misterioasa pădure încep să bântuie duhurile rele ca niște umbre ce se strecoară pe lângă trunchiurile copacilor sau fâlfâie cu aripile întunecate prin tufișuri. Din când în când se aude câte o
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Mare, ia doi ari Forțe vechi, doi martiri, doi eroi.... Ca și cum ai da voce credințelor milenare. Că roșu este un cer de forță care distruge Și curajos este vântul și fierul care răcnește șuierător Dar moartea așteaptă și se macină. Dezgropă valurile adânci care în fiecare moment când în abisuri, când spre cer se ridică, înainte de ultima suflare, prova rătăcitoare Înainte de frica reală, inima intră Că credința care sălășluiește în ea este fermă și puternică Precum viziunea că trebuie să meargă
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349928_a_351257]
-
1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea eteriștilor de către turci, Alexandru Ipsilanti, urmărit de turci s-a refugiat la Mănăstirea Cozia. Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă turcilor, care au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele Voievodului Mircea cel Bătrân și ale altor domni, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au comis toate grozăviile, profanând bisericile și picturile. Peste un veac, prefectul județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea eteriștilor de către turci, Alexandru Ipsilanti, urmărit de turci s-a refugiat la Mănăstirea Cozia. Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă turcilor, care au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele lui Mircea și ale altor domni, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au comis toate grozăviile, profanând bisericile și picturile. Peste un veac, prefectul județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
spunea, prin tradiție, cumpărătivă, unde, în afară de băutură, mai puteau fi găsite și de-ale gurii, s-a intensificat. Ele treceau trăgând cu ochiul la efebul dezbrăcat, frumos ca o statuie, cu mușchii jucându-i sub piele, care se lupta să dezgroape ciotul imens din fața casei lui Senti. Ba unele aranjau să se și întâlnească din întâmplare chiar în dreptul lui și, ca tot trecătorul, să angajeze cu acest prilej o mică discuție. Da a cui îi copilu ăsta mândru? se făceau auzite
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
înfățișează drept un bărbat frumos și puternic, cu trup, de erou antic și privire dârză, de gladiator. Se știe despre el că se îngropa sub pământ, la doi metri adâncime după care treceau peste groapă, cai, urși, elefanți, pentru ca să fie dezgropat peste o oră și jumătate, la capătul unei rezistențe supraomenești, că spărgea pe piept, cu barosul, pietre de moară, făcea box și lupte cu sportivi de performanță, campioni, era omul forte care rupea lanțuri, intra într-un butoi cu apă
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
de nu te văd, potaie nenorocită!.... - Nici acum nu ești sincer, te prefaci, dar curiozitatea te roade să afli de la mine cât mai multe detalii. Spune că nu ți-am ghicit gândul? - Doamne, bine mă femeie!... ce rost mai are să dezgropăm morții? „Cum de vorbește, stafia?!...” O frică groaznică a pus stăpânire pe el, tremura din tot corpul. Chiar dacă n-o vedea pe Leana, și-o imagina că devenise uriașă: nu mai încăpea în casă, se revărsa spre el ca un
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
de nu te văd, potaie nenorocită!.... - Nici acum nu ești sincer, te prefaci, dar curiozitatea te roade să afli de la mine cât mai multe detalii. Spune că nu ți-am ghicit gândul? - Doamne, bine mă femeie!... ce rost mai are să dezgropăm morții? „Cum de vorbește, stafia?!...” O frică groaznică a pus stăpânire pe el, tremura din tot corpul. Chiar dacă n-o vedea pe Leana, și-o imagina că devenise uriașă: nu mai încăpea în casă, se revărsa spre el ca un
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
de-a face cu ei, în timp ce ei se dau în vânt și ne vânează fără milă ca pe niște animale exotice. Drepturile noastre nu le mai apără nimeni în ziua de azi! Cum află că am pus-o pe undeva, dezgroapă securea de război, începe pânda și hăituiala în schimburi prelungite și meciul dintre noi nu se termină decât la tribunal de unde plec inevitabil în cantonament și petrec câțiva ani de zile în costumul ăla demodat, cu dungi verticale. Până și
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]