959 matches
-
că vroia să-și bată joc de noi, așa că, după ce ne-am șușotit între noi, am hotărât să nu prindem cu niciun chip un gândac înainte lui. După cinci minute Gigi ne strigă fericit să ne arate primul gândac. Era dezgustător cu picioarele lui lungi și negre ca smoala. -Este mai urât decât un păianjen! mi-a șoptit Cameluța speriată. -Mai bine plecăm să ne jucăm berese! a propus Nuța. -Dacă plecăm, o să râdă de noi că suntem fricoase! le-am
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
înțelegători și s-au mutat, însă cu alții trebuia să apelăm la fermitate. Nu puteam să-i așteptăm ca să-și termine sejurul pentru ca noi să parcăm bărcile la locul lor! Un grup de turiste cu sânii goi, făcând un topless dezgustător pentru vârsta lor trecută de a doua jumătate și cu o fermitate îndoielnică a dotărilor, s-au repezit la bărci cu mâinile prin minciog, admirând peștii, sau punând peștele mai mare în pungile lor deja pregătite. Parcă era la piața
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Țiganii din Berevoiești, satul Gămăești merită tot ceea ce legea românească va hotărî pentru a restabili dreptatea și ordinea socială. Romii din Brevoiești sunt demoni, inumani și dezgustători! O spun eu, un rom de al lor. Un celebru activist rom, Gelu Duminică a scris un articol despre Berevoiești. Iată câteva fragmente memorabile dintr-o experiență de-a dumnealui: "Acum câțiva ani, înainte de Olimpiada de la Londra, subsemnatul a fost
SCLAVIA DIN BEREVOIEȘTI- REZULTATUL A 25 DE ANI DE ONGISTICĂ RROMĂ ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383902_a_385231]
-
o propagandă poleită cu nimicuri sclipitoare. Doresc o Românie fără impostori, fără închipuiți, cu oameni motivați să muncească și să creeze ceea ce trebuie pentru dezvoltare durabilă și progres cultural, oameni care să fie just răsplăți. Doresc o Românie fără marionete dezgustătoare, găunoase, dar, foarte vocale, o țară fără cerșetori în zdrențe sau cu limuzine, fără hoți de diplome, fără vânători de titluri și privilegii. Doresc o Românie cu oameni de stat care să știe a proiecta strategic viitorul națiunii, bărbați cu
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
alerge. Bargello avea să plătească și insultele acelea. Dar acum nu era vreme. Îi revenise În minte o amintire din copilărie, când mergea pe pod cu ceilalți copii. Își aminti de prăvălia negustorului de pielărie, la mijlocul arcadei, cu mirosul ei dezgustător de urină de cal pentru tăbăcit. În spate era o scară. Pe acolo te puteai urca pe acoperișul prăvăliilor și puteai trece podul trecând peste capetele pungașilor care zbierau dedesubt. De mulți ani nu se mai gândise la ea. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
unde pe tejghele mai stau și azi Înșirate cîteva țoiuri ciobite pe gura cărora și-au lăsat urma buzele atîția oameni singuri. Spații mizere fără așteptări, fără perspectivă, așa cum bat eu cîmpii acum pentru că mă cuprinde din nou lenea aceea dezgustătoare pe care o simt ori de cîte ori mă aproprii de subsoluri. Seară de seară În fața unui televizor, urmărind emisiuni dintr-o țară vecină, ascultînd pînă la demență o limbă necunoscută din care doar neologismele Îți fac semne prietenești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de cînd ne „cunoaștem“, după toate aparențele, stimată Doamnă. țiar bate cîmpii Înțelepciunea lui vocația lui morală dacă ar ști cît mă Îndepărtează cu aceste scrisori pe care și le ascunde tocmai acolo unde știe că le voi găsi e dezgustător cu orgoliul lui lecțiile lui nesuferite prin care Încearcă să mă facă să-i recunosc superioritatea nu a Înțeles niciodată că nu pot trăi fără să fiu Îndrăgostită mă Încăpățînez cred utopic că Îmbătrînirea și moartea Încep cînd privirile celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
curgea sângele. Peste Grădina de trandafiri. Păcat de ea. Mai bine ar fi ars odată cu tot Bizanțul - îmi spuneam eu. Dac-aș fi știut că încă nu ți-a pus-o nimeni, n-aș fi făcut târgul cu dumneata. Ești dezgustătoare. Duminică o să vin din nou, dar atunci te sfătuiesc să te regulezi ca lumea. Altfel să știi că nu primești nimic de la mine. O sută de mii de rugăciuni și mirosul unui coit sub chipul meu. Pe pântec. Am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cât de grozavă era liniștea ce se așternu, la vederea mea, peste numeroasa și onorabila adunare ce se afla în încăpere și, de asemenea, nici jena ce m-a cuprins nu-mi vine ușor a vă mărturisi. Probabil că arătam dezgustător. Am încercat să mă port cât mai natural, desigur, vreme în care am panoramat cu privirea-mi speriată întreaga încăpere, încercând să înțeleg cât mai multe din cele ce vedeam. Lumina din această sală era extrem de puternică, aproape orbindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și carcasele astea zburătoare care-au fost poate cândva gazde sufletelor noastre nebune și sfinte! Nu poate fi spirit și nici geniu și nici măcar liniște într-o lume precum aceea din care am plecat, în care gândurile învelite în mantaua dezgustătoare a mațelorsilesc bieții oameni să uite carnea care suntpentru a putea trăi... Cum naibii poate fi totul atât de înfricoșător? Și cum de poate arăta totul atât de cumplit aici și dincolo nu, pentru numele lui Dumnezeu? Nici în ruptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
afla și el prin apropiere, ne luă pe toți prin surprindere. Trecu peste consemn, adresându-se lui Stein. - Nu cumva, dumneavoastră, domnule Stein, v-ați temut că e vorba de antisemitism? Zadarnic. Antisemitismul nu poate provoca teamă, el este doar dezgustător, jalnic și prostesc, pentru că vizează sângele, iar nu persoana. E jalnic pentru că, deși invidios, dorește să pară disprețuitor. E prostesc pentru că, dorind să distrugă, solidarizează și mai mult. Evreii vor înceta să mai fie evrei doar atunci când a fi evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
că mi-o pot recâștiga imediat ce o să scap, o, nu de banii care-mi trebuiau, ci de prezența lui Iag. Dar nu puteam pleca și, folosindu-mă de o glumă vulgară a lui Iag la care am râs atât de dezgustător, încât m-aș fi pălmuit singur cu plăcere, am băgat banii în buzunar cu gestul celui care i-a furat cu o clipă înainte. Am băut votcă undeva într-un restaurant cu aspect de circiumă, un restaurant al cărui nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
-se la față. Eu, însă, nu puteam bea în stilul lui. Nu-mi plăcea și, mai ales, îmi era dezagreabil momentul când, trăgând aer în piept, simțeam cum îmi îngheață gura și gâtul și cum mă umplu tot de mirosul dezgustător al spirtului. Beam votcă pentru că, în mediul nostru, beția era considerată un act de curaj și pentru că voiam să demonstrez propria mea forță nu știu cui și nu știu de ce: adică voiam să beau mai mult ca alții și să fiu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ni se va replica.“ „N-are importanță, răspundem noi, important este că a jubila la vederea sângelui de om e posibil numai atunci când ești însetat de sânge, când ești stăpânit de ură și de răutate.“ Și, dacă aceste sentimente joase, dezgustătoare au apărut în sufletul nostru doar pentru că au fost zguduite trăirile noastre cele mai umane - dragostea pentru eroul smerit și aflat în suferință -, dacă această animalizare a noastră a apărut din smintirea celor mai nobile sentimente, oare acest lucru nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
lacom, repede, înecându-se. Ochii îi fug straniu, în toate părțile, bărbia ei de femeie bătrână se ridică și coboară rapid, în timp ce ridurile de pe frunte i se umplu de transpirație. Nu mai este ea, cea de totdeauna; pare lacomă și dezgustătoare. Sorbind lacom mâncarea, repetă cu o satisfacție vulgară: „Ah, ce custios, ce custios“. Și, văzând-o așa, am început să am alte sentimente pentru mama mea. Mi-am dat seama deodată că e și ea un om viu, că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
dădea imediat seama orice bărbat care o iubise - iar revoluționarul acesta cu suflet delicat fusese unul dintre ei - și atunci ea Își dădea drumul, se spovedea. Își depăna amintirile cu o Încîntătoare nostalgie, de parcă acele povestioare grosiere, pline de detalii dezgustătoare n-aveau În sine vreo importanță, căci important era doar faptul că pe atunci fusese și ea tînără, presque une enfant, aproape un copil. Îl vedea aievea pe grecul acela respingător, o pocitanie, luînd-o de mînă la un carnaval, palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fi lungă și anevoioasă, reducerea noii peste albe la neputință va cere timp și va costa multe eforturi, fără a uita, ah, fără a uita, capul blestemat al teniei, acela care se află ascuns oriunde, atâta timp cât nu-l descoperim în interiorul dezgustător al conspirației, atâta timp cât nu-l vom scoate la lumină, pentru a fi pedepsit așa cum merită, parazitul mortal va continua să-și reproducă inelele și să submineze forțele națiunii, dar ultima bătălie o vom câștiga noi, cuvântul meu și cuvântul dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
stăpâna lui despre vinovăție și nevinovăție. Nici nu s-a dus să pândească la ce făceau tânăra cu ochelari fumurii și bătrânul cu legătura neagră ori divorțata de cel care fusese primul orb. În ce-l privește pe acesta, autorul dezgustătoarei scrisori de denunț și făcător de nenorociri, nu avea nici o îndoială, ar fi trecut pe cealaltă parte a străzii dacă l-ar fi întâlnit în drumul lui. Tot restul timpului, ore și ore în șir, dimineața și seara, îl petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
genul acelora despre care citisem prin cărți. Mai recunosc și că acum timpul m-a deprins cu asemenea întâmplări printre cunoștințele mele. Dar atunci am fost și puțin șocat. Strickland avea cu siguranță patruzeci de ani și mi se părea dezgustător ca un om de vârsta lui să se preocupe de aventuri sentimentale. Cu aroganța specifică tinereții stabilisem vârsta de treizeci și cinci de ani ca limita maximă la care un bărbat se mai poate îndrăgosti fără a se face de râs. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a făgăduit că dacă-l iartă o să facă tot ce vrea ea. S-a oferit s-o ducă într-o călătorie. I-a spus că Strickland o să se plictisească foarte curând de ea. Când mi-a repetat toată această scenă dezgustătoare, m-a scos din sărite. Nu manifestase nici înțelepciune, nici măcar un pic de demnitate. Nu omisese nici un amănunt care-o putea face pe nevastă-sa să-l disprețuiască. Nu există cruzime mai mare decât aceea a unei femei față de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
capetele multor patrioți care fuseseră remontați în masă precum frumoasele mecanisme ale unor orologii. Peste tot, se strângeau pumni și amintiri dureroase. Ca peste tot, și aici rănile s-au închis cu greu, mai ales cele care sunt cu adevărat dezgustătoare, și care se infectează încetul cu-ncetul, în serile de monotonie și ranchiună. Din amor propriu sau din prostie, o țară întreagă era gata să se repeadă la gâtul alteia. Tații își îndemnau fiii. Fiii își îndemnau tații. Numai femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Așa că m-am săturat să le-o recomand altora... O, știu că sunt cam cherchelit... Chipul domnului Barlow s-a solidificat: câteva lingouri de expresie. — Dumneavoastră ați solicitat un post... Amory i-a făcut semn să tacă. — Și mă consider dezgustător de prost plătit. Treizeci și cinci de dolari pe săptămână - mai puțin decât câștigul unui dulgher onorabil. — Erați la Începutul carierei. Nu mai lucraserăți niciodată, a replicat rece domnul Barlow. — Dar ca să pot compune texte tâmpite pentru dumneavoastră, educația mea a costat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
prietenii lui nu-și vor fi pierdut un confesor de neînlocuit? Contesa îl alesese pe Popa pentru că acesta îi salvase viața lui Horațiu. L-a aruncat din fața tramvaiului atât de prompt, atât de sigur pe sine, încât omul ăsta aparent dezgustător trebuia să aibă undeva, în adâncul adormit al sufletului său, vocația unui erou. Erou de la eros, își spuse Contesa oprind aparatul video cu un deget de alabastru. Erou din dragoste pentru umanitate. Și dacă ar renunța la planul său, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
un magnet. Odată, pe când era copil, Anna a observat‑o pe mămica în cadă. Contrar obiceiurilor ei, mama purta atunci niște chiloți albi vechi, care se umflaseră în apă ca o pânză de corabie. Aveau niște pete roșii pe ei. Dezgustător. Un asemenea corp este o anexă perisabilă a omului și nicidecum cel mai important lucru, cu toate că poți cumpăra atâtea chestii pe care să le introduci în corp sau să le atârni pe el. Când Anna vede ceva alb, simte imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Anna observă cu interes manevrele la care e supus membrul lui Gerhard, jucându‑se între timp cu prezervativul. Merge, nu merge, ba merge. Ei, bine. De cum îi zărește glandul roșu și ascuțit, Anna se gândește, nu, mai bine nu, e dezgustător, dacă suport așa ceva - aceasta‑i întrebarea (care se pune foarte serios), la care răspund însă curând cu da, fiindcă în urma frecării și zgâlțâielilor disperate ale acestui incapabil se înalță ceva care aduce a penis erect și se uită în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]