456 matches
-
aceluiași -ui-...-Ø: cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac.: -Ø: aceasta; -e-: aceea, aceeași -ă-...ă: (ceastălaltă); -Ø...ă: cealaltă G.D.: -ei-: acesteia; -lei-: aceleia, aceleiași -ei-...e: cesteilalte, celeilalte Observații: Opoziția este accentuată de alternanța fonetică e/ea, provocată de dezinențele din flexiunea internă: aceasta/acesteia, cealaltă/celeilalte etc. La nominativ-acuzativ, forma aceasta maschează o formă de bază cu dezinența -ă: această + a: aceasta. Plural Masculin N.Ac.: -(șt)i-: aceștia; -i-: aceia, aceiași -(șt)i-...i: ceștilalți; -i-...i: ceilalți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D.: -ei-: acesteia; -lei-: aceleia, aceleiași -ei-...e: cesteilalte, celeilalte Observații: Opoziția este accentuată de alternanța fonetică e/ea, provocată de dezinențele din flexiunea internă: aceasta/acesteia, cealaltă/celeilalte etc. La nominativ-acuzativ, forma aceasta maschează o formă de bază cu dezinența -ă: această + a: aceasta. Plural Masculin N.Ac.: -(șt)i-: aceștia; -i-: aceia, aceiași -(șt)i-...i: ceștilalți; -i-...i: ceilalți G.D.: -(st)or-: acestora; -(l)or-: acelora, acelorași -(st)or-...i: cestorlalți; -(l)or-...i: celorlalți În desfășurarea flexiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i (aceia/acelora etc.). Feminin: N.Ac.: -e-: acestea, acelea, aceleași; -e-...e: cestelalte, celelalte G.D.: -or: acestora, acelora, acelorași -or...e: cestorlalte, celorlalte Observații:La plural, opoziția cazuală a pronumelor simple se realizează, în planul expresiei, numai la nivelul dezinențelor înscrise în flexiune internă. Dezinențele termenului al doilea din structura pronumelor compuse rămân aceleași la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
N.Ac.: -e-: acestea, acelea, aceleași; -e-...e: cestelalte, celelalte G.D.: -or: acestora, acelora, acelorași -or...e: cestorlalte, celorlalte Observații:La plural, opoziția cazuală a pronumelor simple se realizează, în planul expresiei, numai la nivelul dezinențelor înscrise în flexiune internă. Dezinențele termenului al doilea din structura pronumelor compuse rămân aceleași la amândouă formele cazuale. Omonimiile nominativ-acuzativ și genitiv-dativ se anulează ca și în flexiunea substantivului: N./Ac.: aceștia/pe aceștia G./D.: contra acestora/datorită acestora casa acestora/dau (favorabil) acestora
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
om/acesta, acel om/acela. Nu prezintă această deosebire pronumele de identitate (același) și de diferențiere (celălalt, cestălalt): același om/același, celălalt om/celălalt. Alte deosebiri caracterizează numai formele de feminin singular: • absența particulei deictice -a lasă loc la nominativ-acuzativ dezinenței -ă: această fată/aceasta. • adjectivul de depărtare are la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-le (acei/acele) sau prin flexiune internă (aceiași/aceleași), și este întărită de alternanțe fonetice: șt/st (acești/aceste), l/i: acele/acei, aceleași/aceiași. Adjectivele demonstrative compuse realizează opoziția și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune internă, la nivelul primului constituent: -ă/-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-e: această/aceste, ceastălaltă/cestelalte -Ø/-le: acea/acele, aceeași/aceleași, cealaltă/celelalte. Opoziția dezinențială este întărită de alternanțele fonetice ea/e (această/aceste, cealaltă/celelalte etc.) iar, la pronumele compuse, de flexiunea internă, la nivelul primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se disting prin dezinențe libere și prin flexiune internă, întemeiată pe aceleași dezinențe și care sunt aceleași din flexiunea internă a pronumelui demonstrativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e (această/aceste, cealaltă/celelalte etc.) iar, la pronumele compuse, de flexiunea internă, la nivelul primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se disting prin dezinențe libere și prin flexiune internă, întemeiată pe aceleași dezinențe și care sunt aceleași din flexiunea internă a pronumelui demonstrativ: Singular Masculin N.Ac.:Ø (-ă): acest, acel, același, cestălalt, celălalt G.D.: -ui: acestui, acelui, aceluiași, cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
compuse, de flexiunea internă, la nivelul primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se disting prin dezinențe libere și prin flexiune internă, întemeiată pe aceleași dezinențe și care sunt aceleași din flexiunea internă a pronumelui demonstrativ: Singular Masculin N.Ac.:Ø (-ă): acest, acel, același, cestălalt, celălalt G.D.: -ui: acestui, acelui, aceluiași, cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac. -ă(-Ø), ă(Ø)...ă: această, ceastălaltă, acea, cealaltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular-plural pronumele cu structură substantivală (zece, sută, milion, miliard etc.) din alcătuirea pronumelor compuse de cuantificare numerică simplă sau distributivă: douăzeci, trei milioane, câte cinci sute etc. Distincția singular-plural, impusă de termenul simplu din structura acestor numerale, este asigurată de dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i (o sută, o mie/două sute, două mii), -Ø/ -e (un milion/două milioane). Tot prin dezinențe (eventual înscrise în flexiune internă) se exprimă opoziția singular-plural la pronumele de cuantificare nedeterminată; dezinențele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sute etc. Distincția singular-plural, impusă de termenul simplu din structura acestor numerale, este asigurată de dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i (o sută, o mie/două sute, două mii), -Ø/ -e (un milion/două milioane). Tot prin dezinențe (eventual înscrise în flexiune internă) se exprimă opoziția singular-plural la pronumele de cuantificare nedeterminată; dezinențele exprimă concomitent numărul și genul, la cazurile nominativ-acuzativ: -Ø/-i (M.): tot/toți -ă/-e (F.): toată/toate Înscrierea celorlalte pronume în opoziția singular (unu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i (o sută, o mie/două sute, două mii), -Ø/ -e (un milion/două milioane). Tot prin dezinențe (eventual înscrise în flexiune internă) se exprimă opoziția singular-plural la pronumele de cuantificare nedeterminată; dezinențele exprimă concomitent numărul și genul, la cazurile nominativ-acuzativ: -Ø/-i (M.): tot/toți -ă/-e (F.): toată/toate Înscrierea celorlalte pronume în opoziția singular (unu) - plural (doi, trei) se manifestă în planul expresiei la nivelul fonemului-terminație, în esență, același care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
La formele de feminin, fonemele finale din structura pronumelui diferă, datorită structurii fonetice a termenului pronominal, de fonemele-dezinențe din structura substantivului: casă - una/case - două. Pronumele de cuantificare colectivă sunt pluralia tantum; sensului de plural îi corespund în planul expresiei dezinențele: -i (masculin), -ă (variantă contextuală a lui -e), -le (feminin): amândoi/amândouă; tustrei/tustrele; -ii (M.: dezinență + articol), -ele: (F.: dezinența -e + articolul -le): ambii, ambele. Genultc "Genul" Categoria gramaticală a genului are natură semantică numai la unele pronume: singularul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonemele-dezinențe din structura substantivului: casă - una/case - două. Pronumele de cuantificare colectivă sunt pluralia tantum; sensului de plural îi corespund în planul expresiei dezinențele: -i (masculin), -ă (variantă contextuală a lui -e), -le (feminin): amândoi/amândouă; tustrei/tustrele; -ii (M.: dezinență + articol), -ele: (F.: dezinența -e + articolul -le): ambii, ambele. Genultc "Genul" Categoria gramaticală a genului are natură semantică numai la unele pronume: singularul pronumelui de cuantificare simplă: unu/una, pronumele doi/două și termenii compuși pe baza lor: douăzeci și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
casă - una/case - două. Pronumele de cuantificare colectivă sunt pluralia tantum; sensului de plural îi corespund în planul expresiei dezinențele: -i (masculin), -ă (variantă contextuală a lui -e), -le (feminin): amândoi/amândouă; tustrei/tustrele; -ii (M.: dezinență + articol), -ele: (F.: dezinența -e + articolul -le): ambii, ambele. Genultc "Genul" Categoria gramaticală a genului are natură semantică numai la unele pronume: singularul pronumelui de cuantificare simplă: unu/una, pronumele doi/două și termenii compuși pe baza lor: douăzeci și doi/douăzeci și două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la gen a acestor termeni: feminin: zece/douăzeci, o sută/două sute de (studenți, studente, temple), o mie/două mii de (studenți, studente, temple), neutru: un milion, un miliard/două milioane, două miliarde de (studenți, studente, temple). Distincția de gen se realizează prin dezinențe, aceleași din flexiunea nominală, libere sau în flexiune internă: -u/-a(-ă) (la pronume cu forme de singular): unu/douăzeci și unu, câte unu/una, douăzeci și una -i/-e (la pronume cu forme de plural): mulți/multe, câțiva/câteva, toți/toate -i/-ă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular): unu/douăzeci și unu, câte unu/una, douăzeci și una -i/-e (la pronume cu forme de plural): mulți/multe, câțiva/câteva, toți/toate -i/-ă (variantă contextuală a lui e): doi, amândoi, două, amândouă -i/-le: tustrei/tustrele -i+i/-e+le (dezinență + morfem de determinare): ambii/ambele. Substantivele din structura pronumelor compuse o sută, o mie etc. au genul stabil, marcat, la nivelul dezinențelor, din perspectiva opozițiilor dezinențiale de gen din flexiunea adjectivală; la singular sunt considerate în corelația singular-plural: -e/-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă (variantă contextuală a lui e): doi, amândoi, două, amândouă -i/-le: tustrei/tustrele -i+i/-e+le (dezinență + morfem de determinare): ambii/ambele. Substantivele din structura pronumelor compuse o sută, o mie etc. au genul stabil, marcat, la nivelul dezinențelor, din perspectiva opozițiilor dezinențiale de gen din flexiunea adjectivală; la singular sunt considerate în corelația singular-plural: -e/-i (feminin): zece, mie/zeci, mii -ă/-e (feminin): sută/sute -Ø/-e (neutru): milion/milioane, miliard/miliarde. Ca și la celelalte pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corelația singular-plural: -e/-i (feminin): zece, mie/zeci, mii -ă/-e (feminin): sută/sute -Ø/-e (neutru): milion/milioane, miliard/miliarde. Ca și la celelalte pronume, opoziția masculin-feminin este întărită la unele pronume de cuantificare de alternanțe fonetice, provocate de dezinență: ț/t: mulți/multe, câțiva/câteva, toți/toate; o/oa: toți/toate. Pronumele de cuantificare numerică, dezvoltând determinarea ca sens gramatical, când sunt determinate definit, realizează opoziția de gen (la plural) și la nivelul morfemului determinării: cei doi/cele două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicativ, distincția se fixează sintactic, prin intermediul complementului direct-regent nominal (pronominal): I-am așezat câte doi. față de S-au așezat câte doi. Pronumele de cuantificare colectivă și pronumele de cuantificare nedefinită se caracterizează prin flexiune sintetică. Opoziția cazuală se realizează prin dezinențe, specifice substantivului sau specific pronominale, libere (ca la substantive) sau în flexiune internă, ca la celelalte pronume: N.Ac.: -i, -(e)le: ambii, ambele G.D.: -(i)lor, -(e)lor: ambilor, ambelor N.Ac.: -i, -e: mulți, multe, câțiva, câteva, atâția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
una casă). Opozițiile de gen, număr și caz, înscrise în sfera de acțiune a acordului cu substantivul determinat, se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sfera de acțiune a acordului cu substantivul determinat, se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună,/Tânguirea ta de moarte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Masculin: al...le (a): al doilea cel de-al...le(a): cel de al doilea Feminin: a...(a): a doua cea de a...(a): cea de a doua Pronumele ordinale simple realizează opoziția de gen prin morfemul pronominal precedat de dezinența înscrisă în flexiune internă: Singular: -Ø + l(M.): primul, întâiul, secundul, ultimul -ă + a(F.): prima, întâia, secunda, ultima Observații: La formele de feminin se produce amalgamarea morfemului determinării cu morfemul de gen; în planul expresiei ă (e, la întâie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]