5,222 matches
-
ei, dacă este neîntemeiată. O altă opinie a fost exprimată de Tribunalul Prahova și Judecătoria Buftea, în sensul că examinarea sesizării privind controlul judiciar pe cauțiune nu presupune admiterea în principiu a acesteia. În ce privește a doua problemă de drept supusă dezlegării, curțile de apel București - Secția a II-a penală, Brașov, Oradea, Alba Iulia, Bacău și Târgu Mureș, tribunalele Dolj, Mehedinți, Prahova, Bihor, Arad, Ialomița, Ilfov, pentru Minori și Familie Brașov, Caraș-Severin, Timiș și Bacău, precum și judecătoriile sectoarelor 1, 5 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
controlului judiciar pe cauțiune se realizează înainte de admiterea în principiu a acesteia." În ce privește cea de-a doua chestiune de drept, a precizat că este de acord cu soluția propusă de judec��tor în raportul depus la dosar. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Corina Michaela Jîjîie a declarat dezbaterile închise, reținându-se dosarul în pronunțare privind sesizarea formulată. ÎNALTA CURTE, asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
februarie 2014 a Tribunalului Bihor, Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării unor chestiuni de drept privind interpretarea dispozițiilor: 1. art. 216 alin. (1) și (2) raportat la art. 242 alin. (10) din Codul de procedură penală, în sensul de a lămuri dacă examinarea sesizării privind controlul judiciar pe cauțiune presupune admiterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare de legătura acesteia cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului. Prin modul în care a fost reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală, chestiunea a cărei dezlegare este supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să vizeze, ca regulă, o problemă de drept material de care să depindă soluționarea pe fond a cauzei, putând doar ca excepție viza o problemă de drept procesual, doar în măsura în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208. ... VII. Raportul asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării În cuprinsul raportului întocmit de judecătorul desemnat, s-a propus, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 5.559/111/2013, pe motiv că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
apel, cu toate că a pus în discuție, la termenul din 27 martie 2014, cererile de înlocuire a arestului preventiv a unora dintre inculpați cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune, a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce nu aveau legătură cu obiectul respectivelor cereri de înlocuire. Astfel, a solicitat ca instanța supremă să dea o rezolvare de principiu unor probleme ce vizează luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune, și nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunilor de drept menționate, reține următoarele: Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanțe, inclusiv a curții de apel, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
Prin sintagma "soluționarea pe fond a cauzei" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 475 din Codul de procedură penală pentru a desemna legătura obiectivă dintre chestiunea de drept supusă interpretării și procesul penal în curs trebuie astfel să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă, și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță. De altfel, aceasta a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, a modificat conținutul art. 475 ce reglementează condițiile de admisibilitate a sesizării formulate în vederea pronunțării de către instanța supremă a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, introducând expresia "pe fond", care lipsea din prima formă adoptată a Codului, prin reformularea textului de lege menționat urmărindu-se tocmai excluderea de la această procedură ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare a problemelor de drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
apel, deși a pus în discuție, la termenul din 27 martie 2014, cererile de înlocuire a arestului preventiv ale unora dintre inculpați cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune, a sesizat instanța supremă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce nu aveau legătură cu obiectul respectivelor cereri de înlocuire. Astfel, a solicitat ca Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu unor probleme ce vizează luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune, și nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
Oradea în Dosarul nr. 5.559/111/2013. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 5.559/111/2013 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 216 alin. (1) și (2) raportat la art. 242 alin. (10) din Codul de procedură penală, în sensul de a lămuri dacă examinarea sesizării privind controlul judiciar pe cauțiune presupune admiterea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
judecător la Secția de contencios �� administrativ și fiscal Liliana Vișan - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Iuliana Rîciu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Iuliana Măiereanu - judecător la Secția de contencios �� administrativ și fiscal Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.151/1/2016, la care au fost conexate dosarele nr. 1.152/1/2016, 1.247/1/2016 și 1.642/1/2016, este legal constituit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în dosarele nr. 4.024/118/2015 și 3.927/118/2015 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
2016 sesizarea prin care Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Încheierea din data de 16 februarie 2016 dată în Dosarul nr. 3.927/118/2015, pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea aceleiași probleme de drept. 3. Prin Încheierea de ședință din 8 martie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 2.060/118/2015, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
titularii sesizărilor 14. În dosarele nr. 4.024/118/2015 și 3.927/118/2015, înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 1.151/1/2016 și 1.152/1/2016, cu privire la problemele de drept supuse dezlegării, instanța de sesizare a reținut următoarele: 14.1. Problema efectelor contractului colectiv de muncă și a efectelor deciziei Curții de Conturi Având în vedere dispozițiile Codului muncii și ale Legii dialogului social nr. 61/2011 incidente în cauză, se pune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
care se regăsesc inserate în contracte colective de muncă încheiate cu nerespectarea legii de salarizare. Problema ridicată în acest caz este nouă, ea nefiind obiect al vreunui recurs în interesul legii, după cum nici nu a mai făcut obiect al unei dezlegări dispuse potrivit art. 520 și următoarele din Codul de procedură civilă. Aceasta are relevanță în cauză câtă vreme se solicită interpretarea art. 256 din Codul muncii în sensul obligării salariatului din sectorul bugetar să restituie toate sumele încasate în temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
în temeiul unui contract colectiv de muncă încheiat cu nerespectarea legislației salarizării, cu toate că există o normă ce pare a exclude, într-o atare ipoteză, răspunderea patrimonială de drept comun a angajatului. VI. Punctele de vedere ale completelor de judecată cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 17. Opinia instanțelor de sesizare în dosarele nr. 4.024/118/2015 și 3.927/118/2015, înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 1.151/1/2016 și 1.152/1/2016
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
anumite clauze din contractul colectiv de muncă, trebuie avut în vedere că instituția reclamantă este o instituție finanțată integral din venituri proprii, conform Hotărârii Guvernului nr. 449/2003 . Or, în legătură cu aceste instituții, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, a stabilit, prin Decizia nr. 2 din 15 februarie 2016 , că, în interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
bugetar decurge dintr-un contract colectiv de muncă ale cărui clauze se referă la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal. VII. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 20. În dosarele nr. 4.024/118/2015 și nr. 3.927/118/2015, înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 1.151/1/2016 și nr. 1.152/1/2016, punctul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
prin ce mijloc procesual). 45. Este de precizat că angajatorul din prezenta cauză este supus legilor de salarizare bugetară, nefiind incidentă, în situația sa, Decizia nr. 2 din 15 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 4.112/1/2015, care se referă strict la situația tranzitorie a angajatorului, inclus în legea-cadru de salarizare, căruia i se modifică regimul de finanțare [ art. 37 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
mai frumos și mai viguros, pentru că trebuiau trăite arderi de o frumusețe înălțătoare. Jumătățile aceluiași infinit, culegători de simboluri, fizic- mici interfețe între teluric și celest, spiritual- forțe ale lumii astrale, au construit pământean, în comunicarea lor, piramida sufletului în dezlegarea cunoașterii. Monologul interior imprimă o stare de luptă trăirilor lăuntrice. Este un act de eliberare existențială, prin care spiritul simte că sufletul depășește praguri. Romanul-jurnal al Annei Marie Bejliu pendulează între proza pură și proza poetică. Metafora și simbolurile umplu
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
face prin Preotul duhovnic. Duhovnicul are această putere teribilă și deosebită de a lega și dezlega. Vă dați seama ce înseamnă să dai unui om puterea de a dezlega păcatele, cu convingerea netă și sigură că odată pronunțată de către el dezlegarea, această pronunțare este luată în considerare de Dumnezeu? Și că din lista neagră a lui Dumnezeu ești șters din momentul acela prin cuvintele preotului duhovnic? Este așa, pentru că așa ne-a spus Dumnezeu că este. Și noi credem toți în
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465888005.html [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
nu toți care au primit harul preoției au și darul duhovniciei. Este extrem de important ca cel care-i este duhovnic să nu-l păgubească pe om și mai bine să-l trimită la un altul mai iscusit decât el. Pe lângă dezlegare, duhovnicul trebuie să-i dea celui care se spovedește și o întărire, și un răspuns, și-o siguranță în cel pe care și l-a ales ca părinte spiritual. Este adevărat, cu toții trecem printr-o perioadă mai grea, dar nu
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
act cât se poate de probatoriu și de obiectiv. Ca urmaș al Sfinților Apostoli, episcopul are puterea și dreptul de a lega și dezlega păcatele oamenilor. Această putere el transmite și preoților care, prin hirotonie primesc în chip virtual puterea dezlegării păcatelor, dar dreptul de a o exercita în practică se acordă prin hirotesia întru duhovnic. Așadar, Sfânta Taină a Spovedaniei are o profundă fundamentare scripturistică și patristică. Învățătura despre această Sfântă Taină este întărită și de hotărârile dogmatice și canonice
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]