1,195 matches
-
ca și când ar fi ai mei. Dar cel mai mult ne-am atașat de bătrâna mamă a doctorului Giordano, Lucia. Lucia era și mai singuratică decât noi și aproape la fel de scundă și, după ce i-a trecut frica, nu s-a mai dezlipit de noi. Ne urmărea dintr-o cameră într-alta în timp ce ștergeam praful și măturam și nu se mai oprea din vorbit. Molto bene. Perfetto! Basta cosi.2 Și după ce au trecut mulți ani de la moartea ei, amintirile din țara ei
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
sala Izvor. Mergînd iute spre cabina Irinei Petrescu, prietena Antoanetei, am dat cu ochii de un domn cu un aer pierdut și cu piciorul în ghips. Era regizorul, Valeriu Moisescu. Cred că, de atunci, sufletul meu nu s-a mai dezlipit de el. Mergeam cu Antoaneta la radio, la înregistrările de la teatru radiofonic, la Biblioteca Centrală Universitară, în sus și-n jos cu mașina ei sau cu a mea, pe ploi torențiale sau pe călduri insuportabile. Am rătăcit, de-atîtea ori, prin
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
trebuia să-i ia mai mult de o zi, pentru ca apoi, uitînd de intenția cercetării, să se dedice lecturii sub fascinația răului pe care îl vedea desfășurîndu-i-se sub ochi. Din această stupoare a nefirescului de care nu-și mai putea dezlipi privirile s-a născut volumul „Glasul Patriei“, un cimitir al elefanților în comunism, o digestă minuțioasă a colaboratorilor de vază care au trăit umilința de a-și pune numele în josul unor texte de propagandă. Destinată numai exilului românesc, „Glasul Patriei
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
gară prea mică un marfar care transportă întuneric flacăra neagră despre care nu se vorbește (liniuța de unire între două despărțiri) pe acrobatul care evoluează fără plasă nu-l așteaptă nimeni și-n odaia lui friguroasă fotografia fetei s-a dezlipit demult știm: numai marinarii pot să plece mereu ca pentru ultima dată numai alchimiștii pot crede în flacăra neagră dar eu te-am văzut răscolindu-mi așternutul înroșindu-mi filamentul venelor pipăindu-mi tendoanele ca pe o hrană meritată (oasele
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
regele Mathias venise să se scalde în Someș. Eu fac aici înnădituri. Gândesc un zigurat. Amintiri învălmășite de râu îmi ung retina. Ochii mei au fost doar originea unui poem care se scrie. La grădiniță dormeam în paturi care se dezlipeau din perete. Erau câteva zeci de fetițe cu funde în păr, numai eu eram îmbrăcată băiețește, cu părul retezat, purtam pulovăr și aveam ciucuri la căciulă. După-amiaza, îngrijitoarele ne puneau să dormim, după ce înghițeam ceai cu bromură. Atunci râul călătorea
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
nasul roșu ca un gogoșar. Sub mustața cu breton, groasă și decolorată, îi rânjesc niște buze ca o rană crudă. Gingiile stâlcite îi sunt însemnate pe alocuri cu câte un dinte strâmb și galben. Când are de spus ceva, își dezlipește buzele, ca să întindă între ele o ață de scuipat. De când nu ne-am văzut, ciuperca din spatele urechii i s-a mărit cât țelina și supurează. Un craniu pleșuv, lațe blonde la ceafă, un ochi bulbucat și celălalt pătat de albeață
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
și cum nu are cu cine să se confrunte, trage curelușa poșetei peste umăr până când simte cum aceasta îi sapă în carne. Durerea fizică îi priește. O dezmeticește. Gândul că și-a părăsit bunica nu o mai doare. S-a dezlipit și de dalele, pe care părea a fi înmărmurită. Reface drumul în arc de cerc, se prelinge ca o dâră de culoare incertă, de la un exponat la alt exponat... A făcut deja de două ori turul sitului cu arme, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
toate acestea, pe cel de-al doilea, împreună cu toți partenerii săi politici, asa-ziși generoși, până pe la începuturile anului 1972, determinativul trădător, care i-a fost lipit încă din primele zile ale existenței lor, 1899, nu se zicea să fie dezlipit de ei. Să mai amintim că în toată perioada, și pe când Dobrogeanu Gherea era ridicat la ceruri, cât și mai târziu, opera lui social-politică, Neoiobăgia, continua să rămână pe lista operelor trecute la index. Referințele mele de mai sus, că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
putea răbda, și aproape toți, primăvara, În fiecare an, când se măsurau iarăși curțile. Ordin de la Tropăneață, președintele c.a.p.-ului, și de la mai marii țării, capi pe la județe. De la cei cu grija față de om! Nu cumva să li se dezlipească burta și, de-aici, probleme cu cocoașa croită la comandă, de cum s-a liniștit Al Doilea Război Mondial. - I-auzi! Clopotele! Și la noi, ca peste tot! - i am atras atenția Elenei. - Le-aud! Bine Însă că am ajuns. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
urmă, bărbatul a recunoscut că anul trecut fusese returnat din Italia în urma depășirii termenului de ședere și îi fusese suspendat dreptul de folosire a pașaportului pentru cinci ani. Un ins, pe care-l știa după prenume - Nicu, era cel care dezlipise folia și umblase la poză. Desigur, nu pe gratis, ci în schimbul a 600 de euro. Craioveanul este cercetat pentru uz de fals, fals privind identitatea, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și tentativă la trecerea ilegală a frontierei. Acum, polițiștii
Agenda2005-14-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283560_a_284889]
-
te uiți nedumerit la tine însuți. Morală Castitatea cifrelor ce se rostesc în numele mulțimii promiscuitatea literelor ce se rostesc în numele tău unde e oare morala cînd ambele izvorăsc din aceeași fire-a omului? în local Și cîte păsări nu se dezlipesc de soarele Toscanei văzut la tv. cum niște timbre pe plic stau fixate de lumina lui care orbește fațada o face de rîs și nici o pasăre nu mai soarbe încrezătoare din paharul tău de-amiază nici o pasăre nu cade cu
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
ți ție, așa că toată lumea bea pe ascuns, fiecare cum putea. Noi eram o gașcă de vreo 4 înși, iar de fiecare dată se lipea un altul, care ne găsea de fiecare dată când ne retrăgeam la băut și nu se dezlipea până când terminăm. În condițiile date, o gură în plus era prea mult, dat fiind că noi muncisem din greu pentru stropul ăla de vodca ieftină. Prin urmare, ajunsese să ne enrveze la maxim iar într-o nopate am decis să
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
în spate, pe Linia Mare și pe drum trecând, salutam lumea pe lângă care se întâmpla să trec. Aveam vreo 13-14 ani și mi s-a întâmplat în repetate rânduri, să mă oprească vreun bătrân, sau vreo bătrână care nu-și dezlipea ochii de mine și în același timp își făceau cruci într-una. Mă întrebau: - A cui ești tu, fată? Eu răspundeam stingherită, mai cu seamă de faptul care îmi părea tare ciudat că toți se închinau văzându-mă, de parcă se
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
un comando de teroriste a pătruns prin efracție în ambasadă, a aruncat multă sare în oalele cu ciorbă pregătite pentru o recepție, a șifonat toate rochiile corpului diplomatic, a turnat maioneză în sticluțele de ojă ale ambasadoarei și i-a dezlipit flecurile de la săndăluțele preferate. Atacul nu a fost încă revendicat. Cică motivul ar fi încercarile evidente din ultimii ani ale S.U.A. de a obține supremația mondială asupra paletei de culori la fardurile de pleoape. Azi s-a întrunit prima oară
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
Simona Tache Există, le-am văzut eu într-un restaurant, lipite pe un aranjament floral. Puteai să le dezlipești de-acolo și să le lipești oriunde în altă parte: pe friptura din farfurie, în urechea chelnerului, pe cravata comeseanului etc. Puteai chiar să le lipești, cu tupeu, pe cel/cea mai chipeș/ă client/ă, recitând cu voce tare
NOU! Buburuze de plastic pe frunze natur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19424_a_20749]
-
și-a schimbat repede sacoșa în mâna cealaltă. Am respirat ușurată, era semn bun. Venea spre mine zâmbind, îl priveam cu dragoste și fără mustața răsucită îl găseam mai tânăr și chiar frumos. Când a ajuns aproape de mine, m-am dezlipit de perete și am întins mâna să-i iau sacoșa. -Sărut-mâna! i-am spus ca de obicei. -Să crești mare! mi-a răspuns. Țineam sacoșa amândoi, eu de o toartă, iar el de cealaltă, dar fără să vorbim cum aveam
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
a constatat că o serie de produse realizate de „La Festa International“ din Vălenii de Munte nu aveau inclusă în denumire expresia „obținut din sucuri concentrate“. „S. M. Recosemtract“ din Timișoara comercializa produse ale „European Drinks“ din Ștei cu etichete dezlipite de pe ambalaje. La „Boligec“ Timișoara prețurile afișate erau înscrise în caractere mici și nu erau poziționate în dreptul produselor pentru a oferi consumatorului posibilitatea de a face o alegere conformă cu interesele sale economice. Iar „Oprescu și Compania“ și A.F.
Agenda2005-36-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284144_a_285473]
-
și deopotrivă de „nea Nicu”, îl leagă o autentică „colegialitate”. N-are decât trei anișori, dar e mândru că-i cântăreț la Palatul Copiilor. În curând e anul de când la spectacolele de Crăciun și Anul Nou nu s-a mai dezlipit de nea Nicu. L-a ținut tot timpul de mână și tot așa au intrat și-n scenă. Atunci, „nea dirijorul”, care prezenta și spectacolul, a decis pe loc: „Oameni buni, eu sunt anul 2004, el, Robert, e 2005”. Apoi
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
de o suplimentare a acesteia? Mai e interesat cineva de valorile culturale? Au răspuns afirmativ la aceste întrebări elevi și profesori care activează în cadrul Centrului de excelență la limba și literatura română. În zilele noastre, când elevii abia se mai dezlipesc de calculator, când referatele se descarcă de pe Internet, când activitatea creatoare se reduce la „copy-paste”, este cu adevărat reconfortant, mai ales pentru un profesor de limba română, să constate că există încă destui elevi dispuși să mai lase din când
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
sensibilă la dramele care îi zguduie existența: “Un nor de fum a acoperit soarele (...). Erau prea tineri. Prea tineri pentru a fi descoperit ce este viața. Unde se află lupta. Și unde stă lacrima”.(“Clubul Colectiv Muntele”). Și nu ne dezlipim inimile în ritm de blues: “Surâsul ei”, “Privirea lui”, “Dansul nopții” etc : “ Pe tine te vreau. Vino și redă-mi anii în schimbul unei bucurii neavute până azi” (Vino”). Mărturisesc, roșind, am două picioare stângi, nu sunt un dansator priceput. Cu
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
decât o puteau face buzele. Alma respiră adânc: - Dacă? - ... dorești să-ți prelungești perioada. Se uită mirată la el. Îl vedea atât de clar. Față lui aproape de a ei, pielea ușor smeadă, îi simțea mirosul de colonie. Încercă să se dezlipească de copac și să se îndepărteze. Ce simțea, nu era în regulă pentru starea ei. Brațele lui nu-i permiteau: - Sire, doresc să plec! - Nu mi-ai răspuns la întrebare! Nu știa cum dar de fiecare dată, micile și rarele
MY LORD (VIII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385170_a_386499]
-
pantofii? Cu pantofii ce ai? Uite numai ce talpa au. - Da, sigur... Două kilograme de talpă, pantofi antiderapanți îți trebuie? Stau de ani de zile și nu i-ai încălțat niciodată. Și ăștia împletiți? S-au îndoit și s-a dezlipit ștaiful de când nu i-ai pus. De ce îi ții? Numai ca să prindă mucegai și să-mi pută dulapul? Afară cu ei! - Unde afară? - La vechituri, la gunoi! Să nu le mai văd. Trebuie să te desparți de boarfe așa cum te
SCHIŢE UMORISTICE (13) – AFARĂ CU VECHITURILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384611_a_385940]
-
o îmbrățișă cu foc. - Iubita mea, ce dor mi-a fost de tine! Și câtă-ngrijorare că ești în suferință! - Ce-am plâns, iubitul meu, că ai fost pedepsit! Se înlănțuiră de parcă erau numai un trup și nu se mai dezlipeau unul de altul. - Ce-s florile acestea, iubita mea prințesă? - Sunt lacrimile mele ce, prin minune, în flori s-au transformat. Soare-Împărat își dădu seama că pedeapsa a fost inutilă, ca și vicleniile căpitanului. Trebuia să accepte planul doi, dar
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
parte a călătoriei. Nu doream să mă informez unde ne aflăm și încotro mergem. Era prea frumos totul și nu doream să risipesc plăcerea de a descoperi locurile pe măsură ce le vedeam. Vegetația era tot mai bogată și nu-mi puteam dezlipi privirea de geamul prin care vedeam verdele intens al pădurilor, ce se cățărau, încet-încet, până către vârfuri, printre fânațuri și pășuni, dispărând în depărtare ori dincolo de norii ce puneau stăpânire pe tot cerul, cât vedeam cu ochii. Am observat acum
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
și imaginile se decuplară brusc, ca și cum s-ar fi stins un televizor. Întâi, a perceput doar un fel de trepidație ușoară. Aha, de fapt, ea era trepidația. A încercat să schițeze o mișcare. Efortul părea inutil. Îi părea că se dezlipește cu mare greutate dintr-o pânză de păianjen, în timp ce încerca să își deschidă ochii. Ceva, ca un fel de alarmă, ca un strigăt neauzit de primejdie, o făcu să simtă nevoia imperioasă de a se desprinde din această stare. Când
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]