403 matches
-
University of New York, Albany, 1991. Este vorba despre un dialog între L. Berman și Ted Aoki, prefațat de C. Stimpson. Este „vocea” unei postmoderniste care se exprimă însă ca „ecou” al multor educatori americani din anii ’60-’70 nemulțumiți de „dezumanizarea” curriculumului. 22. Berman, New Priorities in the Curriculum, ed. cit., p. 191. 23. P. Jackson, Life in Classrooms, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1968. 24. J.J. Schwab, The Practical: A Language for Curriculum (ed. a II-a), National Education Association, Washington
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avea parte oamenii datorită descoperirilor științei și noilor tehnologii. Tema catastrofică era mai veche, fiind lansată de antimoderniștii deceniului anterior. Ea era însoțită de denunțarea științei și demonizarea tehnicii. Discursurile contestatarilor se sfârșeau, aproape întotdeauna, cu lamentații privind „distrugerea omului”, „dezumanizarea omenirii” și instalarea „antilumii” pe Pământ. Discursurile apologetice propuneau imagini total diferite. Daniel Bell, de exemplu, anticipa dispariția „luptei de clasă” și a „exploatării omului de către om”, profetizate de Marx; în societatea postindustrială va avea loc o restructurare radicală; vechile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
evoca și exemple contrare. Curriculumul ascuns al școlii nondirectiviste înființate de A.S. Neill la Summerhill a determinat, oare, ca elevii de acolo să devină personalități libere, creatoare, fericite? Dimpotrivă, adaptarea la acest curriculum libertin voalat pare să fi condus la dezumanizarea și chiar la bestializarea multor „elevi” din acea instituție nepedagogică. d) Null curriculum. Curriculumul „zero” este unul paradoxal: este ceea ce nu se predă în școală, inducându-le elevilor credința că elementele respective nu trebuie învățate pentru că nu sunt necesare propriei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o exprimă postmodernismul și în legătură cu alte consecințe ale modernității. Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o dezumanizare a omului în epoca modernă prin mecanizarea, automatizarea, industrializarea și tehnologizarea excesivă a vieții. Omul modern este mai puțin uman decât în oricare altă epocă anterioară. Condiționat rațional și tehnic, el este oricând capabil să declanșeze Holocaustul. Reumanizarea omului tehnologizat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
represiune erau conștienți de faptul că nu puteau să-i extermine pe protestatari și că nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor putea fi oficiată simbolic prin tot soiul de strategii. S-a apelat în mod intenționat la dezumanizarea arestaților prin identificarea lor ca oameni-număr, care nu mai aveau nume, vizându-se anihilarea acestora ca identitate; de asemenea, la legarea lor cu lanțuri la mâini și la picioare, tot pentru efectul psihic (în arestul din București). Unora dintre cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu variante). Acest fenomen este studiat, de altfel, în lucrări separate și, din acest motiv, vom face doar câteva referiri. Într-o primă etapă, „reeducarea” urmărea smulgerea unor noi informații care nu fuseseră dezvăluite în timpul anchetelor și mai apoi depersonalizarea, dezumanizarea indivizilor. Procesul „reeducării” a fost îndreptat mai întâi împotriva legionarilor și de aceea a fost aplicat prima dată la Pitești, închisoare unde se aflau cei mai mulți dintre aceștia. Mai târziu s-a încercat extinderea acestei acțiuni și în alte închisori (Gherla
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întâmplări banale. Refuzând constant idilicul și sentimentalul și apelând la tehnici de ciné-vérité, M.-S. scrie o literatură a demitizării, a autencității, în care reconstituie din notații rapide și exacte, centrate asupra detaliilor semnificative, un spectacol vorbind despre eșec și dezumanizare într-o lume meschină și fără orizont, sufocată de mediocritate. E chiar lumea „socialistă”, scrutată cu o privire detașată și rece, adeseori ironică. Autorul abandonează la puțin timp ficțiunea în favoarea documentarului, precum în cărțile de interviuri cu oțelarii din Galați
MONCIU-SUDINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288233_a_289562]
-
mag al sunetelor”; prin el, cuvântul își devine propriul referent. Magia verbală nu e însă delir, sau dacă este, acesta e calculat. Finalitatea demersurilor este provocarea nu de sentimente, de trăiri, ci de surpriză, șoc. Desentimentalizarea duce la depersonalizare, chiar dezumanizare. Poetul modern acționează, în actul de creație ca pură „inteligență poemetică și operator al limbajului”. Bântuit de anxietăți și neputând crede în nimic, convins că transcendența e goală, el nu se poate salva decât prin cuvânt. Cuvântul e pentru poetul
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
a ieșit la fiii lui Israel, frații săi, și a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, frații săi.” Autodivinizarea paranoică a satrapului și dezumanizarea poporului nu au niciodată hotar. Laudele cu care trebuia slujit Dumnezeu reveneau unui faraon plin de pompă. Nu era aceasta tocmai povestea noastră, a celor renăscuți la viață printr-o sângeroasă revoluție, după aproape cincizeci de ani de nelegiuri în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
penetrant și retezând ideea compromisului. El marchează distanța pusă de Marlowe nu doar între el și restul lumii, ci și între el și propriul sine. Firește, nu de intoleranță e vorba în acest discurs, ci de ridicarea barajelor rațiunii în fața dezumanizării, de rictusul amar stârnit de peisajul bogăției bolnave de aroganță și imoralitate: Malibu. Alte vedete de cinema. Alte căzi de baie roz și albastre. Alte paturi cu ciucuri. Alt Chanel 5. Alte limuzine Lincoln Continental și multe alte Cadillacuri. Alt
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
e cel al lui Traian Popescu 3, ori de prevenire a viitoarelor victime, cum a procedat Constantin Oprișan 4, însă ele au fost destul de rare, conjuncturale sau scump plătite. Nici una dintre victime nu a scăpat de metodele de înjosire și dezumanizare practicate la Pitești și Gherla, dar e la fel de adevărat că nu toți deținuții au lovit pe alții, în funcție de împrejurări. Considerăm însă că acestea sunt simple detalii, prea puțin importante față de calitatea de victimă a tuturor celor care au fost maltratați
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Referindu-se la vinovați, îi pomenește pe Ana Pauker, Iosif Chișinevschi, Teohari Georgescu, Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Pintilie, Sepeanu, dar și Dej ori Lucrețiu Pătrășcanu, avansând ideea că una dintre cauzele împușcării acestuia din urmă a fost faptul că știa despre dezumanizarea ce avea loc în închisoarea în care chiar el era deținut. Voinea spune că Eugen Țurcanu a fost deseori văzut intrând în celula lui Pătrășcanu, însă mărturia sa este singulară. El reușește să surprindă perversitatea întregii acțiuni într-o singură
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cel mai consecvent dușman al comunismului”5. Felix Ostrovschi crede că fenomenul Pitești, inspirat din pedagogia violentă a lui Makarenko (care, totuși, se baza mai mult pe munca în colectiv decât pe bătaie), urmărea mutilarea ori distrugerea sufletului, anihilarea personalității, dezumanizarea și robotizarea pe plan individual, dar și anihilarea tineretului studențesc din punct de vedere socio-politic. Ostrovschi argumentează că acțiunea de la Pitești avea și un rol experimental, dorind să se evidențieze consecințele supunerii deținuților la tortură continuă 1. Costin Merișca identifică
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vehiculate. Sistemul evaluativ vine și cu o limitare. Se vor viza mai ales rezultatele parcursului, și nu parcursul ca atare, ce va fi mai puțin corectat, direcționat și validat în mod operativ. Caracterul oarecum impersonal al instruirii generează o relativă dezumanizare a formării, o de motivare circumstanțială și un abandon școlar mai înalt decât cel manifestat în instituțiile tradiționale. Paleta metodică utilizată în învățământul la distanță este relativ restrânsă, neputându-se edita o serie de metode formative precum jocul de rol
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a sugera o Judecată de apoi sui generis, marcată de o serie ilogică de ipostaze și etape purificatoare. Ca și în prozele scurte, personajele nu au nume, fiind nominalizate prin profesiile pe care le reprezintă și ilustrând astfel depersonalizarea și dezumanizarea impuse de ideologia comunistă. Omniprezența imaginilor și sentimentelor apocaliptice, în care se regăsesc elemente amintind de peisajul liric bacovian, de lumea picturilor lui Bosch sau de atmosfera prozelor lui Kafka și Orwell, reușește să focalizeze într-o unică lentilă stilistică
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
județ printre păduri, unde aerul, apa, florile, liniștea pădurii, caracterul oamenilor, mi-au dat pornirile mele de bunătate și toleranță față de toți trăitorii de pe acest pământ, au început să se piardă în neant și în loc simt cu groază chiar, cum dezumanizarea mea s-a instalat treptat și poate ireversibil. Și ce mult aș fi vrut ca efectul acesta să mă transforme pur și simplu într-o piatră, o piatră care, vorba poetului, „Nici nu simte că nu știe/ Nici nu știe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să mă transforme pur și simplu într-o piatră, o piatră care, vorba poetului, „Nici nu simte că nu știe/ Nici nu știe că nu simte”, însă probabil îmi este dat să beau cupa amară a acestei transformări până la capăt. Dezumanizarea se produce în sufletul meu și de aceea în clipele mele de liniște și meditație aud clopotele a ceea ce s-a pierdut în noroiul vremurilor ce le trăim acum. Încep să pierd la modul acut sentimentul de milă pentru aproapele
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sentimentale. Propunerea lui Tipătescu „să fugim împreună” este neașteptată din partea lui, a omului politic, a „vampirului”, scena căpătând aer de parodie, după Cazimir. Suntem de acord cu părerea lui Gabriel Dimisianu că iubirea, chiar în formele „nelegiuite” și impure, împiedică dezumanizarea totală, fiind un element de diferențiere morală în teatrul lui Caragiale: „Astfel că, înglobați mediului lor, exponenți ai acestuia, Tipătescu și Zoe parvin totuși la o perspectivă mai detașată, au reprezentarea marasmului ce-i înconjoară și schițează gesturi de distanțare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Diderot, o operă de artă este bună în măsura în care “învață ceva” în privința virtuților cetățenești. Adversarul cel mai înverșunat al “religiei raționalismului” se va dovedi genialul pictor Goya, în a cărui artă viziunea omului se situează la hotarele umanismului și ale începutului “dezumanizării” ființei umane. “În pierderea tradițiilor umaniste ale artei, viziunea lui Goya înseamnă un prim moment: acela al demonizării chipului uman. În scurt timp arta cunoaște ridiculizarea omului în operele lui Daumier, trecerea lui în rândul obiectelor în Impresionism și negația
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Drogurile. Un cuvânt ce implică multe lucruri, un cuvânt pe care nu toți îl înțeleg. Putem spune că drogul este un fals prieten, cu care faci cunoștință tot prin intermediul unor falși prieteni. Cauzele care îi împing pe tineri spre dezumanizare prin consumul de droguri sunt multe. Cei mai mulți încep să consume droguri din pura curiozitate de a cunoaște efectele. Unii sunt tentați să înfrunte riscurile fără a fi opriți de cuvinte ca: „PERICOL” sau „MOARTE”. Foarte mulți dintre cei care au
Drogurile îţi distrug viaţa. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Tudose Constantina, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1996]
-
calea de pe care cu greu se mai pot întoarce. Ceva îi îndeamnă să-și distrugă viitorul și să producă suferință celor apropiați și de aceea sunt ușor de recrutat de către comercianții de droguri . Cauzele care îi împing pe tineri spre dezumanizare prin consumul de droguri sunt multe. Cei mai mulți încep să consume droguri din pură curiozitate de a cunoaște efectele pe care le au asupra lor sau din dorința de a avea noi senzații, noi trăiri. Un alt motiv poate fi considerat
Înfruntă pericolul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by DEACONESCU ŞTEFAN-SORIN, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2017]
-
prin dezvoltări conceptuale. 2.1. Managementul științific Managementul științific dezvoltat de Frederick. W. Taylor este catalogat în literatura de specialitate drept o formă primitivă, mecanicistă și perimată de organizare a muncii. Evidențierea efectelor aplicării principiilor tayloriste ("munca în firimituri", alienare, dezumanizarea muncii) a făcut ca managementul științific să aibă conotații negative și să fie considerat o modalitate de exercitare a controlului ce trebuie în mod necesar combătută. Există însă și autori (Taska, 1992; Bahnisch, 2000) ce repoziționează managementul științific pe harta
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sociologiei lui Goffman, se poate identifica muzeul contemporan ca o succesiune de "aranjamente psihice, morale, vizuale ritualizate" în care vizitatorii își pot manifesta în mod natural, nedisimulat trăirile 2. Noile scenografii muzeale tind să promoveze un spațiu incitativ care reduce dezumanizarea, recunoscîndu-se din ce în ce mai mult rolul publicului ca actor principal, prin remodelarea funcțiilor sale mult timp "încremenite", asemenea colecțiilor "dispersate" între zidurile sale. Muzeele în aer liber stabilesc o dinamică aparte a relației pe care o au cu publicul, în primul rînd
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
somn, probleme somatice, tulburări gastrointestinale și vulnerabilitate la răceli și gripă. Simptomele emoționale sunt iritabilitate, anxietate, depresie și vină. Simptomele comportamentale: agresivitate, insensibilitate, pesimism și abuz de substanțe. Dificultăți interpersonale: incapacitatea de a se concentra asupra comunicării, retragerea dintre ceilalți, dezumanizarea, interacțiuni robotizate. Simptome la locul de muncă: absenteism, întârzieri, abuzarea de pauze și demisie. Modele teoretice Bradley lansează conceptul pentru prima dată în anul 1969, referindu-se la activitatea polițiștilor care se ocupau de eliberările condiționate ale infractorilor. Herbert Freudenberger
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Cambridge, England: Cambridge University Press, 2005. Un text la nivel de colegiu, asupra unui subiect crucial. Fukuyama, Francis. Our Posthuman Future: Consequences of the Biotechnology Revolution. New York: Farrar, Straus and Giroux, 2002. Criticii de stânga și de dreapta percep o dezumanizare iminentă din cauza biotehnologiei. Fukuyama argumentează că putem controla biotehnologia și că ar trebui să o facem. Deși suntem de acord că nu ar trebui să presupunem că tehnologia este incontrolabilă, în acest caz mă îndoiesc că este posibil acest control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]