19,479 matches
-
în care logica povestirii nu i-ar permite să o facă, pentru a prezenta sumedenie de „lucruri văzute”, încălcînd sobrietatea povestirii neutre și distante. Prin toată această „plimbare” propusă de autor printre formele, figurile și efectele de metalepsă, aceasta se dezvăluie ca o figură a insolitului, a bizareriei, apropiată de paradox, de punerea în abis, în stare să producă un efect enigmatic și tulburător și să pună în cauză mijloacele de reprezentare. Genette o asociază, de asemenea, cu înșelătoria, prefăcătoria, cu
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
contemplarea pieire lină/ a nenumiților de pe colină” (Coline cu demoni). Așadar materiei nu i se acordă ultimul cuvînt. Puterea sa malefică trece într-o fantasmă. Depășind trama oarecum demonstrativă, cu protuberanțe ideatice, a discursului său, autorul Desprinderii de țărm își dezvăluie, la un moment dat, sub egida ei, o față mai nemijlocit confesivă, empirică, precum o detentă. Hățurile angajării conceptuale slăbesc, un anume firesc revine la drepturile sale, operația carteziană cedează pasul derulării spectacolului habitual al trăirilor, parcă spre a răspunde
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
Acestea sînt, de altminteri, apanajul unui comparatist autentic, preocupat de imprevizibilele afinități elective: “Iată că, în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat. Căci, prin intermediul lui Lefter ori Anghelache, Caragiale ne dezvăluie un transcendent capricios, ce se joacă, amuzat, cu omul, strivindu-l, numai pentru a înscena o ingenioasă comedie metafizică”. O extrem de incitantă declarație de principii privind menirea criticului comparatist este la un moment dat strecurată, ca într-o capcană întinsă
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
grad înalt de conștientizare a realului. Paradoxal, absența acestuia definește proza lui Răzvan Petrescu. Experiența trăită, incidentul banal și lipsit de orice sens - acesta e subiectul prozelor sale. În povestiri nu se întîmplă nimic, nimic semnificativ cel puțin. Realitatea se dezvăluie necontenit sub formă de șoc, un șoc existențial, atenuat de percepția care, ținută tot timpul la nivel acut, își pierde noțiunea propriei intensități. Naratorul traversează năuc și apatic orașul, coboară scări, cumpără ziare, înregistrează mecanic vorbele celor din jur - simpli
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
zi cu întreținerea la bloc - pînă atunci în deplinătatea facultăților mintale, își omoară cu lovituri de ciocan cuscrul (liber profesionist, cineamator și fabricant de mărțișoare), care îi era vecin și cu care se afla în cele mai bune relații? Am dezvăluit finalul, pentru că nu e vorba de un film polițist (dimpotrivă!, s-ar putea spune), și pentru că am constatat, văzînd filmul de mai multe ori, că, paradoxal, starea de suspens crește, cu fiecare vizionare, cu cît știi mai exact spre ce
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
această metodă este singura viabilă. Am ajuns însă, în cursul analizelor, la unele întrebări în aparență secundare, a căror recurență îmi sugera că în substanța lor se află mai mult decât o textură de suprafață”. Așa cum sunt formulate, aceste întrebări dezvăluie în mare măsură perspectiva urmată, înaintea nuanțărilor extrem de utile din capitolul al treilea, Mitul gnostic. Interogațiile, fie ele lipsite de consecințe imediate în primele pagini, privind rolul anamnezei, preocuparea obsesivă a lui Eliade pentru vestimentație și teatru sau paralelismul unor
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
capabilă de a-și produce atît “Visul”, cît și “gena”-anticorp... Filmul lui Norrington vine cu o fabulă mult mai profundă decît pare la prima vedere; replica lui Dorian Gray - “Am trăit destul de mult pentru a vedea Viitorul devenind Istorie!” - dezvăluie, de fapt, nu doar poetica însăși a Cinematografului (artă & tehnologie, “poem și automobil” etc., Liga fiind din acest punct de vedere proiectul-devenit-istorie al Filmului-Catastrofă de astăzi - deci: un “blockbuster autoreferențial”...), ci și poetica implicită a oricărei întreprinderi - “utopice” - de schimbare
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
care singură și-l asemuiește cu cel al actriței Rene Russo, iată o combinație predestinată parcă succesului într-o țară cu sisteme de valori mișcătoare precum România în tranziție. Confesiunile Luciei Hosta (între noi fie vorba, numai nimfomană nu este) dezvăluie și cheia acestui epatant succes social și profesional. Pentru a ajunge la asemenea performanțe, o femeie trebuie să aibă mintea lui Machiavelli și apetitul sexual al eroinelor lui Michel Houellebecq. Nimic din cariera Luciei Hosta nu este întîmplător sau gratuit
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
și atunci când va comenta unele romane românești și mai ales franceze. Un spațiu larg acordă acum Cornelia Ștefănescu jurnalului inedit al lui Ion Călugăru, de care se mai ocupase cândva. Mai exact, e vorba de fragmente de jurnal. Ele ne dezvăluie o altă față a scriitorului, cunoscut în anii ’50 doar prin romanul „realist socialist” Oțel și pâine. Cum se știe, Ion Călugăru fusese redactor la ziarul Cuvântul, alături de Mircea Eliade și Mihail Sebastian. El notează că scrie zilnic, publicând chiar
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
să-mi văd de literatură”. Era într-adevăr dezamăgit. Comunismul nu se dovedea acela pe care-l visase, când afirma într-o filă de jurnal din anii ’30 că „nu va putea să fie niciodată de dreapta”. „Stânga” bolșevică își dezvăluia o fizionomie total diferită în comparație cu aceea pe care probabil și-o închipuie. Cornelia Ștefănescu este o pasionată cercetătoare a presei literare, în paginile căreia descoperă „amănunte” între cele mai semnificative. Astfel, în provinciala revistă Festival, unde Ștefan Baciu publică poezii
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
despre proiectul de autonomie a județelor Harghita, Covasna și Mureș realizat de Consiliul Național Secuiesc, organizație dezavuată de UDMR și nerecunoscută de guvernul de la Budapesta. Dincolo de faptul că proiectul nu are nici o șansă de a fi luat în serios, el dezvăluie existența unei rupturi în comunitatea maghiară, care ar putea reduce numărul voturilor pentru UDMR, punînd în primejdie intrarea în Parlament a Uniunii. * Același ziar își anunță cititorii că Dinu Patriciu l-a dat în judecată pe Gigi Becali pentru calomnie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
confesiunilor. Michelle Kokosowski și George Banu de la Academia Experimentală de Teatru de la Paris, Monique Borie, personalități importante ale culturii universitare franceze care l-au cunoscut bine pe Grotowski, precum și unul dintre colaboratorii lui, actorul Zygmunt Molik au venit la București, dezvăluind în intervențiile lor ceva din spiritul neliniștit al lui Grotowski. Tot atunci, Editura Unitext publica pentru prima oară în limba română cartea fundamentală a lui Grotowski, “Spre un teatru sărac”, în traducerea lui George Banu și a Mirellei Nedelcu-Patureau. Cîteva
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
i-ar putea face pe unii naivi să confunde echilibrul și moderația cu excesul de generozitate), a lăsat pentru o clipă locul unui artist sentimental și melancolic. În aceste texte confesive, Gabriel Dimisianu a renunțat la inexpugnabila platoșă a criticului dezvăluind cîte ceva din atît de sublimele slăbiciuni ale omului. Încurajat de buna primire făcută de critică acestor fragmente memorialistice, Gabriel Dimisianu a făcut ceea ce trebuia să facă: a tipărit un admirabil volum de Amintiri și portrete literare. Actualul volum conține
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
face mai bine simțită la nivelul narativului și al simbolisticii, dimensiuni esențiale, după noi, pentru poveste. La o primă vedere, narativul în Poveștile Mamei Gîsca se caracterizează prin scurtime și simplitate. La o analiză mai atentă însă, densitatea sa îl dezvăluie ca un joc subtil, savant și rafinat, între narativ propriu-zis și ne-narativ, fie el de formă sapiențială, comentariu sau digresiune. Într-adevăr, narațiunea poveștii e presărată, fără a fi însă întreruptă, ici și colo, de comentarii, de paranteze, de
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
privește, în ciuda vîrstei, cam lung la frumoasa prințesă în Cenușăreasa, sau se teme de nevastă în Frumoasa din Pădurea adormită. Alteori, același procedeu întărește simbolul: printr-o intruziune poznașă a povestitorului, visele plăcute cu prințul așteptat ale frumoasei adormite sînt dezvăluite, întărind astfel încărcătura erotică a somnului. Dar la fel de bine șăgălnicia poate da un alt sens unui simbol: căpcăunul din Motanul Încălțat îl primește cu multă politețe pe oaseptele său, motanul; el nu are nimic din sălbăticia unei ființe monstruoase, ci
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
autoritățile, în vreme ce omul de rînd pare să aibă tot mai puțină legătură cu ceea ce se întîmplă. Nu există un tipic, ci în fiecare an se improvizează altceva, ca și cum am tot aștepta ca sensul profund al acestei sărbători să ni se dezvăluie, iar asta nu se mai întîmplă. Firește că ziua cu pricina e oricum un prilej de a ne reaminti ce s-a întîmpalt la 1 Decembrie 1818, firește că o asemenea zi ar fi trebui oricum însemnată cu roșu în
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
diverse părți ale corpului, după care să aștepți ca mirosul să se schimbe în bine sau în rău, iar asta lua ceva timp. Instalam clientele pe canapelele generoase din saloanele de probă, explicându-le că numai un corp destins poate dezvălui întreaga paletă a unui parfum. Urmasem și un stagiu de pregătire ca maseuză. Distribuiam, totodată, flacoane de Tamestat și decocturi din puf de lebădă. Nu era o meserie dezagreabilă. La fel de adevărat e însă că după ce musulmanele au plecat, plătind în
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
ca un echivalent mai economic și mai elegant al sintagmelor el însuși /ea însăși. Se remarcă de altfel în texte ușurința de folosire a ambelor pronume reflexive (de acuzativ și de dativ), în construcție cu același verb: „posibilitatea să se dezvăluie sieși” (earad.ro/horoscop); „el nu se poate aplica sieși, dupa cum spune Kant” (fil.unibuc.ro); „se arată pe sine sieși” (geocities.com). Surpriza este de a descoperi în texte nu numai persistența formei sieși, ci și extinderea sa
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
care au crezut în „puterea populară”. Aceștia fie și-au ars jurnalele imediat după revoluție, fie nici măcar nu le-au scris, fiind prinși cu lupta de clasă. De aceea, un jurnal precum cel al Ninei Cassian, în care autoarea își dezvăluie fanatismul pro-comunist are o valoare istorică incomensurabilă. E drept, pe această picătură de sînge aparținînd vieții autentice autoarea pune două straturi de bandaj, dar important este faptul că urma este încă vizibilă și ea trebuie analizată cu toată atenția. Jurnalul
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
nenorocit ce ești. Nu vezi că tot nu ți se mai scoală nimic. Cîți ani am, am uitat. Trăiesc de mult. Aș putea să rog o femeie să caute prin hîrtiile mele de cînd trăiesc. Dar nu vreau să mă dezvălui pînă-ntr-atît. Principalul e că exist. După ce mor vor trebui să cerceteze cînd m-am născut. Pentru certificatul de deces. Poate și pentru ferpar. S-ar putea ca unii să se mire de cît de tînăr eram. Aș fi putut să
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
nimeni din interiorul SRR care să declare că în această instituție funcționează cenzura politică sau că premierului Năstase i se rezervă un tratament special la emisiunile de știri. Nu vreau să diminuez meritele celor care, în cele din urmă, au dezvăluit ce făcea echipa lui Dragoș Șeuleanu la Radio România. Dar dacă nu ar fi fost un an electoral, cu presupunerea unei schimbări politice din partea celor care au deschis gura împotriva lui Șeuleanu, cînd am fi aflat aceste știri? Dragoș Șeuleanu
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
interesante, în întregul ei dar și cu individualități distincte, clare, bine de tot conturate. Am văzut spectacole care îi trec pe studenții-absolvenți prin nenumărate stiluri, registre, spectacole care ni-i arată în mai multe ipostaze, care îi solicită variat, care dezvăluie o pregătire altfel sistematizată, altfel elaborată, modernă, flexibilă, epurată de multe clișee, de praf, de sictir, silă, conveniențe, prejudecăți. S-a schimbat metoda în școală, actorii nu mai absolvă la clasa profesorului cutare sau cutare - lucru ce îi ferește de
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
al acestuia, pentru că "New York-ul este mai aproape de Europa decât Smolenskul și Moscova". Cum se va finaliza lingvistic, cultural, instituțional și, evident, identitar, noua unitate a Europei? Gheorghe Ceaușescu adună toate documentele pe care Uniunea le-a produs, documente ce dezvăluie drumul treptat, nu fără ezitări, spre o Europă de-sine-stătătoare, respectându-și valorile diferențiate, comunitățile deosebite, dar armonizate în conviețuire prin instituțiile, dreptul și organizarea comună. O Europă din care România face parte și cu care trebuie să se sincronizeze. Nașterea
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
prilejul acestui prim voiaj parizian handicapul pe care îl au de recuperat românii în planul mentalității, după cincizeci de ani de comunism, ca și specificul întristător al exilului românesc cu obsesiile, fobiile și toate celelalte complexe ale sale. Aceste pagini dezvăluie vocația de memorialist a lui Dan C. Mihăilescu și am bănuiala că surprizele autorului în această zonă sînt abia la început. Citind aceste Scrieri de plăcere simți în urechi enervantul (din cauza repetării lui pînă la saturație în ultimii ani) hit
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
asprul și necruțătorul criticism maiorescian. Numai că, la cronica literară a revistei, Ion Șiugariu și Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități. Antologia literară realizată de Al. Husar redescoperă o secvență multă vreme ocultată în istoria noastră literară, dezvăluind rolul catalizator al tânărului Vintilă Horia. Dacă ar fi avut răgazul să continue, revista "Meșterul Manole" ar fi putut construi și impune (cel puțin în proză) o direcție viabilă și fertilă în literatura română.
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]