422,301 matches
-
este redusă la nivelul undei sonore, experimentele unor oameni de știință ca Eduard Sievers, Ottmar Rutz sau Karl Bühler vin să reinstaureze echilibrul în cotidian. Preocupările științifice legate de voce au reprezentat un punct de reper pentru școala structuralistă și dezvoltarea fonologiei și totodată un stimul pentru cercetările lui Mihail Bahtin și concepția acestuia despre pluralitatea de voci. Deseori drumurile cercetătorilor se dovedesc a fi opace, granițele dintre știință și speculație șterse, motiv pentru care Reinhart Meyer-Kalkus vorbește despre o "hermeneutică
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
cerințele exagerate ale unei filologii auditive ŕ la Sievers au fost spulberate. Lessing afirma că o frază, un vers pot căpăta prin discursul oral "explicația cea mai elocventă, comentariul cel mai complet". Condițiile receptării literare au fost supuse schimbărilor prin dezvoltarea noilor medii și au determinat implicit și o schimbare în propria receptare a textelor. Vocile celor mai mulți dintre autorii ce au publicat după 1950 ne răsună în urechi; nu mai putem citi un text fără ca un rest de sonoritate să nu
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
pasajului strâmt", cu explicația unui fel de mozaic, adică a germenului conținând în el toate detaliile structurii - teorie naivă - singura soluție, după Bergson, ar fi să se renunțe la interpretarea spațială. Faptul că există o epigeneză a structurii în momentul dezvoltării, adică la capăt se găsesc mai multe elemente decât la început, înseamnă că structura nu există în germene... "Emergența în timp și spațiu implică în prealabil o imersiune, cu alte cuvinte o inexistență materială în timp și spațiu." Și cum
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
clară diferențiere semantică: pluralul niveluri ar corespunde sensurilor principale ale cuvîntului - "înălțimea la care se găsește un punct, o linie sau o suprafață"; "etaj"; "zonă geologică"; "valoarea unei mărimi" (în fizică, chimie), inclusiv celor figurate: "stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă"; nivele apare doar ca formă plural pentru sensul special "unealtă, instrument, dispozitiv", căruia îi corespunde și singularul feminin nivelă. O rapidă investigație cu un motor de căutare foarte eficient (Google) oferă următoarele rezultate: pluralul nivele apare înregistrat de 5
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
nespecialiști sînt nevoiți să o folosească frecvent, în legătură cu activități curente: redactarea unor texte, folosirea poștei electronice, căutările în Internet. Așa cum am mai arătat și altă dată, fixarea terminologiei e în acest domeniu un fenomen în curs, cu numeroase ezitări și dezvoltări imprevizibile. în limbajul de specialitate s-a impus desemnarea textului, a imaginii, sau a sunetului care poate fi trimis împreună cu un mesaj al poștei electronice prin termenul englezesc attachment. Cuvîntul nu e tocmai ușor de preluat în română (cel puțin
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
fi tentați să spunem, dar textele sună prea bine ca să mergem atît de departe) ca aceea din finalul prozei care dă titlul volumului: "- Habar n-are ce poate o veveriță să-i facă alteia". În plus, femeile din carte sînt dezvoltări prea puțin nuanțate ale unor clișee masculine (dacă nu machiste) de reprezentare a femeii: de la tipar (tînăra cochetă, zăpăcită, mincinoasă căreia nici măcar "ochii mari", "mirați" nu-i lipsesc etc.) pînă la sintagme consacrate ("ca o pisică", comparația cu recurență obsedantă
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/ nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință în plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
mijloacele docu-dramei, să se impună ca favorit încă din a doua zi a competiției. Și mesajul său de la conferința de presă merită amintit: singura cale prin care două popoare care-și dispută același teritoriu să se poată împă-ca durabil este dezvoltarea drepturilor civile dincolo de orice îngrădire. Pe același "culoar" socio-politic s-a aflat și mult așteptatul "Amen", realizat de Costa Gavras în România, după "Vicarul" lui Rolf Hochhuth. Din păcate filmul a fost o altă mare dezamăgire, parti-pris-ul realizatorilor fiind atît
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
candoare insidioasă, a prevederilor ei cu fenomenologia socială arhicunoscută. "România este stat național și rațional,/ suveran și independent,/ unitar și imprevizibil./ România este stat de drept,/ democratic, social, sociabil și asociabil,/ în care demnitatea omului,/ drepturile și libertățile cetățenilor,/ libera dezvoltare a personalității umane,/ dreptatea și pluralismul politic/ reprezintă valori supreme/ și sînt garantate./ Abuzul de putere, minciuna,/ înșelătoria, escrocheria, furtul etc./ apariția poporului român/ care le exercită/ prin organele sale reprezentative/ și prin referendum./ Ele nu sînt garantate./ Nici un grup
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
-i mânăm din nou la școală sau să-i scoatem cu zbiciul din Casa Domnului, precum a făcut Cristos cu negustorii din biserica Ierusalimului... Învățătorul e ca și un grădinar. Precum grădinarul grijește ca pălămida să nu împiedece creșterea și dezvoltarea florilor, le udă în secetă, și le apără de viscole ca să nu piară ci să crească în frumuseți și nobleță, așa învățătorul îndepărtează toate datinile și faptele rele ale tinerimii, îi poleiază mintea și facultățile ei, ca să nu se ucidă
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa că, în comparație cu alte purisme lingvistice manifestate în spațiul balcanic, cele românești nu identifică în turcisme un obiect de ostilitate politico-ideologică. P.V. Haneș (în Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea) amintea că "grecii înlăturau din dicționarele lor, tot în secolul al XVIII-lea, orice cuvînt slav ori turcesc. Cele din urmă în special aduceau aminte supremația otomană, de tristă
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
să fi avut cunoștință de oscilația razei, a valvârtejului ei? Să fi știut că R devine unde V este viteza corpului și C - viteza luminii? Probabil că limba e la fel de înțeleaptă ca natura și noi învățăm a o citi odată cu dezvoltarea științei. Câteodată, ea poate servi la rezolvarea unor probleme abstracte. Astfel, cu ajutorul limbajului să încercăm a măsura lungimea de undă a binelui și pe cea a răului. Prin sagacitatea limbajului a fost descoperită de mult natura luminiscentă a Universului. Eul
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
copiii noștri, cei născuți la țară, ne refuzăm șansa de a avea cît mai multe valori în competiția socială. Mi se va spune că cine poate răzbate se descurcă oricum! Nu e adevărat! Așa cum se fac programe pentru a ajuta dezvoltarea zonelor defavorizate din România, ar trebui să existe programe pentru ajutorarea copiilor defavorizați de la țară, cu un sistem de burse speciale pentru cei care au o inteligență remarcabilă. Nu contest bunele intenții ale programului "cornul și laptele", dar cred că
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
Baza ideatică a convorbirilor acoperă tot spectrul cultural actual, de la fenomenul televiziunii la politică, de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că majoritatea interviurilor mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o logică a discursurilor hibridizate, destul de la modă azi, interviuri narațiune. Nu altfel se prezintă, de exemplu, convorbirea cu Jaques le Goff, cercetător al istoriei mentalităților, a cărui biografie, povestită reportofonului, pare a împrumuta
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
fost singura care eram de părere că, dimpotrivă, este vorba de o mișcare de reînnoire, după cum am fost cea dintâi care am scris la "Viața românească" încercări asupra simbolismului". Mai rețin, din portretul lui Jean Moréas, rolul atribuit lui în dezvoltarea mișcării simboliste. Manifestul său lansat în "Le Figaro", comentat de Anatole France, în "Le Temps", precum și al doilea răspuns al său adresat lui Anatole France, "adevăratul credo al școlii simboliste", insistă cu siguranța informației, Izabela Sadoveanu, frecventatoare asiduă a revistelor
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
în cazul cel mai prost stânjenitoare și mai bine uitate, sau cel puțin ignorate cu tact." (Nietzsche: Life as Literature, Harvard University Press, 1985, p. vii) Nietzsche a scris, de exemplu: "Ca să ai un teren amplu, adânc și fertil pentru dezvoltarea artelor, marea majoritate trebuie să fie supusă, servil, necesităților vieții, pentru a servi astfel o minoritate dincolo de măsura nevoilor sale individuale." (p. 148) Foarte important de remarcat este faptul că aceasta nu era, din partea lui Nietzsche, pur și simplu o
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
oferit niște ouă fierte"; ""aproape orice fel de publicitate ar fi bună pentru Bulgaria. Cea mai mare frică a bulgarilor era ca nu cumva să fie uitați"; "ca și în România, aici se urma un model oriental și medieval de dezvoltare"; "imaginea femeilor" cu mult mai modernă decât a bărbaților"; "era un alt nivel de existență". Dar poate doar dintr-o asemenea lume, cu puterea, magia și tezaurul neprețuit al tradițiilor naționale, ar putea fi creată o societate mai bună". Cât
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
supraviețuirea statală și națională. în locuri precum Georgia oamenii se consideră " europeni " și suferă, simțindu-se marginalizați. Demonstrându-și din nou intuiția, Kaplan vorbește despre lărgirea politicii europene către această țară. (Si iată că, recent, România a propus ca în dezvoltarea relațiilor cu "noii vecini ai UE", Republica Moldova, Ucraina, Belarus si Balcanii de Vest, să fie inclusă Georgia - țară importantă prin poziția sa în regiunea Caucaz-Marea Neagră). Din punctul meu de vedere, asemenea cărți de călătorie - fascinante, dar cu inerente superficialități
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
etc. O serie de derivate vechi apar în contexte parodice noi ("premierul moldovean și-a închipuit, pe bune, că va băga în sperieți burghezo-moșierimea mondială", flux. press.md; "frumos cuvânt, muncitorimea, îl cam uitasem", cotidianul.ro/anterioare/ 2001). Sufixul permite dezvoltarea de serii lexicale, în care se strecoară ușor inovații - "la ce vor sluji canalele - la altceva decât la îngropat burghezimea, chiaburimea, intelectualimea, popimea, ofițerimea" (ournet.md/Îpaulgoma), și creații prin analogie: "Burtăroșimea" (titlu, în Luceafărul, 43, 1992, 3); "își bat
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
naștere și să hrănească la sân copilul. După aceasta mama nu mai era necesară copilului. Aici psihanaliștii ar fi protestat aducând în discuție complexul Oedip care survine în jurul vârstei de trei ani, a cărui importanță este atât de mare pentru dezvoltarea ulterioară a individului. Într-o societate comunistă formată din astfel de indivizi ar fi fost una a dezorientaților sexual, a femeilor fără posibilitatea de a-și alege partenerul, întrucât nu au un model patern după care o femeie îl alege
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
de responsabilități, mama este gata să-și reia rolul în cadrul societății. În viziunea ei iubirea sexuală trebuie să se subordoneze tot interesului colectiv, respectiv muncitorilor. Relațiile sexuale trebuie să se supună unui număr de două criterii: sănătatea populației muncitoare și dezvoltarea legăturilor de solidaritate în interiorul colectivului... Satisfacerea sexuală trebuia considerată egală cu satisfacția celorlalte nevoi trupești. Există în viziunea Alexandrei Kollontai o moralitate comunistă care condamna sexul nesănătos și nenatural, precum și abstinența sexuală. Frecventa schimbare a partenerului era dezirabilă, dar fără
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
o scriere în limba "de toate zilele" (la început, chiar Heliade susținea că "trebuie să scriem pentru cei vii, nu pentru morți"!). Pentru V. Haneș, un elev al lui O. Densusianu, aceștia se încadrau într-un așa-numit "curent popular" (Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1904, p. 97-121). Unii dintre ei erau din Transilvania, precum I. Budai-Deleanu, Vasile Aron, Ion Barac, alții din Moldova (Alecu Russo, C. Negruzzi, V. Alecsandri), alții, în fine
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
care a determinat-o spiritul tricefal al Antichității clasice. Mentalitatea și arta greco-romană sunt numitorul comun al tuturor culturilor țărilor care participă la spiritul dominant pe vechiul continent. De aceea învățământul clasic este și trebuie cultivat în continuare, în ciuda extraordinarei dezvoltări a științelor exacte, în toate statele europene. Suprimarea învățământului clasic echivalează cu izolarea față de Europa. Și, pentru că Rusia prin revoluția bolșevică s-a așezat deliberat pe coordonate asiatice, Lenin și tovarășii săi întru credință au desființat orele de latină și
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
de exprimare, dreptului la informație, dreptului la învățătură, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului la protecția socială a muncii etc. Dacă facem însă abstracție de art. 6, în care persoanelor aparținând minorităților naționale le este recunoscut și garantat dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cuvântul cultură nu și-a mai găsit nici unde locul în tot cuprinsul Constituției. Pe de altă parte, statul român și-a asumat în mod expres anumite obligații culturale într-o
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie. Ele vor promova și încuraja exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților civile, politice, economice, sociale, culturale și altele care decurg toate din demnitatea inerentă persoanei umane și sunt esențiale pentru libera sa dezvoltare." Or, din mulțimea obligațiilor referitoare la cultură, asumate de statul român în tratatele menționate, doar aceea privind protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, prevăzută de art. 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]