717 matches
-
a decedat la 14 decembrie 1594, fiind ingropată în bisericuța veche de la Pătrăuți de lângă Suceava). Născut aproximativ în jur de 1560, în Suceava, decedat la 19 ianuarie 1629, în Suceava, înmormântat la Dragomirna, este atestat în februarie 1587 ca ""Ilie diac"". Documentul în care apare prima dată este un act de danie a domnitorului Petru Șchiopu pentru ""Ilie, fiul Crimcoaei din Suceava"" a seliștei Ungurașii de pe apa Sucevei, pentru participarea sa la respingerea unui atac căzăcesc asupra Moldovei. Doi ani mai
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
facă pentru a însănătoși funcționarea Bisericii; stareții și mănăstirile nu vor mai putea face nici o achiziție fără încuviințarea suveranului, se va interzice mănăstirilor să dea împrumut bani cu camătă. Fiecare oraș va avea școala lui, deservită de preoți și de dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cântul, religia, bunele maniere. Ivan reorganizează nobilimea țării, țăranii rămân legați de glie, dacă nu "de jure", cel puțin "de facto". Țarul guvernează cu ajutorul Dumei boierilor. În cazurile grave el convoacă chiar "Zemski Sobor
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
M.G. Popescu. „Numele de Coresie apare încă din 1525, septembrie 8 (...) pe un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis din Târgoviște, prin care întărea episcopiei Buzău țigani, mori, pește, miere, grâu, vin, o cărășie, scris de «și eu Coresi diac, care am scris în cetatea de scaun Târgoviște, luna septembrie 8 zile, și de la Adam ani curgători 7034/1525”. Coresi a mai scris hrisoavele din 1527 și 1528, tot din Târgoviște, urmate de cele din anii 1529, 1531, 1532-1535 semnate
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
pot înainta pe alte cariere, ziceau că mă voiu face vlădică” . După încheierea studiilor gimnaziale la Cluj, Avram, fratele său, cu performanțe mai puțin înalte la învățătură, revenise între timp la Berindu, unde s-a dovedit a fi un bun diac și învățător „de când s-a deschis școala, până prin 1875” . Vasile Pop și-a continuat studiile la Academia Piaristă de Drept din Cluj, între 1835 și 1838, și apoi la Blaj, unde a fost remarcat de episcopul Ioan Lemeni, care l-
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
Kibedi Andras, Csatlos Mihaly, Svagon Miklos, comitetul comunității Mogyoro (Aluniș): Szasz Gyorgy senior, Szasz Mihaly senior, Intze Peter, Vajda Janos, Branya Vaszi, Ördög Mihaly, Petrișor Juon, Orban Ferentz, secretar (jegyzö) comitetul comunității Rusu (Rușii Munți): Nekita Feldihan, Toader Antonesc, Csirile Diac, Ioan Ilovan, Jakab Negrutz, Toadel Oală, Chirilă Csako, Andron Fentz, purtător de piane; oamenii comitetului comunității Gleseria: Szeidorfen Janos, Blaska Ferentz, Menyhard Joseff, Hărșan Filon notarul locului; comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
satului există un istoric cuprizând date reale, precum și ipoteze transmise din generație în generație, fiind apoi notate în prezentul istoric. Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, când Ioan din Bănești este martor pentru nașul său, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
N. Ghika Budești, "Evoluția arhitecturii în Muntenia și în Oltenia," în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXV, 1932, pp. 48-49. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...,"p. 577. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...," p. 578-579. ] Diac. Ioniță Apostolache, "Oameni și locuri din Istoria Bisericii Oltene: colecție de texte jurnalistice-interviuri, reportaje, documentare publicate în cotidianul creștin „Lumina”," Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2011, p. 173.
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
dirijor și compozitor. Urmând liniei trasate de profesorul Nicolae Lungu, părintele Constantin Drăgușin și-a apropiat la rândul său mai mulți discipoli între care preot lector dr. Stelian Ionașcu (dirijor secund din 1993 si actualul dirijor al coralei din 2008), diac. Constantin Ștefan Răzvan, (teolog dar și absolvent de Conservator), precum și pe tânărul Eloi Siluan (teolog) și pe domnișoara Luminița Guțanu, (doctor în muzicologie), persoane cu reale calități pedadogice și dirijorale, sârguitori în păstrarea și continuarea unui stil inconfundabil al acestei
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
7108 septembrie 12"" (1599). Inscripția de pe cea de-a treia piatră nu a putut fi descifrată, ea fiind în întregime ștearsă. În patrimoniul Mănăstirii Pătrăuți s-a aflat un Tetraevanghel slavon, scris în 1493 la Suceava pentru această mănăstire de către diacul Toader, fiul preotului Gavriil. Acest manuscris avea începuturile evangheliilor, precum și inițialele, colorate și aurite. Prin anul 1900, acest manuscris se afla la biserica din Fântâna Albă. Urma acestui manuscris s-a pierdut în timp. Pe paginile manuscrisului se afla următoarea
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
luna) septembrie, în 30 zile, de l-a dăruit întru rugă sieși în biserică, în mănăstirea de la Petr(ăuți), unde este hramul Înălțării cinstitei Cruci a lui Dumnezeu; și s-a scris în Cetatea Suceava, cu truda mult păcătosului Toader diac, fiul lui Gavriil prezviterul"". Un alt manuscris copiat pentru Mănăstirea Pătrăuți este "Codicele Pătrăuțean". Acesta a fost copiat în 1787 de dascălul Manolache și cuprindea unele texte liturgice, unele extrase din "Psaltirea" lui Dosoftei, precum și amănunte cu privcire la moartea
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
al Maramureșului și Sătmarului înconjurat de 24 preoți slujitori. Din contribuția credincioșilor,prin grijă preotului paroh se întrețineau școlile confesionale care erau conduse de preotul paroh și cantorul bisericesc care era și invadator de unde și denumirea dată cantorului bisericesc de ‚’diac’’adică ‚’om cu știința de carte’’ sau chiar ‚’scriitor de nume’’luând parte la ședințele consiliilor parohiale scriind numele membrilor care în majoritate erau neștiutori de carte. Școală era clădita în imediata vecinătate a bisericii,edificiul ei azi nu mai
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
și interpretări din poezii, simpozion realizat de profesoarele Maria Cretu, Elenă Bostan și Margareta Galinescu cu participarea criticului literar Cornel Galben pentru Revista „Ateneu” și a elevelor Teodora Mutica, Anca Platon, Mihaela Popolan, Oana Ștefan, Ioana Popa, Aurora Bilbie, Paula Diac, Alexandra Gavriliu pentru Zilele Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, Ediția a VIII-a Bacău, 2-6 iunie 2003; Prezentarea cărților poetei Mariana Zavati Gardner: prezentare realizată de scriitorul Al. Florin Țene la Cenaclul Literar Vasile Sav - întâlniri organizate de Primăria Cluj Napoca, 17
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
să fure au să mute la alt loc străin din biserica satului Șomtelec, acela să fie afurisit de cei 318 de sfinți părinți, care s-au adunat la săborul Nikii. Și să fie anaftemă și maranafta și oricare preot sau diac va sluji cu dânsa să se bucure în Domnul, care a înțelepțit și pe cel ce o au tipărit și pe cel ce au cumpărat, ca toți să aibă plată necuprinsă de minte omenească, întru împărăția cerului. Și s-au
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
tipărit și pe cel ce au cumpărat, ca toți să aibă plată necuprinsă de minte omenească, întru împărăția cerului. Și s-au scris acest zapist cu porunca numitului Ionaș Indrei prin mâna mea cea de ciernă fiind umilit slujitor și diac eu Abrudan Ioan"”. Restul cărților deținute de această biserică erau și mai noi și mai vechi. Acestea din urmă datau din intervalul cuprins între anii 1760 - 1800. Pe cea mai veche matricolă se afla notat de către preotul Zaharie Hossu: ”"Minunat
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
din paleolitic și urmele unui mare rug care în timpuri preistorice încălzea oamenii și speria fiarele sălbatice. Pentru prima dată localitatea a fost menționată în scris la 8 martie 1613. Iată ce zice documentul: "...1613 (7121) Martie 8 - Noi, Lupul diac din Dumești și Marco din Brănești și Avram diac din Taxăbeni...”. Dintr-un hrisov scris la Iași în ziua de 28 mai 1642 aflăm că "Brănești peste Prut" aparține boierului Ion Boldur. Peste 130 de ani, în timpul recensământului din 1772-1773
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
timpuri preistorice încălzea oamenii și speria fiarele sălbatice. Pentru prima dată localitatea a fost menționată în scris la 8 martie 1613. Iată ce zice documentul: "...1613 (7121) Martie 8 - Noi, Lupul diac din Dumești și Marco din Brănești și Avram diac din Taxăbeni...”. Dintr-un hrisov scris la Iași în ziua de 28 mai 1642 aflăm că "Brănești peste Prut" aparține boierului Ion Boldur. Peste 130 de ani, în timpul recensământului din 1772-1773, acest sat cu 20 de ogrăzi se afla în
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
și zgîrie-brînză. Și-apoi aici mai stăpînea o parte de moșie și nobilul Vasile Cristea. Localitatea avea deja biserică, lucru, pe care îl aflăm din documente de arhivă. Preot în 1835 era Ioan Popovici în vîrstă de 38 de ani, diac - Andrei Ciomîrtan, de 32 de ani, și paracliser - Petru Livițchi, de 67 de ani. Pe la mijl. sec. XIX satul se mărește brusc. Sînt strămutate încoace mai multe familii din jud. Hotin, în total - 57 de familii cu 134 de bărbați
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață să citească încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
rănit de dragoste, nu mai ții seamă de greutăți; înduri totul cu ușurință, oricât de multe ar fi 37 P. R. Coleman Norton, art. cit., p. 284. 38 Hubertus R. Drobner, Patrologia, Istituto Patristico Augustinianum, Roma, 2003, p. 442. 39 Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol. Scrisori din exil, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 6. 10 primejdiile, oricât de mari ar fi greutățile; un singur lucru urmărești: să-ți împlinești dorul 40. Una din coordonatele principale ale
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
LXII, col. 73. 48 Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. 49 Vezi Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 227 228 și Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul și diaconița, în vol. Scrisori din exil, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 8. 50 Pr. Prof. Ioan G. Coman, art. cit., p. 605. 13 vestita diaconiță Olimpiada, caracterizată de Paladie ca având caracter bărbătesc în
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
făcut nimic 51 Palladiu, Dialog istoric cu Teodor, diacon al Bisericii Romane, despre viața și petrecerea Fericitului Ioan Gură de Aur, episcop al Constantinopolului, 5, P.G., XLVII, col. 18 cf. Pr. Prof. Ioan G. Coman, art. cit., p. 605. 52 Diac. Ioan I. Ică jr., art. cit., pp. 8-9. 53 Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil, 17 scrisori către Olimpiada, scrisoarea X, 6a, trad. de Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 190. 14 nobil, numai pentru că
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
din lumea aceasta. Și această arvună îi mângâie și le insuflă curaj. 54 Ibidem, scrisoarea X, 7e, 8b, p. 193. 55 Ibidem, scrisoarea I, 1a, p. 135. 56 Ibidem, scrisoarea XVI, p. 245. 57Ibidem, scrisoarea X, 10b, p. 197. 58 Diac. Ioan I. Ică jr., art. cit., p. 27. 15 16 Asist.drd. Liviu Petcu
Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
1626 într-un document se arată că se vinde o parte a moșiei de către moștenitorii Lupului și Nastei, Neniului care era pârcălabul Ținutului Cârligătura. La 22 martie 1633, Eremia, fiul lui Onciul, vinde partea sa din satul Arpășești lui Iordache diacul, iar Alexandru Iliaș voievod întărește lui Iordache fost vornic părți de moșie din satul Arpășești, Ținutul Cârligătura, cumpărate de la Eremia, fiul lui Onciul și de la Anghelina, fiica Micăi. La 1830 se găsește o listă a capitației din satele Cosițeni, Popești
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
ansamblului de pictură și nu meșterului zugrav care a investit totuși, talent și pricepere în realizarea lui. Textele în română cu caractere chirilice încadrate în pictură navei, aflate sub ferestrele de jos, îndeosebi cea a crâsnicului spre nord și a diacului spre sud, conțin îndemnuri teologice către credincioși, deosebit de interesante în contextul frământărilor religioase din acea epoca în Maramureș. Pe fondul temelor pictate împrejur, în navă, textele de sub ferestre apar drept manifeste ale păstrării tradiției ortodoxe în Maramureș. Textul lor trebuie
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
un Consiliu ("Maggior Consiglio") însărcinat cu conducerea orașului, sub îndrumarea unui "doge" ales pe viață și care era subordonat Consiliului. Pentru a împiedica concentrarea puterii în mâinile dogelui, Consiliului alegea în fiecare an un "Sfat al celor zece" ("Consiglio di Dieci"), însărcinat cu siguranța publică, și care cu timpul a devenit cel mai puternic organ în stat. Autoritățile construiesc edificii cât mai frumoase și angajează artiști remarcabili. Patriciatul numără aproape 2.500 de venețieni și aceștia reprezintă cam tot atâția potențiali
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]