1,929 matches
-
Illuminating the Reality of the World’s Poor and the Role of Religious Charities Paul J. LaChance, PhD, Associate Professor, Philosophy/Theology Department, College of St. Elisabeth, New Jersey: Process and Insight: Sounding în Gendlin and Lonergan Toward a Future Dialectic Bert Breiner, PhD, Adjunct Professor of Religion, Hunter College, City University of New York: Al-Ghazali, Certitude and Postmodernism Oaspeți de onoare au fost Dr. Vinton Thompson, Președinte al Metropolitan College of New York și Dr. Ruth Lugo, Decana Facultății de Științe Sociale
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
simplist ai fi tras o concluzie că cele spirituale trebuie să fie mult mai bine cotate. Nu se mai face o propagandă atee, nu mai este ideologia de stat fără Dumnezeu, dar dacă acum nu mai este propovăduit un marxism dialectic, este prezent un materialism practic. Așa că n-aș putea spune nici că ne-am prăbușit din puncul clujului, andreicuțopolitt de vedere spiritual, dar nici că am făcut un foarte mare progres. Progres este faptul că numărul bisericilor construite a crescut
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
Iosif Visarionovici au ignorat multe dintre zicerile, Maurului, nu prea-i văd eu Împiedicându-se habotnici Într-o propoziție. Aveau oricând la Îndemână pentru situații de-astea subterfugiul aplicării creatoare a marxismului, la care au și recurs, nu o dată. Materialismul dialectic? Și el putea fi Îmbogățit În aceeași manieră creatoare, n-ar fi fost prima oară. De ce totuși nu s-a produs mezalianța naturală comunism-creștinism? Exclud posibilitatea ca nimeni să nu fi intuit uriașele ei consecințe benefice. Și atunci? Cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pomenit-am faptul că preacuvioșii călugări Metodiu și Iovănuț se întorceau de la Râm cu o misiune tainică încredințată lor de Barzovie-Vodă. însă Istoria, această carte pe care și analfabeții o pot citi, a făcut ca între timp, printr-acest proces dialectic numit mazilire, Barzovie-Vodă să fie schimbat, iar în locul lui să fie înscăunat cu mare fală, cu surle și trâmbițe, cu țipete și răcnete, Sima-Vodă cel Bătrân, om ce nu știa scrisul și cititul, dar care cunoștea ca nimeni altul fumăritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
i se datorează supunere și respect egale, dacă nu mai mari, cu toate că, să spunem adevărul, în ce-l privește pe acesta, în majoritatea cazurilor e doar de ochii lumii. Și asta e atât de adevărat, încât, după o dură bătălie dialectică între prim-ministrul și ministrul apărării, în care argumentele de o parte și de alta țâșneau ca niște tiruri încrucișate de trasoare, ministrul sfârși prin a capitula. Contrariat, da, foarte prost dispus, da, dar a cedat. Firește, cititorul va dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
exactitate, al ministrului de interne, aruncat, prin urmare, la întâmplare pe umerii răbdători ai direcției poliției, fusese făcut bucăți de doi subordonați, e adevărat, cu o discreție lăudabilă și un respect apreciabil, și chiar cu o ușoară tentă de eleganță dialectică. O recunoștea fără nici o greutate și nu le purta nici un fel de pică, dimpotrivă, i se simțea în mod clar ușurarea. Cu aceeași voință energică cu care reușise să-și stăpânească un început de insomnie care-l obligase să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
numeroși. Platon suferă de acest uimitor simpton, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde efectiv enorm de mult timp disertând asupra unor digresiuni inutile pentru avansarea unei reflecții asupra subiectului. Atâtea pagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
credibili... închiși în această caricatură, cei doi hedoniști de paie - Philebos și Protarh - nu merită, evident, nici o clipă de osteneală... Dacă trebuie să suporte reproșul de a fi celebrat animalul ca model filosofic, dacă trebuie să rămână muți în fața abilității dialectice și pline de viclenie a interlocutorului lor, apărut pe scenă în veșmintele sale cele mai frumoase, dacă servesc doar la a-l face să râdă sau să zâmbească pe spectator, pe cititorul dialogului, dacă oscilează între absență - identificabilă cu lașitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu discipolii lui Epicur. De ce? Grigore de Nyssa afirmă că, din cauza constituției sale fiziologice, acest animal nu poate să-și ridice capul și să contemple cerul. Așadar, nu are cum să devină un animal platonician în stare de o ascensiune dialectică care să-l transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
juste și bune din punct de vedere filosofic. Contra captării acestui instrument sublim care este tehnica argumentativă de către oamenii politici - o piatră în grădina lui Piso? -, Philodemos laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne. El respinge atât abilitatea dialectică pură fără conținut, cât și ideile necinstit prezentate, propuse sau susținute. în Despre semne, Philodemos se străduiește să elucideze chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de acest nume. Dacă ar fi fost mai puțin radical antireligios, poate că s-ar fi putut imagina un diagnostic mai puțin tranșant. Dar așa, condamnat de un sfânt și sărbătorit de bolșevici, irecuperabil pentru Biserică și recuperat de materialismul dialectic, Lucrețiu își merită prisosință ciomăgeala. Iată un om ai cărui dușmani nu sunt prietenii hedonismului! Stoici care lansează calomnii, creștini care le reiau pe cont propriu, ba mai și adaugă, medici psihiatri purtând bonete cu urechi de măgar, feministe postmoderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și neterminat, poemul De rerum natura începe cu cuvântul „mamă” și se încheie cu cuvântul „cadavru”... -7- O dialectică a forțelor. Acestui vitalism îi vom adauga și o cinetică. Pentru că Lucrețiu propune o teorie a forțelor angajate într-o mișcare dialectică în care creația și distrugerea se opun. Forțele vitale își împart piața atomică cu forțe ale distrugerii. Primele creează viața, permit expansiunea ei, favorizează creșterea; celelalte guvernează dezorganizările, dezagregările. De o parte viața, de cealaltă moartea, aversul și reversul uneia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
părăsească. Să ne amintim că Fundoianu, Lucien Goldman, Roudinesco, Cioran, Radu Enescu, alți gânditori au ales Occidentul. Alții au ajuns în închisori după 1944. Wald și-a scris opera.- „Rolul gândirii în formarea ideilor”-Ed. Academiei 1957, „Introducere în logica dialectică” - Ed. Academiei 1959 , „Structura logică a gândirii”-Ed. Științifică 1962, „Realitate și limbaj”- Ed. Ed.Academiei 1968, „Homo significans” - Ed. Enciclopedică 1970, „Tensiunea gândirii” - Ed. Cartea Românească 1991, „Înțelesuri iudaice” -Ed. Hasefer 1995, „Homo loquens” Ed. Hasefer 2001, multe altele
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul, a devenit principiu însuși al creației, cultura delicată a nuanței, indeterminarea provocatoare și stimulatoare, mijloacele muzicale ale sugestiei chiar sunt semnele unei alianțe discrete dar fecunde între poezie și filosofie. Psihologia receptării se întoarce dialectic asupra psihologiei creației. Poetul adevărat gândește i-mediat cu cuvinte, limbajul însuși gândește uneori în poemul lui.” Ceea ce creează în noi nu are nume “- spune Valery nu în sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în sensul că polivalența
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
părăsească. Să ne amintim că Fundoianu, Lucien Goldman, Roudinesco, Cioran, Radu Enescu, alți gânditori au ales Occidentul. Alții au ajuns în închisori după 1944. Wald și-a scris opera.- „Rolul gândirii în formarea ideilor”-Ed. Academiei 1957, „Introducere în logica dialectică” - Ed. Academiei 1959 , „Structura logică a gândirii”-Ed. Științifică 1962, „Realitate și limbaj”- Ed. Ed.Academiei 1968, „Homo significans” - Ed. Enciclopedică 1970, „Tensiunea gândirii” - Ed. Cartea Românească 1991, „Înțelesuri iudaice” -Ed. Hasefer 1995, „Homo loquens” Ed. Hasefer 2001, multe altele
HENRI WALD, HOMO LOQUENS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363282_a_364611]
-
acest sens, spărgând zidul, aparent inscaladabil, dintre teologi și laici, cel puțin la nivel conceptual. Câteva surse bibliografice de referință: 1 Zygmunt Bauman, Globalizarea și efectele ei sociale, traducere de Marius Conceatu, Ed. Anter, București, s.a.; Peter Beilharz, Zygmund Bauman. Dialectic of modernity, Sage P., London, 2000. 2 Pr. Georges Florovsky, Biblie, Biserică, Tradiție, traducere și prefață de Radu Teodorescu, studiu introductiv de Mihail Himcinschi, Editura Reîntregirea, 2006, p. 33. 3 Paul Evdokimov, Iubirea nebună a lui Dumnezeu, traducere, prefață și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
și teologia formează în h. o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce căuta unirea cu divinitatea. H. a influențat, în maniere diferite, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. NEGAREA NEGAȚIEI =una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă că o înlănțuire de negații dialectice. - V. nega. Citește mai mult DETERMINISM s.n. (Fil.) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
celui ce căuta unirea cu divinitatea. H. a influențat, în maniere diferite, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. NEGAREA NEGAȚIEI =una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă că o înlănțuire de negații dialectice. - V. nega. Citește mai mult DETERMINISM s.n. (Fil.) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea unor cauze, mișcarea lor fiind guvernată de legi obiective. [< fr. déterminisme].HERMETISM
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
și teologia formează în h. o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce căuta unirea cu divinitatea. H. a influențat, în maniere diferite, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii.NEGAREA NEGAȚIEI =una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă că o înlănțuire de negații dialectice. - V. nega.... XVI. AUTOPORTRET- ALBERT EINSTEIN, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013. Autoportret ,,Noi nu știm ce este esențial în propria existența
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
celui ce căuta unirea cu divinitatea. H. a influențat, în maniere diferite, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii.NEGAREA NEGAȚIEI =una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă că o înlănțuire de negații dialectice. - V. nega.... XVI. AUTOPORTRET- ALBERT EINSTEIN, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013. Autoportret ,,Noi nu știm ce este esențial în propria existența personală, iar altuia nu trebuie să-i pese de astă. Ce știe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Era în același timp, inspectoare în Ministrul Culturii cu funcția de control în școala noastră și elevă la cursul fără frecvență, profesoară de socialism pentru elevii la zi și lector la învățământul ideologic pentru profesori !!! Ăsta de cumul logic și “dialectic” de funcții! Se potrivea ca nuca-n perete, dar ce era să facem? S-a înscris la facultatea de teatru, secția de teatrologie, pe care a absolvit-o (se putea altfel?) cu brio. În timp ce era studentă a fost inspectoare și
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
și teologia formează în h. o doctrină a mântuirii, o revelație oferită celui ce căuta unirea cu divinitatea. H. a influențat, în maniere diferite, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. NEGAREA NEGAȚIEI =una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă că o înlănțuire de negații dialectice. - V. nega. TEORIA MORFOGENETICA=reprezintă un instrument foarte prețios prin intermediul căruia pot fi explicate o serie întreagă de fenomene și, mai mult decât atât, pot fi chiar generate
DICŢIONAR DE TERMENI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360973_a_362302]
-
celui ce căuta unirea cu divinitatea. H. a influențat, în maniere diferite, atât pe Părinții Bisericii, cât și pe filozofii Renașterii. NEGAREA NEGAȚIEI =una dintre cele trei legi dialectice principale, potrivit căreia dezvoltarea se prezintă că o înlănțuire de negații dialectice. - V. nega. TEORIA MORFOGENETICA=reprezintă un instrument foarte prețios prin intermediul căruia pot fi explicate o serie întreagă de fenomene și, mai mult decât atât, pot fi chiar generate și stabilizate altele. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2013/09/13/dictionar-de-termenia-ha/ Referință
DICŢIONAR DE TERMENI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360973_a_362302]
-
o grijă de sine sufletească mai mare chiar decât a monahului (cap. 30, p. 171). Este necesară păstrarea cumpenei între cele două tendințe extreme: sărăcia și bogăția, luxul și simplitatea. Sfântul Ioan Gură de Aur ne avertizează tot în termeni dialectici de a ne feri de cele două patimi opuse ce ne pot stăpâni în relația cu credincioșii: lingușirea servilă și ineficienta aroganță. El a cunoscut deopotrivă starea monahicească și pustnicia, de aceea este îndreptățit a face comparația sihastrului cu preotul
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
humanum: La început a fost cuvântul! Din sec. XVIII domină în Europa occidentală credința în rațiune, știință și tehnică, contrarea religiei și mai ales clerului romano-catolic. Un secol mai târziu, profetul mesianic Karl Marx îl înlocuiește pe Dumnezeu cu materialismul dialectic și istoric atotputernic și garantează cu acest crez un viitor comunist luminos tututora. Raiul pe pământ! La o privire mai atentă la retorica imperialismului, globalizării sau mai recent al integrării în Europa constatăm că atât în vocabularul cât și retorică
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]