3,903 matches
-
continentele (locuite, firește!) sunt organizate secții de votare care să asigure posibilitatea românilor de a-și exercita dreptul de vot. Potrivit informațiilor furnizate de Biroul Electoral Central, în lume vor fi deschise, pentru scrutinul din 28 noiembrie, 137 de secții. Diaspora română se implică într-o manieră fără precedent în alegerile acestui an. Campania „Mergi la vot“, promovată de comunitățile românești din Statele Unite ale Americii, din Canada, din Finlanda, din Israel, din Italia, Olanda, Spania, Franța, chiar și din Liban insistă
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
la studii. „Cel mai important lucru este să mergi să votezi“ - se spune pe site-ul acestei campanii, la www. voteaza. org. „În 28 noiembrie arată că îți pasă de destinul politic al țării tale. Conform statisticilor oficiale, românii din diaspora trimit anual miliarde de dolari celor dragi de acasă. Acești bani sunt primiți cu zâmbetul pe buze nu numai de către destinatari, ci și de către autorități, reprezentând o infuzie de capital imensă în economia românească. Arată totuși că acest drept de
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
Eu n-am făcut o operă științifică (deși sper că n-am lezat în ea știință), ci una creatoare, originală. De aceea atîta timp consumat, chiar și cu scrisul, nu numai cu lectură". Climatul în care se află Negoitescu în diaspora este cel al lipsurilor materiale și al izolării. În ciuda discreției sale specifice, le consemnează explicit: "Deoarece bursă mea e extrem de modestă, nu mă pot deplasa, altfel m-aș fi repezit pînă la malul Neckarului simpatic. Poate însă tu, cum ești
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
foarte atentă ar putea duce la interesante descoperiri. De ce nu? Dar pentru asta trebuie o atitudine mai puțin rigid-apodictică, un ton mai puțin asertoric-polemic, deci să cadă toți solzii crispării inteligente". Sau o săgeată la adresa unei alienări chiar în sînul diasporei: "Am primit de la Gigi Stanomir o piesă de teatru. Bine că nu e curios să știe părerea mea, căci mi-ar fi neplăcut să i-o comunic. Totul de o rigiditate - imaginație că și limbaj - imposibilă. Iar tinerii ăștia plecați
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Transilvania). În acest caz împărțirea teritorială este imposibilă. 3. interpretarea etnică: grupuri etnice aproximativ egale se află în imposibilitatea obiectivă de a trasa frontiere de recunoaștere (de exemplu Bosnia și Macedonia). 4. dispersia etnică: această situație se referă la existența diasporei, deci a indivizilor disparați și nu a comunității (există, de exemplu, 25 de milioane de ruși în afara Rusiei). IV. Integrarea euro-atlantică După dezintegrarea sistemului comunist, statele din Europa Centrală și de Sud-Est și-au fixat ca obiectiv politic principal implicarea
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
ne propune o ediție bună despre un segment semnificativ al activității exilului politic românesc. De astă dată a renunțat la note, multumindu-se cu un studiu introductiv. Eseul d-lui Alexandru Paleologu, așezat în fruntea ediției, despre exil, emigrație și diaspora întregește - cum să spun? - aparatul critic (minimal) al ediției. Vocile exilului. Ediție îngrijita de Georgeta Filitti. Editură Enciclopedica, 1998.
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
ALBE, se știe și mai putin, desi printre inițiatorii acestei mișcări literare, în afară de George Petcu, se aflau și prietenii săi cei mai apropiați: Ștefan Baciu și Laurențiu Fulga, care au supraviețuit jumătății de veac de "cultură socialistă", unul aflat în diaspora (Hawaii) și al doilea, afirmat ca scriitor de frunte și chiar vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Inițiativa înființării "Blocului" și a "Manifestului" sau aparține celor trei prieteni și colegi de facultate, urmărind un triplu scop prin această grupare, după cum
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
biblioteci unde lipsesc colecțiile complete ale revistelor "de dincolo" și chiar cărți importante, ea - literatura exilului vreau să spun - a și trecut într-o altă fază, a devenit literatura post-exilului: o literatura scrisă în exil sau mai bine zis în diaspora, undeva, într-un loc privilegiat unde iluziile și speranțele rezista mai greu, unde dezamăgirile și înfrîngerile sînt mai brutale și deci de unde se vede mai bine și mai departe, o literatura care își asumă însă și iluziile și înfrîngerile noastre
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
totalitare, care-și atrăgea și își respingea victimele printr-un soi de dresaj savant. Nu am căderea a ma pronunța în mai mare măsură, în această sfera, ca unul care n-a făcut parte nici din nomenclatura culturală, nici din diaspora, așteptînd ca lămuririle edificatoare să vină din partea celor ce l-au cunoscut îndeaproape pe autorul Animalelor bolnave în circumstanțele tulburi ale deceniilor opt și nouă, din confruntarea unor asemenea mărturii cu documentele, cu întreg corpusul de date obiective, si, evident
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
asemenea revista, cele la care am colaborat înfățișînd o mai mare sau mai mică diversitate de poziții, unele deosebite de ale mele, mi-am zis că sînt responsabil doar de ceea ce public sub semnătură. În pofida unor idiosincrasii ale sale față de diaspora, aveam impresia că autorul Buneivestiri păstra, si chiar își accentua, o anume independența și față de regimul Iliescu, neocolind a trata unele aspecte ale lui cu accente reprobatoare și evitînd a adera la pozițiile, complementare numitului regim, ale "apoliticilor" și "echidistanților
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
cu cîte un scriitor de vază: Marin Preda, Marin Sorescu, o tentativă Petru Dumitriu? Faptele sînt cunoscute. Nicolae Breban vine la capătul acestui șir de "aliați" simandicoși, mutual avantajoși. Neacceptat, la treaptă dorită, nici de cei mai iluștri fruntași ai diasporei, nici de cîteva centre ale vietii literare din țară, catre care a năzuit, autorul Franciscăi a recurs la această (mez)alianță, care-i suprima alura de autonomie și, indiscutabil, prestanta ce decurge din orice autonomie. Drept care paginile publicației pe care
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
opțiunea să estetică. Criteriul geografic devine, la rându-i, generator de comparații sau ierarhii: compozitori români (George Balint, Adrian Iorgulescu, Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Fred Popovici, Doina Rotaru, Petru Stoianov, Aurel Stroe, Cornel Țăranu, Anatol Vieru) vis-à-vis de cei din diaspora (Dieter Acker, Costin Cazaban, Mihai Mitrea-Celarianu, Horațiu Rădulescu, Vladimir Scolnic), noi orientări din muzică franceză (François Bousch, Daniel Teruggi), japoneză (Joji Yuasa) ș.a.m.d. Măsură celebrității nu este nici ea de neglijat, putându-se aprecia sau critică fie nume
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
Arghezi, Bacovia, Gellu Naum și-au început activitatea cu rezonante modeste. Vinea e și acum socotit, sub unele condeie, drept un "elegiac minor", iar un Ion Caraion încă n-a depășit sfera unor discuții oțioase, statutul unui "caz". Poeții din diaspora sînt încă departe de-a fi integrați în fluxul comun al literelor românești. Nici macar Uniunea Scriitorilor - act de recunoaștere și de politețe elementară - nu a găsit cu cale a-i înscrie în rîndul membrilor săi. În ce ne privește, avem
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Sper că logo-ul Ai carte, ai parte să funcționeze în ambele sensuri". Costache Olăreanu. "(...) Sufăr de lipsa unei instalații de aer condiționat și, bineînțeles că mai sufăr și din cauza coincidentei celor două manifestări, cea de la Neptun (întîlnirea scriitorilor din diaspora - n. Cronicar) și acest Tîrg de Carte". VINERI, în miezul Tîrgului: numărul vizitatorilor, în creștere, depășește capacitatea lifturilor care nici nu mai sînt "tocmai tinere" (L.M:). Gala Premiilor Aspro, cu Premiul pentru Experiment, Șerban Foartă (Caragialeta) și cu Marele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
stau și mă gîndesc, în exil m-am simțit cumplit de singur. Nu mai sînt în mediul meu. Pînă și în pușcărie era "mediul meu". Aici rămîn, totuși, un rătăcit printre străini. - Au funcționat și la München organizații, comitete ale diasporei românești? - Au existat tot felul de organizații, am primit invitații să particip la tot soiul de adunări. N-am intrat în nici un fel de organziatie. Am încercat să aflu care sînt cele ale securității. Mai simplu de depistat erau ziarele
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
România a fost și este condusă de o clasă politică deosebit de suferindă, fără să demisioneze nimeni din cauza sănătății șubrede. În urmă cu doi ani, suflând în trompeta demagogiei electorale, guvernanții timpului promiteau un program dezarmant. Sub titlul Hai acasă, îndemnau diaspora românească să se întoarcă de unde a plecat. Ofertele erau tentante, prin zăngănirea unor sume mari ca primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea casă. Pe
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
universitare de filologie. Cu Humboldt începe, pentru noi astăzi, filogia modernă, iar Saussure, pomenit în treacăt de Olender, vine și el din aceeași tradiție a indoeuropenismului, chiar dacă asimilată poate pasiv. Arienii, acest popor primitiv pierdut în negurile mito-poetice ale unei diaspore indo-europene, cum o numește Olender în chip memorabil, sînt uneori numiți în textele de specialitate ale secolului trecut indo-germani (tot Leibniz descoperise, printre primii, așa-zise urme arhaice în limba germană) sau indo-europeni. Prin opoziție cu ei, semiții nu sînt
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la diferite acțiuni și congrese - sînteți astăzi, din 1983, membru fondator, la Paris, al "Internaționalei Rezistenței față de totalitarismul comunist". Dublul dumneavoastră exil, politic și cultural, n-a însemnat însă și ruperea de România. Care va sînt "rădăcinile", din ce
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
puteam să spun în gura mare ce gîndesc, fără teama de a fi arestat, dar și fără a avea acces la concursuri, comenzi și alte privilegii rezervate artiștilor "progresiști". Așadar, am rămas un "reacționar", cum fusesem în țară. La Romă, diaspora românească se grupase în jurul "Societății Academice Române", al cărei stîlp era Mircea Popescu împreună cu Bruno Manzone, fost director al Institutului de cultură italiană din București, prin anii '40. Cunoscîndu-i, am intrat prin ei în contact cu Parisul - Monica Lovinescu și
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
a trăi mai bine, păstrînd relații utile cu ambasadele și cu regimul din țară. Doar 5-6 la suta erau cu adevarat exilați politic activi, înfruntînd toate riscurile unei astfel de alegeri. Există un cod moral al exilului, care separă net diaspora politică, de stînga comunistă din țară și din Occident, pe care trebuia să o combată prin orice mijloc. Din nefericire, multi așa-zis "rezistenți", de fapt colaboratori cu regimul de la București, vorbesc astăzi în numele exilului politic. Am asistat anul trecut
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
regimul de la București, vorbesc astăzi în numele exilului politic. Am asistat anul trecut la o astfel de performanță, la Academia Română din Romă, unde un asemenea "rezistent" care în anii stalinismului călătorise, trimis de partid, a făcut un soi de bilanț al diasporei, fără a fi participat în presa exilului la demascarea regimului din țară și fără a rupe cu guvernul comunist de la București. - Dar dintre personalitățile exilului politic, pe cine ați cunoscut? - L-am cunoscut la Paris, în 1979, pe Mircea Eliade
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
subordine. De două din aceste cazuri - cazul Bată Marianov și cazul Dan Perjovschi - m-am ocupat altă dată, dar ele trebuie reamintite pentru a fixa din nou coordonatele unui comportament arbitrar și abuziv. Cazul Bată Marianov, mai exact spus al diasporei artistice românești, poate fi rezumat astfel: odată plecați din țară, înainte de 1990, artiștii erau automat excluși din Uniune. După 1990, Bată Marianov a întrebat care este acum statutul lui, după ce au dispărut circumstanțele care au dus la retragerea calității sale
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
pe care am făcut-o compunând, împreună cu Nicolae Manolescu și Gabriel Dimisianu, sub pseudonimul "Emil Mladin", un text nu prea elogios la adresa sa. Gabriel Plesea, Corespondențe din New York, reportaje, comentarii, opinii, atitudini din "perioada de tranziție", București, Ed. Vestala, col. "Diaspora", 1999, 320 pag.
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
Videoconferința jurnaliștilor de pretutindeni se află la ediția a2-a. În cadrul dezbaterii de astăzi se discută cum văd românii din Diaspora criza economică, intrarea României în Spațiul Schengen și Forumul de la Palatul Parlamentului. Un eveniment organizat de Ziarul Impact și Radio Metafora, în parteneriat cu .
Videoconferinţa jurnaliştilor de pretutindeni, ediţia a2-a: Criza economică, intrarea în Schengen, Forumul de la Palatul Parlementului, văzute de românii din Diaspora () [Corola-journal/Journalistic/24923_a_26248]
-
prea mare tragere de inimă. Principesa Margareta mi-a spus că „Nu ne duceam niciodată la teatru, cinema, concerte. Niciodata. Nu a acceptat niciodată activități care interferau cu munca lui de Rege în exil. După unele lupte interne între liderii diasporei române, Regele a putut înființa Comitetul Național din Washington care s-a dedicat eliberării țării.” Regele nu putea să-și închipuie atunci un exil care va dura 50 de ani, apariția a două superputeri nucleare și înghețarea situației de către Războiul
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]