296 matches
-
embolice. Controlul frecvenței cardiace este necesar în condițiile în care fibrilația atrială cu răspuns ventricular rapid este însoțită de angină, dispnee, amețeli. Aceste manifestări sunt consecințele agravării disfuncției diastolice ca urmare a scurtării perioadei de umplere a ventriculului stâng în diastolă, pierderea sincronismului de contracție atrio-ventricular, scurtarea timpului de perfuzie coronariană, reducerea debitului cardiac și creșterea presiunii la nivelul capilarului pulmonar. Reducerea frecvenței cardiace atrage după sine îmbunătățirea parametrilor hemodinamici în cazurile în care instalarea fibrilației atriale nu se asociază cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stâng în marea majoritate a cazurilor, a nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Există o mare mobilitate a arterei în timpul contracției cardiace. Din cauza presiunii intraparietale reduse la nivelul ventriculului drept, prin artera coronară dreaptă fluxul sanguin este prezent atât în timpul diastolei, cât și al sistolei. Tortuozitatea accentuată, amplitudinea mare a mișcărilor în timpul ciclului cardiac, prezența stenozelor seriate limitează în multe cazuri abordul leziunilor prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare drepte ține seama de mai multe considerente. Din
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților, hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă parametrul clinic cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Reducerea funcției sistolice (cuantificată în principal prin viteza de scurtare a fibrelor circumferențiale) a fost paralelă cu cantitatea de lichid instilată, fiind prezentă atât în orto-, cât și în clinostatism. Creșterea presiunii intraabdominale a determinat reducerea dimensiunilor cavității VS în diastolă, nu și în sistolă. Caracteristicile cardiomiopatiei uremice la pacientul peritoneal Huting et al. [1990] au examinat măsura în care avantajele hemodinamice ale DPCA asupra HD se concretizează în beneficii structurale și funcționale cardiace. Au fost incluși în studiu 55 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
din cauza acțiunii toxinelor uremice asupra metabolismului cardiomiocitelor [Raine et al., 1993]. în plus, este foarte probabil ca reducerea marcată a distensibilității aortice frecvent observată la pacienții dializați să afecteze fluxul sangvin aortic [Bogren et al., 1989] și perfuzia subendocardică în diastolă [ORourke [i Kelly, 1993] vezi subcapitolul III.3. Pe de altă parte, situația inversă, și anume boala coronariană severă fără simptomatologie clinică este chiar mai frecventă. Există numeroși pacienți complet asimptomatici, cu capacitatea de efort păstrată, dar care prezintă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat; (3) scăderea relativă a fluxului coronarian (raportat la masa miocardică); (4) scăderea relativă a densității capilarelor miocardice și (5) scăderea duratei diastolei, din cauza prelungirii perioadei de ejecție a VS. Miocardul subendocardic, unde rezistența la flux este mai ridicată și necesitățile metabolice mai mari, este mai susceptibil la ischemie decât miocardul subepicardic. Acumularea de colagen și de matrice extracelulară în miocard afectează complianța
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și prognostică la pacienții diabetici. Din punct de vedere fiziopatologic, de mare importanță este scăderea tonusului parasimpatic vagal, care lasă o predominență simpatică, manifestată printr-o frecvență cardiacă crescută. Tahicardia presupune un consum de oxigen crescut dar și scurtarea duratei diastolei, reducând în acest fel fluxul sangvin miocardic. Dezechilibrul celor două componente vegetative, simpatică și parasimpatică, mergând până la denervare cardiacă, predispune și la apariția unor aritmii maligne cu risc de moarte subită. La baza anomaliei de tonus vegetativ simpatic stau numeroși
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
ale activării simpatice, denervare parasimpatică și reducerea sensibilității baroreflexe. Disfuncția autonomă parasimpatică este prima care apare cronologic în evoluția diabetului și precede apariția manifestărilor clinice ale neuropatiei autonome. Prin tahicardia persistentă pe care o generează, are loc o reducere a diastolei și ca urmare o agravare a ischemiei miocardice. Predominența tonusului simpatic care rămâne necontracarat de componenta parasimpatică defectivă duce la o predispoziție pentru aritmii, cu atât mai mult în condițiile ischemiei miocardice. IC este categoric o stare patologică asociată cu
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
izolată și creșterea presiunii pulsului. La nivelul cordului, modificările structurale miocitare și fibroza matriciei extracelulare cresc rigiditatea VS și determină disfuncție diastolică cu tulburări de relaxare și complianță ventriculară. Disfuncția diastolică afectează umplerea ventriculară care se face preponderent la sfârșitul diastolei, în timpul contracției atriale. Disfuncția diastolică nu este izolată, se însoțește de disfuncție sistolică longitudinală ventriculară, prin afectarea fibrelor musculare subendocardice, deși FE ventriculară rămâne în limite normale. Pentru menținerea unui debit cardiac adecvat în repaus și mai ales la efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
scăzută, bolnavii cu IC și FE păstrată incluși în trialuri clinice nu au avut o creștere a supraviețuirii sub terapiile medicamentoase care interferează cu activarea sistemelor neurohormonale, betablocantele și inhibitorii sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Betablocantele, prin scăderea frecvenței cardiace și creșterea duratei diastolei, ameliorează umplerea ventriculară și debitul bătaie. În studiul SENIORS (Study of Effects of Nebivolol Intervention on Outcomes and Rehospitalization in Seniors with Heart Failure), nebivololul, un betablocant selectiv cu efecte vasodilatatorii, nu a avut însă efect pozitiv pe end-point-ul primar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
și metodelor terapeutice adresate pacienților în vârstă. 25.1.2. Insuficiența aortică 25.1.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Insuficiența aortică (IA) definește incompetența cuspelor aortice secundară unor procese patologice care determină închiderea incompletă a orificiului aortic în timpul diastolei ventriculare cu regurgitare acută sau cronică a VS. Refluxul sanguin din aortă în VS secundar afectării cuspidiene (calcificare degenerativă, bicuspidie, distrucție secundară endocarditei) sau dilatării rădăcinii aortei cu împiedicarea coaptării cuspelor (dilatare idiopatică cu ectazie anuloaortică, disecție de aortă cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel, a timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia EI se indică în momentele de risc (de exemplu, extracții dentare). Tratament chirurgical Obiectivul intervenției chirurgicale constă în îndepărtarea obstacolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu 20% decât volumul cordului [8]. Presiunea intracardiacă este egală cu cea pleurală și mai mică decât cea atmosferică și crește odată cu creșterea volumului ventriculilor, efectul compresiei fiind preponderent pe ventriculul drept. Afectarea cavității pericardice are implicații atât asupra umplerii diastolei cât și a debitului cardiac. O cantitate mai mare de lichid pericardic sau îngroșare este necesară pentru a comprima o inimă hipertrofiată față de una normală. CLASIFICARE 1. Acute (fibrinoase - uscate) și exudative, având o frecvență de 0,1% la pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
aceasta poate fi mărită dacă există o cantitate de lichid >300 ml. Pericardocenteza Este metoda importantă de diagnostic și tratament. CATETERISMUL CARDIAC ȘI ANGIOGRAFIA - Se folosește rar, - Poate indica: creșterea presiunii în atriul drept (egală cu cea intrapericardică, creșterea în diastolă a presiunii din ventriculul drept, tendința de egalizare a presiunilor din atriul drept, ventricul drept, capilarul pulmonar, ventriculul stâng la ~20-25 mmHg. EXAMENUL LICHIDULUI PERICARDIC Examenele bacteriologic, serologic, citologic, biochimic al lichidului pericardic obținut după pericardocenteză sunt decisive pentru stabilirea
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
min; - prezența pulsului paradoxal, - creșterea presiunii venoase centrale (PVC) > 150 mm H2O, - creșterea rapidă a opacității cardiace la radiografia cord-pulmon, - la examenul ecocardiografic prezența unei mari cantități de lichid pericardic. PERICARDOCENTEZA Este indicată când se apreciază pe imaginea ecografică în diastolă că sunt >200 ml lichid pericardic. Disecția de aortă reprezintă principala contraindicație de efectuare a pericardocentezei, iar contraindicații relative sunt reprezentate de coagulopatii, tratament anticoagulant, trombocitopenia <50 000/m3, cantitate mică de lichid localizată posterior. Nu trebuie drenat mai mult
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere, post chirurgie cardiacă sau după traumatisme. Existența constricției pericardice determină
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special TBC), post iradiere, post chirurgie cardiacă sau după traumatisme. Existența constricției pericardice determină modificări hemodinamice cu deficit de umplere cardiacă, stază venoasă sistemică datorită compresiunii pe atriul drept
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
un nivel presional scăzut, impulsul ajuns la nivelul ventriculului drept determinând nu doar contracția mai rapidă a acestuia, dar și pe cea a septului interventricular. Contracția septală are loc în mare parte înaintea închiderii valvei mitrale, mixând astfel nefiresc sfârșitul diastolei cu începutul sistolei. Deși realizată cu consum energetic (practic însă pierdut pentru rezultatul final al contracției, care ar fi trebuit să fie ejectarea sângelui în aortă), această contracție septală nu poate închide mitrala, dar contribuie la întinderea peretelui lateral al
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
evoluție benignă a bolii [3]. Într-o proporție mult mai mică s-a descris hipertrofia ventriculului drept, mulți autori negând implicarea acestuia în contextul bolii de bază. Atriul stâng apare frecvent dilatat și chiar cu pereți hipertrofici ca urmare a diastolei ventriculare dificile la care se asociază insuficiența mitrală ce se întâlnește deseori în rândul pacienților cu CMH. Pe parcursul bolii, se descrie un procent de 10% din pacienți care evoluează către cardiomiopatie dilatativă, cu subțierea progresivă a pereților ventriculului stâng și
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și, în cele din urmă, hipertrofie ventriculară stângă, reducerea perfuziei coronariene și reducerea perfuziei tisulare periferice. Remodelarea arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și sinistra), fiecare având la mijlocul mărginii sale libere o îngroșare numită „nodul Arantius” (Noduli valvularum semilunarium) și o bordura subțire situată de fiecare parte a nodulului (Lunulae valvularum semilunarium). Aceste formațiuni asigura ocluzia etanșa a ostiului trunchiului pulmonar cu ocazia diastolei ventriculare. - Cavitatea propriu-zisă (cameră de umplere) este despărțita de conul arterial (cameră de evacuare) printr-o excrescența cărnoasa dispusă transversal (Crista supraventricularis). Pe fata internă a camerei de umplere se disting numeroase trabecule cărnoase cu aspect reticulat, dintre care una
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
asociate. În 2D se vizualizează îngustarea istmului aortic, se determină anatomia fiecărui segment aortic (Ao ascendentă, transversă, istmul și descendentă) precum și prezența sau absența CAP. Examenul Doppler arată creșterea velocității fluxului sistolic prin coarctație și prezența fluxului continuu anterograd în diastolă, calcularea gradientului la nivelul coarctației și aprecierea severității acesteia. Cateterismul cardiac nu este obligatoriu, se efectuează doar în cazuri speciale unde diagnosticul ecocardiografic este incert sau dacă se ia în discuție tratamentul prin angioplastie cu balonaș. TRATAMENT Indicația chirurgicala - la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
au aplicabilitate restrânsă atât din punct de vedere a prețului de cost, al informaților furnizate cât și a necesarului de aparatură sofisticată. Măsurarea diametrului aortic prezintă un grad de variabilitate în funcție de locul de măsurare, momentul revoluției cardiace (variabilitate în sistolă/diastolă) de vârsta pacientului examinat. Cea mai dificilă problemă este constituită de lipsa posibilităților de diferențiere clară între pereții aortei și structurile retroperitoneale din vecinătate, ceea ce determină frecvent erori de apreciere. Aspectul ultrasonografic este deosebit de important pentru selectarea procedurii diagnostice invazive
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
rezolvarea rădăcinii aortice se face după oprirea circulatorie hipotermică. Este posibilă oprirea cordului înaintea opririi circulatorii în hipotermie profundă prin introducerea în perfuzatul circulației extracorporale a 60 mEq de clorură de potasiu. Creșterea potasiului sistemic produce eficient oprirea cordului în diastolă. După oprirea circulatorie, trunchiurile supraaortice sunt secționate la circa un centimetru deasupra originii în arcul aortic, în zone în care afectarea aterosclerotică să fie cât mai redusă. Se efectuează anastomozele între aceste vase și ramurile montajului protetic trifurcat. Se realizează
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]