959 matches
-
în zona în care își primesc interpretarea; (b) o diateză pasivă înaltă, de care depinde cazul ergativ; aceasta trebuie fuzionată (engl. merge) pentru a atrage (engl. smuggle) subiectul din locul în care primește absolutivul. Predicatul nud se combină cu o diateză pasivă silențioasă. Cazul ergativ nu este inerent, nu este legat se agentivitate, de trăsătura [± Animat] sau de un anumit rol tematic, ci este asemănător unui Caz structural, depinzând de prezența unei anumite "regiuni" din configurația sintactică. Diateza ergativă (un tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
combină cu o diateză pasivă silențioasă. Cazul ergativ nu este inerent, nu este legat se agentivitate, de trăsătura [± Animat] sau de un anumit rol tematic, ci este asemănător unui Caz structural, depinzând de prezența unei anumite "regiuni" din configurația sintactică. Diateza ergativă (un tip special de diateză pasivă, care trebuie inserată (engl. merge) pentru a atrage predicatul care conține argumentul extern) selectează diateza pasivă drept complement. Propozițiile cu marcare ergativă și absolutivă sunt structuri dublu pasive: diateza pasivă joasă ridică/atrage
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cazul ergativ nu este inerent, nu este legat se agentivitate, de trăsătura [± Animat] sau de un anumit rol tematic, ci este asemănător unui Caz structural, depinzând de prezența unei anumite "regiuni" din configurația sintactică. Diateza ergativă (un tip special de diateză pasivă, care trebuie inserată (engl. merge) pentru a atrage predicatul care conține argumentul extern) selectează diateza pasivă drept complement. Propozițiile cu marcare ergativă și absolutivă sunt structuri dublu pasive: diateza pasivă joasă ridică/atrage un obiect afectat peste un Inițiator
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
anumit rol tematic, ci este asemănător unui Caz structural, depinzând de prezența unei anumite "regiuni" din configurația sintactică. Diateza ergativă (un tip special de diateză pasivă, care trebuie inserată (engl. merge) pentru a atrage predicatul care conține argumentul extern) selectează diateza pasivă drept complement. Propozițiile cu marcare ergativă și absolutivă sunt structuri dublu pasive: diateza pasivă joasă ridică/atrage un obiect afectat peste un Inițiator interpus, iar diateza ergativă pasivă ridică predicatul conținând argumentul extern peste absolutivul interpus. 4. SUBIECT ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
regiuni" din configurația sintactică. Diateza ergativă (un tip special de diateză pasivă, care trebuie inserată (engl. merge) pentru a atrage predicatul care conține argumentul extern) selectează diateza pasivă drept complement. Propozițiile cu marcare ergativă și absolutivă sunt structuri dublu pasive: diateza pasivă joasă ridică/atrage un obiect afectat peste un Inițiator interpus, iar diateza ergativă pasivă ridică predicatul conținând argumentul extern peste absolutivul interpus. 4. SUBIECT ȘI OBIECT Studiul limbilor ergative nu a determinat revizuirea unor aspecte legate de numai Caz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trebuie inserată (engl. merge) pentru a atrage predicatul care conține argumentul extern) selectează diateza pasivă drept complement. Propozițiile cu marcare ergativă și absolutivă sunt structuri dublu pasive: diateza pasivă joasă ridică/atrage un obiect afectat peste un Inițiator interpus, iar diateza ergativă pasivă ridică predicatul conținând argumentul extern peste absolutivul interpus. 4. SUBIECT ȘI OBIECT Studiul limbilor ergative nu a determinat revizuirea unor aspecte legate de numai Caz, așa cum am arătat mai sus, ci și de conceptele subiect și obiect. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbii franceze și a limbii spaniole, precum și influența școlii, au făcut ca vorbitorii să învețe să diferențieze subiectul de obiect, pierzându-se astfel caracterul special ergativ. Verbul din bască este diferit de verbul indo-european prin faptul că nu există categoria diatezei, iar vorbitorii nu pot alege între mai multe modalități de a exprima raporturile între acțiune și entitățile participante la aceasta, deci acțiunea este fără orientare în raport cu participanții și predicatul nu are nevoie de subiect. Ceea ce caracterizează limbile care au construcție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
există o legătură între posesie și tranzitivitate și face referire la analiza lui Benveniste, care a analizat perfectul tranzitiv ca fiind o construcție posesivă. Creissels (1995: 248), între mulți alții, subliniază că distincția tranzitiv/intranzitiv este relevantă pentru variația morfologică (diateză)57. Gildea (2003) susține cu date din limbile din Caraibe că există o relație între tranzitivitate și timpul verbal: structurile cu viitor sunt mai tranzitive decât cele conținând un verb la trecut. Pentru problemele discutate în acest capitol interesează însă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcțiile ergative sunt lipsite de sens pasiv; cele două verbe din construcția tranzitivă și din perechea ei intranzitivă nu sunt legate printr-o relație de "pasiv", ci reprezintă unități lexicale distincte (GALR II: 142/140, s.n.). Restricția semantică formulată pentru diateza impersonală (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145, în GALR II), care nu caracterizează decât verbele intranzitive, și, mai precis, nu apare decât la verbele intranzitive nonreflexive și noncopulative, precum și restricția semantico-sintactică − diateza impersonală nu este acceptată decât de acele verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
II: 142/140, s.n.). Restricția semantică formulată pentru diateza impersonală (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145, în GALR II), care nu caracterizează decât verbele intranzitive, și, mai precis, nu apare decât la verbele intranzitive nonreflexive și noncopulative, precum și restricția semantico-sintactică − diateza impersonală nu este acceptată decât de acele verbe care au ca restricție selecțională un subiect cu trăsătura [+ Personal]: Se doarme greu când ești îngrijorat, Se aleargă prea repede, Din cauza valurilor, se înoată greu etc. − privesc și clasa ergativelor nonreflexive cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
actant subiect și cu un actant obiect. În accepția autoarei, în cazul unei perechi de tipul Vântul împrăștie norii/ Norii se împrăștie, primul este verbul ergativ, iar al doilea, verbul eventiv (Ușurelu 2005a: 156). Folosind drept criteriu sistemul tradițional de diateze, Ușurelu (2005b: 37) distinge trei clase de ergative: (a) verbul din construcția de bază este la diateza activă: Mama adoarme copilul/Copilul adoarme; (b) verbul din construcția de bază este la diateza reflexivă: Discuția a accentuat conflictul/ Conflictul s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
împrăștie norii/ Norii se împrăștie, primul este verbul ergativ, iar al doilea, verbul eventiv (Ușurelu 2005a: 156). Folosind drept criteriu sistemul tradițional de diateze, Ușurelu (2005b: 37) distinge trei clase de ergative: (a) verbul din construcția de bază este la diateza activă: Mama adoarme copilul/Copilul adoarme; (b) verbul din construcția de bază este la diateza reflexivă: Discuția a accentuat conflictul/ Conflictul s-a accentuat; ( c) verbul din construcția de bază poate apărea atât la diateza activă, cât și la diateza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2005a: 156). Folosind drept criteriu sistemul tradițional de diateze, Ușurelu (2005b: 37) distinge trei clase de ergative: (a) verbul din construcția de bază este la diateza activă: Mama adoarme copilul/Copilul adoarme; (b) verbul din construcția de bază este la diateza reflexivă: Discuția a accentuat conflictul/ Conflictul s-a accentuat; ( c) verbul din construcția de bază poate apărea atât la diateza activă, cât și la diateza reflexivă: Ion și-a aburit ochelarii/Pământul aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcția de bază este la diateza activă: Mama adoarme copilul/Copilul adoarme; (b) verbul din construcția de bază este la diateza reflexivă: Discuția a accentuat conflictul/ Conflictul s-a accentuat; ( c) verbul din construcția de bază poate apărea atât la diateza activă, cât și la diateza reflexivă: Ion și-a aburit ochelarii/Pământul aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic o determină pe autoare (Ușurelu 2005a: 51; 2005b: 38) să identifice următoarele clase: ergative incoative (a amorți), psihologice (a enerva
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diateza activă: Mama adoarme copilul/Copilul adoarme; (b) verbul din construcția de bază este la diateza reflexivă: Discuția a accentuat conflictul/ Conflictul s-a accentuat; ( c) verbul din construcția de bază poate apărea atât la diateza activă, cât și la diateza reflexivă: Ion și-a aburit ochelarii/Pământul aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic o determină pe autoare (Ușurelu 2005a: 51; 2005b: 38) să identifice următoarele clase: ergative incoative (a amorți), psihologice (a enerva), de percepție (a răsuna, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomenul coexistenței unei variante tranzitive și a uneia intranzitive/inacuzative (reflexivă sau non-reflexivă) a fost descris folosindu-se termenii: verbe "cu inversare" (Rothemberg 197495, Zribi-Hertz 1987: 29), verbe "simetrice" (Dubois 196496, Lagane 196797) sau "neutre" din punctul de vedere al diatezei (Blinkenberg 1960, Ruwet 197298, Boons, Guillet și Leclère 197699). În studii mai recente, se vorbește despre incoativizare (Grimshaw 1990) sau anticauzativizare (Koontz-Garboden 2009: 77), definită ca fiind un fenomen prin care un verb incoativ este derivat morfologic din perechea cauzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbare de stare participă la alternanță dacă instrumentul responsabil de schimbarea de stare este nespecificat; membrul tranzitiv are sens perfectiv, iar cel tranzitiv, sens progresiv. Matsuzaki (2001: 11) arată că, în sens larg, alternanța ergativă aparține macrocategoriei intitulate alternanțe de diateză, alături de alternanța locativă și alternanța dativului, presupunând o schimbare de valență care privește rearanjarea și numărul argumentelor. Matsuzaki (2001: 13) susține că alternanța ergativă trebuie să îndeplinească două condiții: (a) obiectul sau argumentul intern al verbului tranzitiv trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să verifice cazul în poziția cea mai înaltă cu putință. 6.3.5. Pentru descrierea verbelor inacuzative din limba română interesează două aspecte: (a) statutul elementului se care apare în structura acestor verbe; (b) posibilitatea acestor verbe de a accepta diateza impersonală/construcția cu se. Trebuie subliniat de la început că aceste două ipostaze ale lui se sunt complementare, verbele care conțin marca se neputând participa la opoziții de diateză/neputând accepta construcția cu se impersonal. (a) Nu se poate oferi o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apare în structura acestor verbe; (b) posibilitatea acestor verbe de a accepta diateza impersonală/construcția cu se. Trebuie subliniat de la început că aceste două ipostaze ale lui se sunt complementare, verbele care conțin marca se neputând participa la opoziții de diateză/neputând accepta construcția cu se impersonal. (a) Nu se poate oferi o soluție unică pentru apariția mărcii se la verbele inacuzative din limba română decât în cazul în care se adoptă o analiză unificatoare, de tipul celei propuse de Alboiu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosit în construcția cu se impersonal numai dacă selectează un argument uman; inacuzativele primare nu se pot pasiviza; în GALR (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista de exemple de mai jos am avut în vedere numai inacuzativele primare, care nu creează ambiguități (nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
saună, se asudă/se transpiră mult; (f) aspectuale: nu există nereflexive primare. Verbe de schimbare de stare ca a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni nu acceptă diateza impersonală pentru că nu pot avea subiect uman. Pentru unele verbe care descriu o configurație spațială (a apune, a asfinți, a bălti, a răsări) explicația este aceeași; pentru verbe ca a avansa, a coti, a rămâne, a sta, a staționa, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
explicația este aceeași; pentru verbe ca a avansa, a coti, a rămâne, a sta, a staționa, a trăi, apariția subiectului uman determină comportamentul inergativ, prin urmare, aceste verbe, în ipostaza inacuzativă, adică atunci când iau subiect nonagentiv, deci nonuman, nu acceptă diateza impersonală. Dintre verbele de existență, a fi, care este un verb inacuzativ de tip special (vezi Capitolul 5, 2.) nu acceptă diateza impersonală; pentru verbul a recidiva, construcția cu se este posibilă numai cu subiect agentiv, uman, deci numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comportamentul inergativ, prin urmare, aceste verbe, în ipostaza inacuzativă, adică atunci când iau subiect nonagentiv, deci nonuman, nu acceptă diateza impersonală. Dintre verbele de existență, a fi, care este un verb inacuzativ de tip special (vezi Capitolul 5, 2.) nu acceptă diateza impersonală; pentru verbul a recidiva, construcția cu se este posibilă numai cu subiect agentiv, uman, deci numai pentru utilizarea inergativă; a stagna nu acceptă deloc subiect uman. Dintre verbele de emisie, nu acceptă subiect uman a curge și a exploda
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grupuri mici de verbe. Subsecțiunea 6.2. este rezervată statutului sintactic al elementului se, așa cum reiese din câteva studii în care este descrisă și situația din limba română. Pentru verbele ergative nereflexive, am analizat problema acceptării construcției cu se/a diatezei impersonale, iar pentru cele reflexive, a tipului de se care intră în structura lor: dacă pentru inacuzativele reflexive primare se poate accepta cu ușurință că se este inerent, pentru celelalte subclase sintactice există mai multe posibilități de analiză: se din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]