368 matches
-
douăzeci de anitc "Criza spiritului american. Recitindu‑l pe Allan Bloom după douăzeci de ani" În urmă cu douăzeci de ani, un filozof politic de la University of Chicago, respectat de specialiști, dar necunoscut marelui public educat, termina de scris o diatribă la adresa universității americane, deplângând decăderea educației liberale, explicând astfel criza spiritului (public) american și, într-un context mai larg, declinul democrației occidentale. Numele autorului era Allan Bloom, iar titlul cărții, apărută în 1987 la Simon and Schuster, New York, era The
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
epistemologic, etic și moral, civic și politic, fiindcă relativismul proclamă falsa „virtute” unică a „deschiderii”, dar în fapt conduce către contrariul ei, omogenizând cultura americană în numele unei pseudodeschideri către alteritățile non-occidentale și eșuând - reformulez aici, dar rămân în spiritul acestei diatribe tocquevilliene - într-un fel de „tiranie a minorității”. Dincolo de virulența ieremiadei lui Bloom, semnalez o bună doză de ironie, care ne ajută să o... relativizăm întru câtva, fără a-i subestima gravitatea și îndreptățirea. În această istorie intelectuală a protocorectitudinii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al doilea volum al Democrației în America - o meditație profetică și tragică despre ceea ce revelează omul democratic („omul nou”, pentru marele gânditor francez) în legătură cu natura umană. Numeroase confesiuni autobiografice, precum și analize punctuale ale unor autori și cărți ritmează și ilustrează diatriba lui Bloom. Fiecare dintre ele ar merita o discuție aparte, fiindcă toate ne ajută să urmărim mai bine meandrele și chiar contrasensurile discuției centrale. Pe întreg parcursul lecturii, nu trebuie să uităm că Bloom însuși a scris din interiorul „marii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la Terry Lennox la Roger Wade, aparțin aceleiași lumi în apărarea căreia se ridicase, megaloman, Harlan Potter. Mobilul milionarului era clar: păstrarea secretelor și asigurarea liniștii. În replică, detectivului nu-i rămâne altceva de făcut decât să mai lanseze o diatribă - încă una din izbucnirile sale filozofic-moralizatoare, tot mai pline de fiere pe măsură ce îmbătrânește. Prins în pânza de păianjen a descurajării și indiferenței suicidare, el nu pierde însă nimic din acuitatea de altădată: M-am dus acasă, am făcut duș, m-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nepot al ideologului fundamentalismului islamizant, un personaj ce are În prezent deschideri simpatetice În lumea gauchismului - mai mult sau mai puțin de cafenea - al radicalilor șic. Domnul respectiv trăiește În Elveția, se numește Tariq Ramadan, și a scris o Întreagă diatribă Împotriva acestor autori, spunând că poziția lor este de fapt proamericană. Mircea Mihăieș: Adică pentru el, În momentul de față, proamerican Înseamnă profascist! Vladimir Tismăneanu: Din punctul acesta de vedere, da. El spunea că, legând lucruri care nu au de ce
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
le este locul și unde sună realmente frumos. Papagaliceasca arhaizantă modernă nu poate stârni decât haz, ca și papagaliceasca neologizantă. Noi am ales calea traducerii curgătoare, limpezi și elegante. Diferențele dintre registrul poetic și cel cronicăresc, dintre tonul sapiențial și diatriba profetică se afișează singure, cu condiția ca traducătorul să respecte expresia de bun-simț a limbii române de azi și să aibă el Însuși un minim simț al limbii În care traduce. SM: În cărțile consacrate traducerii, Antoine Berman vorbește despre
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unei atitudini intelectuale care Înlocuiește noțiunea metafizică de adevăr speculativ prin aceea, mai modestă, de adevăr istoric”. Daniélou et comp. sunt așadar etichetați drept „istoricizanți” și așezați În descendența „moderniștilor” anatemizați de Vatican I. Patetic, Garrigou-Lagrange exclamă la pagina 134 a diatribei sale: „Unde merge așadar această nouă teologie, cu noii săi maeștri, din care se inspiră? Unde merge ea dacă nu pe calea scepticismului, a fanteziei și a ereziei!” Cuvinte foarte tari, ce se vor regăsi și În Humani generis. Iezuiții
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
strica repede prietenia, dacă te poți considera a fi prieten cu mine...!! Atâta timp cât eu sunt Șeful vostru, am pretenție să executați ordinele mele În caz contrar vă i-a pe toți „Mama dracului”, Încheie Șeful Șantierului de o așa manieră diatriba Încât nu putea-i realiza dacă glumește ori vorbește serios.” Te ascult, Încotro ți-e drumul...?” „Luate’ar Talpa Iadului de suflet, să te fiarbă În cazanul cu smoală, să nu te scoată de acolo decât atunci când Îi voi porunci
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Însuși el,cu o mutră disgrațioasă Îmi rupe galoanele de pe umăr, mă dezbracă de hainele noi militare și pune doi soldați să mă ajute să Îmbrac noul echipament militar,rupt și disgrațios. Își luă avânt oratoric incriminând fapta și terminând diatriba arătându-mă cu degetul. Pentru dezertare, vei fi trimes În “Fața plutonului de execuție”...!! Imediat, alcătui o escortă și fără alt protocol de rămas bun dela doctorul prietenul meu, sunt depus la Închisoarea de tristă amintire...Văcărești! Și de data
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a luat ochelarii de care avea nevoie când era mic și când de la spital i-au dat un bandaj pentru ochiul stâng, ea nu l-a făcut să-l poarte... Asta nu e comic! Zâmbisem la gândul că Richard compunea diatribe autocompătimitoare la adresa mamei sale. — Nici eu nu cred că e comic, am zis. — Așa și trebuie, a zis Sheba. Te rog, iartă-l când se poartă ca un bufon. E o dulceață, de fapt. De câteva ori, am auzit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pe cer, de aceea mi s-a părut că-i pot sugera însoțitorului meu să mergem să dăm o raită spre Sfântul Petru, trecând prin frumosul cartier Borgo. Abia ajunseserăm în fața bazilicii că Hans se și lansă într-o nouă diatribă: — Știi prin ce mijloace vrea papa să termine construcția acestei biserici? Luând banii germanilor. Deja câțiva trecători se adunau ciorchine în jurul nostru. — Am vizitat destule monumente pe ziua de azi, l-am implorat eu. O să ne întoarcem altă dată. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
s-a declarat satisfăcut că nu se produsese nici o stricăciune. Nici o stricăciune! — Nu trebuie să mai permitem așa ceva, a zis el, cu o asprime în voce pe care nu i-o mai auzisem decât o singură dată, în scurta lui diatribă la adresa autorității. Trandafirul este cel mai prețios lucru de pe insulă. Nu pot accepta să fie pus în primejdie. Mă ajuți? Am fost cucerit de ardoarea acelor ochi strălucitori și ascunși. — Cum? am întrebat. — Singur nu sunt sigur că pot s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
imagine incorporat. Continua să-și imagineze mixere, tocătoare de carne, ferăstraie electrice și motoare cu aprindere care funcționau peste program și care nu te lăsau să gândești sau să-ți fixezi privirea pe o imagine. Continuă să se gândească la diatriba pregătită dinainte și-i servi lui Jerry pretextul pentru prima replică concepută de Considine: — Vorbești de căcăcioasa aia de linie a partidului transmisă de la Moscova, amice! Tu de partea cărei belită de linie ești? Iar el, drept răspuns: — De partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de un răspuns imediat. Nu-i irosiți timpul lui Vivian. Timpul ei e valoros. Vivian se așteaptă să formulați o opinie pertinentă despre cât succes va avea cartea pe piață, iar această opinie o așteaptă pronto. Când și-a terminat diatriba, câte un punct roșu aprins apăruse pe fiecare dintre obrajii lui Graham. Am observat cum Phil Stern și-a dat ochii peste cap pe ascuns. Îmi pare rău, eu... Melissa părea destul de înfricoșată. I-am zâmbit cu prietenie și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Chowder își face prima apariție, trăgând în fața casei cu mașina plină cu de-ale gurii și cu două lăzi de vin. De-acum, Tom și cu mine ne-am ridicat din șezlonguri și stăm pe verandă, discutând politică. Ne întrerupem diatribele împotriva lui Bush II și a Partidului Republican, coborâm treptele până la Honda albă și ne prezentăm fiicei lui Stanley. E o femeie înaltă, pistruiată, cu brațe cărnoase și o strângere de mână care-ți zdrobește oasele. Dă pe-afară de siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fi născut: ce anume se află deasupra, ce e dedesubt, ce este Înainte și ce este după. (Talmud, Hagigah, 2.1) M-amînființat la Garamond chiar În dimineața În care-l instalau pe Abulafia, În timp ce Belbo și Diotallevi se pierdeau În diatribele lor asupra numelor lui Dumnezeu, iar Gudrun se uita bănuitoare la oamenii care introduceau acea nouă și neliniștitoare prezență Între vrafurile, tot mai pline de praf, ale manuscriselor. „Ia loc, Casaubon, uite-aici proiectele istoriei aceleia a noastre despre metale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Dezvăluită“. Nu facem filologie. Poate că diabolicilor le plac literele ebraice extrase din Cheia Viselor. Nu sunt prea sigur asupra tuturor contribuțiilor despre masonerie. Domnul Garamond mi-a recomandat s-o iau cătinel, el nu vrea să fie amestecat În diatribele dintre diferitele rituri. Totuși, nu l-aș neglija pe ăsta, despre simbolismul masonic existent În grota din Lourdes. Nici pe ăstălalt, foarte frumos, despre apariția unui gentilom, probabil contele de Saint-Germain, aflat printre intimii lui Franklin și ai lui Lafayette
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o bizară stare de spirit. Primise violenta scrisoare a lui Rozanov chiar în dimineața acestei zile de joi. George nu văzuse nici unul dintre ziarele locale și habar nu avea de „scandalul“ cu privire la el și la Hattie. Ghicise câte ceva din incoerenta diatribă a lui Rozanov, dar își imaginase că Hattie se plânsese bunicului ei de intruziunea lui George și că o legase de dezmățul care se petrecuse afară. Mai înțelesese că Gazette insinuase că Rozanov dorea ca Tom să se însoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
este pe cale să-i urmeze un raport de o cu totul altă natură. Un fel de dezangajare radicală. Astfel, brutalitatea conceptului, perceptibilă în închiderea sistemelor dogmatice ale secolului al XIX-lea, este înlocuită cu un relativism fundamental. Așa cum și vivacitatea diatribelor politice sau religioase (foarte apropiate unele de altele) lasă locul unui scepticism de bună calitate ce admite, de facto, că poate exista un pluralism al valorilor. Pe scurt, pentru a o spune metaforic, un astfel de politeism este o formă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Est pe coasta de Vest cu jumătate din numărul pasagerilor pe care i-ar putea transporta. Dar nu mă aflu în America pentru a o ajuta să iasă din recesiune, încît îmi leg centura de siguranță și mă întorc la diatribele lui Cioran împotriva înțelepciunii. Mă întrerup din lectură fiindcă avem un zbor dificil. Au început "scuturăturile". Goluri de aer, vântul, norii prin care trece avionul sau alte perturbații meteorologice provoacă zgâlțâituri violente și prăbușiri care îmi dau emoții. De câte ori văd
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
soarele îl scoseseră oarecum din starea lui normală. Într-o zi, în timp ce, sub cortul peste care șiroiau valuri de plumb topit, zece oameni, printre care și eu, gâfâiam înconjurați de roiuri de muște, a început din nou să-și strige diatribele împotriva celui pe care-l numea "Romanul". Era nebărbierit de câteva zile și se uita la noi cu privirea rătăcită. Avea pieptul gol, scăldat în sudoare, iar mâinile îi alergau pe claviatura vizibilă a coastelor. Ne spunea că e nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
său, despre viziunea acestuia cum că Diavolul și-a muiat vârful cozii în vopsea ca să le împodobească roțile trăsurii. Așa și în România europeană, escaladăm încruntați disputa înmuind în cerneală tipografică același buclucaș vârf al cozii lui Ucigă-l Toaca. Diatribele de comisari religioși ale unor publiciști supărați, sfârșesc prin a înlocui dialogul smerit cu monologul care aduce aminte de răposatul ierarh Torquemada, acela care a slujit cu o mânie care se vroia a Domnului rugurile Inchiziției. Numai că Pronia în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
aproape insuportabilă îmi furnică degetele ca urmare a acestui scris supraabundent. Trebuie să las jos tocul, instrumentul meu de adevăr și să-mi țin mâna invalidă în apă caldă. Intensul meu devotament pentru cauza justiției a dus la această lungă diatribă și simt că cercul meu Levy din interiorul cercului o pornește cel mare în sus, spre noi succese și înălțimi. Raport de sănătate: mâini invalide, valva temporar deschisă (pe jumătate). Raport social: Nimic astăzi; mama a plecat din nou, arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ca s-o curețe de cerneală și hîrtia destinată criticelor sale a transportat-o la privată” (în Facla, an IV, nr. 32-46, noiembrie-decembrie 1913). Una dintre țintele favorite ale polemicilor lui Vinea este E. Lovinescu, împotriva căruia se dezlănțuie în diatribe violente; aparent contrariant (ambii comentatori sînt adversari ai sămănătorismului, ambii se vor manifesta ca exponenți ai sincronismului modernist), faptul se deovedește a fi elocvent. Ar fi reductiv să punem aceste excese doar pe seama influenței pamfletare a lui Arghezi și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
concesii a unei arte moderne „purificate și purificatoare”. Programul, editat într-o broșură de 32 de pagini, și manifestul, publicat în Contimporanul nr. 24 din 30 decembrie 1922, inclus, după decenii, în Antologia literaturii române de avangardă, încep prin cîteva diatribe la adresa „prostituării” artei teatrale: „În teatru, arta a decăzut. (...) Teatrul a fost conceput ca o paradă sau ca o sală de baie în care accesul e general și în care artistul e un funcționar, pus să servească după gustul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]