233 matches
-
1980, 1983; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC, INSERȚIE, EXTRADIEGETIC, VOCE. narațiune pseudodiegetică [pseudodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA adusă la nivelul NARAȚIUNII PRIMARE și asumată de naratorul ei; o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ ce funcționează ca și cum ar fi una DIEGETICĂ; dacă, în Manon Lescaut, domnul de Renoncourt, după ce Des Grieux i-a spus povestea dragostei sale pentru Manon, ar începe să nareze povestirea ca și cum n-ar fi povestit-o un alt narator, am avea o NARAȚIUNE-METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ sau pseudodiegetică. ¶Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
domnul de Renoncourt, după ce Des Grieux i-a spus povestea dragostei sale pentru Manon, ar începe să nareze povestirea ca și cum n-ar fi povestit-o un alt narator, am avea o NARAȚIUNE-METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ sau pseudodiegetică. ¶Genette 1980. Vezi și NIVEL DIEGETIC. narațiune repetitivă [repeating narrative]. O narațiune sau o parte a acesteia, care apare cu o FRECVENȚĂ de așa natură, încît ce se întîmplă o dată e povestit de n ori (cu sau fără variații stilistice): "La două fix, Maria a văzut
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic [diegetic level]. Nivelul la care se situează un existent, eveniment sau act de povestire în raport cu o DIEGEZĂ (diégèse) dată. În Manon Lescaut, de exemplu, domnul de Renoncourt își povestește memoriile la un nivel EXTRADIEGETIC; situațiile și evenimentele relatate în aceste
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic [diegetic level]. Nivelul la care se situează un existent, eveniment sau act de povestire în raport cu o DIEGEZĂ (diégèse) dată. În Manon Lescaut, de exemplu, domnul de Renoncourt își povestește memoriile la un nivel EXTRADIEGETIC; situațiile și evenimentele relatate în aceste memorii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diégèse) dată. În Manon Lescaut, de exemplu, domnul de Renoncourt își povestește memoriile la un nivel EXTRADIEGETIC; situațiile și evenimentele relatate în aceste memorii (inclusiv povestea lui Des Grieux despre aventurile lui și ale lui Manon) au loc la nivelul DIEGETIC sau INTRADIEGETIC; iar aceste aventuri au loc într-o narațiune METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. nivel narativ [narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
memorii (inclusiv povestea lui Des Grieux despre aventurile lui și ale lui Manon) au loc la nivelul DIEGETIC sau INTRADIEGETIC; iar aceste aventuri au loc într-o narațiune METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. nivel narativ [narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la situații și evenimente care vor avea loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o ANTICIPARE: "Că într-o bună
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personajului poate fi interpretat în varii feluri de spectator, scăpând controlului politic. Legată de regula cineticii cu sens este cea a absenței liniștii. În filmele acelor ani nu se face deloc liniște. Dacă nu vorbește nimeni, dacă nu există zgomote diegetice de activitate, atunci ilustrația muzicală, produsă îndeobște de o orchestră laureată cu Premiul de Stat, marchează fiecare deplasare în spațiu, fiecare gest sau grimasă a personajelor. E adevărat, și în cinematograful internațional al anilor ’50 se poate constata că sonorul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în care tot răul e aruncat în spinarea întunecatu lui regim Dej, în vreme ce epoca Ceaușescu e lumina - este momentul în care din televizorul bufetului se aude crainicul sportiv întrebând : „Cine va juca în divizia B în anul 1961 ?”. Acest element diegetic indică actualitatea filmului, retardată cu nouă ani față de prezentul sălii de cinema. Ieri întunericul, de azi lumina... Dar întunericul vine, copleșitor, în finalul Reconstituirii. Cenzura ceaușistă s- a speriat probabil, când a interzis filmul, de imaginile în care George Constantin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e cel puțin la fel de inteligent și util ca inginera. Un caz special din punct de vedere propagandistic îl reprezintă Salutări de la Agigea (1984). Pentru a întări îndemnul la muncă patriotică pe șantierul de la Canalul Dunăre - Marea Neagră adresat liceenilor, sunt inserate diegetic, la televizor, secvențe din Răsună valea (1950). Apelul la resursele propagandei filmate din perioada stalinistă acută e semnificativ pentru „arcul peste timp” al propagandei care se închide în ultimii ani ’80. Filmele pe teme sătești au ca principală componentă propagandistică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
feminine ............................................... .......................... 48 IV. 1. Doi medievali preocupați de instruirea femeii .......................................... 48 IV. 2. Educația femeii nobile ............................................... ................................. 55 IV. 3. Educația femeii din starea de rând și din mediul eclesial ...................... 89 V. Moralitatea personajului feminin ............................................... ....................... 136 V. 1. Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian...................... 136 V. 2. Donna angelicata - puritate alegorică și demitizare ................................ 157 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine .............................. 233 Concluzii ............................................... ............................................... . .................... 280 Bibliografie ............................................... ............................................... . ................ 286 3 Cuvânt înainte Lucrarea „La donna angelicata- la donna demonicata în opeara
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
constituie într-o demonstrație convingătoare, mai ales pe terenul domeniului literaturii comparate, în care metoda comparatistă, cu mijloacele ei bine mânuite (paralelisme, analogii, convergențe, antinomii) dă roade pe tot parcursul celor cinci capitole. Originalitatea vizată, în cadrul organizării analizei înăuntrul universurilor diegetice analizate, cât și în cel al comparativismului hermeneutic implicat, este, după cum precizează autoarea „impunerea a două tipologii: donna angelicata și donna demonicata” (p. 5). Ca tipologii literare aceste „două categorii umane”, cum le definește corect în propoziția următoare Oana Simona
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și IV: Educația personajelor feminine, cu subcapitolele: Doi medievali preocupați de instruirea femeii, Educația femeii nobile, Educația femeii din starea de rând și din mediul eclesial, precum și o parte din capitolul V. Moralitatea personajului feminin, respectiv subcapitolul Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ponderea personajului feminin nu s-ar mai contura în funcție de statutul ei social, de educația ei, ci, pur și simplu, de forța ei sufletească ori de spiritualitatea ei implicată în configurația „lumii semantice” instituite în text și chiar în deșfășurarea lui diegetică. Dinamica antinomiei angelic-demonic este și ea un exemplu al unei desfășurări preponderent ciclice, pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic. În altă ordine de idei doctoranda observă, cu temei, că în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
social, de a se erija într-un egal al bărbatului. Însă această ezitare, o pendulare aproape firească între două atitudini contrare, nu umbrește imaginea de protofeminiști pe care și-au creat-o prin accentuarea valorii personajului feminin în universurile lor diegetice. Lucrarea de față a fost structurată în cinci capitole, de fiecare dată încercând să stabilească asemănările, ce s-au dovedit uneori frapante în operele celor doi scriitori, între modalitatea de surprindere a personajului feminin, viziunea asupra lumii, tonul general, umanismul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi scriitori, încercând să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și Povestirile din Canterbury, din perspectiva unei moralități creștine, la care scriitorii se raportau, dar pe care încercau totuși să o ignore. Nici Boccaccio, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unul retras, marginal, ignorat. Cu toate acestea, personajele feminine sunt numeroase în scrierile ambilor creatori, uneori devin chiar individualități distincte, fiind puternic conturate, au un cuvânt de spus și nu le este teamă să se afirme în spațiul public. Lumea diegetică a Decameronului este vastă și variată. Chiar și topografic vorbind se întinde pe un spațiu foarte larg: din Armenia până în Spania și din Anglia până în Egipt, deși se remarcă faptul că decorul italian predomină în povestiri, iar aventurile care se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și s-a încheiat cu o penitență (Retractarea), în care sunt invocați Hristos, mama Sa și sfinții, expresie vădită a unei nevoi de salvare sufletească. Dar între cele două extreme, autorul englez a avut grijă să mărturisească că universul său diegetic nu aparține nici raiului, dar nici iadului. Ca și în cazul târgoveței din Bath, autoritatea și experiența, simpatia, indulgența și latura critică s-au îngemănat.106 „Decameronul abundă în descrierea incidentelor domestice, a manierelor și a culiselor, a decorului; de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
artistice ale creatorului, muză permanentă, generatoare a celui mai nobil sentiment, iubirea. Pentru Boccaccio viața are sens numai sub semnul dragostei, cea care eliberează din suflet energiile latente. De altfel, destinul, dragostea și inteligența sunt forțele care domină cert universul diegetic al Decameronului și vor constitui tematica celor zece zile petrecute departe de o lume măcinată de boală și de moarte. Un elogiu adus femeii se constituie nu doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mereu plin de o densitate stufoasă de sensuri, pe care nici o utilizare nu îl poate reduce sau aplatiza, spre deosebire de numele comun, de fiecare dată, într-o sintagmă, doar cu unul din sensurile sale.”143 Actul creației înseamnă făurirea unui univers diegetic care să fie o replică a celui real, să oglindească o mentalitate, aceea a unui sfârșit de epocă și începutul Renașterii, cu toate tensiunile și aspirațiile ei, iar aceste êtres de papier (cum considera R. Barthes personajele) nu pot fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu-mi pasă.” 160 Femeia decide, alege, hotărăște - iată verbe cheie pentru întreaga mișcare a personajelor feminine, stăpânele reale ale universului diegetic boccaccesc. Nobile și cultivate, tinerele sunt capabile de a organiza riguros grupul: stabilesc ca fiecare membru al brigatei să fie desemnat, pe rând, rege sau regină a unei zile, să impună o temă a povestirilor din timpul domniei sale, să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea de-a treia este profund laică, de un pitoresc aparte, dând culoare și farmec întregii adunări. Chiar din Prologul general, naratorul ține să și caracterizeze succint personajele și companionii în același timp, căci este el însuși implicat în universul diegetic. Este atent la detalii, nelipsind nicicând nota ironică. Interesant devine faptul că personajul feminin pe care încercăm să-l analizăm pentru început nu poartă, ca de altfel și celelalte personaje, un nume distinct din start, ci este amintit doar statutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de jos a corpului, surprinzând orice detaliu) și cea a lui Matthieu de Vendôme (în viziunea sa un scriitor trebuia să surprindă întâi trăsăturile morale ale personajului și apoi să completeze aspectele fizice ale acestuia).254 Putem vorbi despre funcții diegetice ale descrierii.255 Una dintre acestea ar fi valoarea decorativă sau estetică, venind din retorica tradițională, fiind un procedeu care ornează discursul. Suntem de părere că, în cazul lui Chaucer, descrierea are mai mult valoare explicativă, simbolică: portetul fizic, îmbrăcămintea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și să le interpreteze”.504 Devin voci care răsună cu putere în literatura Evului Mediu, sunt personaje memorabile ale galeriei feminine ficționale. 504 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 408. 136 V. Moralitatea personajului feminin V. 1. Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian Pătrunzând în universul istorisirilor din Decameronul sau în cel al Povestirilor din Canterbury, descoperim aceeași pendulare a personajelor între tendința de a opta pentru o imagine angelică, exemplară, a idealității și a perfecțiunii morale sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orice fanatism religios, orice violență privind apartenența la o religie sau alta, deoarece medievalii tindeau să privească unilateral și absolutist diferențele confesionale, de unde și numeroasele războaie purtate pentru impunerea supremației unui cult sau a altuia. Giovanni Boccaccio propune un univers diegetic în care nu se urăște și nu se respinge cu tărie ceea ce este străin de natura sa, de modul său de viață și de gândire, ci este pregătit să accepte noul, ineditul și, mai ales, omul sub toate fațetele sale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea naturii.”569 Universul diegetic al lui Boccaccio și cel al lui Chaucer este pur senzual („lume a naturii și a simțurilor”570), încadrat în forme precise, bine definite; nimic din acest univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]