516 matches
-
aflat la distanța D = 2m de rețea, este plasat la x 53 = 12cm de centrul ecranului. Se cere lungimea de undă a radiației folosite: a) 0,45μm; b) 6000Å; c) 7500Å; d) 600nm. 6. Cu cât constanta unei rețele de difracție este mai mare, cu atât numărul de spectre îordine) observate este : a) mai mic; b) mai mare; c) constant; d) nu există o relație. 1. O rază de lumină traversează o prismă dacă: a) unghiul de incidență pe prima față
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu lungimea de undă λ = 500nm. Numărul total de maxime care se formează este: a. 8
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
al 18-lea inel luminos al lui Newton obținute în lumină reflectată, este: a. 0,42mm; b. 0,39mm; c. 0,34mm; d. 0,27mm. 6. Lungimea de undă din spectrul vizibil pentru care se poate obsercva un maxim de difracție de ordinul 5 la o rețea de difracție cu 4000 linii/cm este: a. 6000Å; b. 5000Å; c. 7000Å; d. 4800Å. 1. Reflexia luminii constă în: a. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare; b. întoarcerea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
obținute în lumină reflectată, este: a. 0,42mm; b. 0,39mm; c. 0,34mm; d. 0,27mm. 6. Lungimea de undă din spectrul vizibil pentru care se poate obsercva un maxim de difracție de ordinul 5 la o rețea de difracție cu 4000 linii/cm este: a. 6000Å; b. 5000Å; c. 7000Å; d. 4800Å. 1. Reflexia luminii constă în: a. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b. sursa care emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. 1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b. sursa care emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. 1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un observator ce se află într-o sală în care tavanul și doi pereți adiacenți sunt oglinzi este: a. 9
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
transparente pentru care focalizarea unui fascicul paraxial să se facă în vârful suprafeței, opus punctului de incidență, este: a. 2; b. 3 1/2 ; c. 2 1/2 . 3. Un fascicul de lumină albă cade normal pe o rețea de difracție. Este posibil ca maximul de ordinul unu al radiației roșii să se suprapună cu maximul de ordinul doi al radiației violete ? a. nu; b. depinde de constanta rețelei; c. da. 4. Într-un bloc de sticlă cu ns= 1,50
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
simetric î între cele două existente), o a treia fantă. Pe ecranul de observație se va modifica: a. interfranja; b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal cu: a. 5.00; b. 5,08; c. 5,10. 7. Relația între interfranja i a unui
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
folosiți doar pentru sistemele WIM permanente. Senzorii piezoelectrici pot fi, conform clasificării ASTM, de tipurile I și II, în funcție de numărul și utilizarea lor. 2.1.3 Sisteme de cântărire în mișcare cu fibră optică Acești senzori folosesc fibra optică, cu difracția pe rețele (tehnica FBG), pentru cântărirea în mișcare, pentru determinarea numărului de axe, a vitezei sau a altor parametri. Experimentele de laborator și testările efectuate în șosea au indicat comportări bune ale acestora, însă tehnologia de fabricație nu este suficient
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
moleculele adsorbite. d) Alte proprietăți. Majoritatea proprietăților specifice ale tufurilor vulcanice rezultă existența în canale și cavități a câmpurilor electrostatice, ceea ce a fost demonstrat cu mijloace tehnice moderne ca spectroscopia în infraroșu (IR), rezonanța magnetică nucleară (R.M.N.), rezonanța paramagnetică (R.P.), difracția razelor x (R.X.) și microscopia electronică. Aceste câmpuri antrenează stabilitatea unor atomi în tuful vulcanic și a complecșilor metalelor: cupru (Cu), calciu (Ca), crom (Cr), nichel (Ni), fier (Fe), ca într-o soluție conferind mobilitate moleculelor și stabilitate particulelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
diferite: a) prin transmisie cu o rezoluție de 4.5 Å; b) cu electroni transmiși sau reflectați cu o rezoluție de 50 100 Å; c) imagini de baleiaj cu electroni transmiși cu rezoluție de 30 Å și d) imagine de difracție a unei zone din preparatul baleiat. 4. microscoape electronice analitice de transmisie de tip TEAM, cu aplicații în cercetările simultane de morfologie și analitice. Acest tip de microscop reprezintă o combinație între un microscop electronic de transmisie convențional, de înaltă
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
set de experimente de optică care pot fi realizate atât la nivel începător, dar și la nivel avansat al elevilor de gimnaziu și liceu. Experimentele prezentate caută să reliefeze fenomene optice studiate în învățământul preuniversitar: reflexia, refracția, reflexia totală, interferența, difracția și polarizarea luminii. Capitolul II, pentru evaluarea cunoștințelor, conține un set de teste de evaluare sumativă care sunt utile elevilor de liceu care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și celor care participă la concursuri școlare. Capitolul III conține documentare care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
albă, indiferent de locul de observație. În Fig.1.13. se văd inelele lui Newton obținute cu două lentile plan convexe așezate în contact cu suprafețele plane. Culorile se datorează interferenței radiațiilor de diferite lungimi de undă în locuri diferite. DIFRACȚIA LUMINII Difracția luminii reprezintă fenomenul ce constă, în esență, în ocolirea de către lumină a obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a radiației. Rețeaua de difracție este formată dintr-un sistem de fante
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de locul de observație. În Fig.1.13. se văd inelele lui Newton obținute cu două lentile plan convexe așezate în contact cu suprafețele plane. Culorile se datorează interferenței radiațiilor de diferite lungimi de undă în locuri diferite. DIFRACȚIA LUMINII Difracția luminii reprezintă fenomenul ce constă, în esență, în ocolirea de către lumină a obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a radiației. Rețeaua de difracție este formată dintr-un sistem de fante înguste, rectilinii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
diferite lungimi de undă în locuri diferite. DIFRACȚIA LUMINII Difracția luminii reprezintă fenomenul ce constă, în esență, în ocolirea de către lumină a obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a radiației. Rețeaua de difracție este formată dintr-un sistem de fante înguste, rectilinii, egale, paralele, echidistante și foarte apropiate una de alta, obținut în general prin trasarea unui număr N de zgârieturi pe o lungime L a unei plăci de sticlă sau plexiglas. Notăm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
L a unei plăci de sticlă sau plexiglas. Notăm cu n= N/L numărul de trăsături pe unitatea de lungime. Distanța l = 1/n dintre două trăsături consecutive reprezintă o caracteristică a rețelei și poartă denumirea de contanta rețelei de difracție. În Fig. 1.14. este prezentată situația când un fasciculul monocromatric paralel de lumină cu lungimea de unda λ cade perpendicular pe o rețea cu constanta l. Diferența de drum optic dintre 2 raze vecine este În cazul general, când
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu lungimea de unda λ cade perpendicular pe o rețea cu constanta l. Diferența de drum optic dintre 2 raze vecine este În cazul general, când unghiul de incidență pe rețea este i, diferența de drum optic este. Unghiul de difracție θ poate fi atât pozitiv cât și negativ așa cum se poate observa în Fig.1.15. Din relația rezultă că maximul de interferență de ordin k se formează pentru un unghi θk astfel încât. Din relația rezultă că pentru un λ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
θk pentru un maxim de ordin k se poate determina l. În cazul unghiurilor mici, când tg θ sinθ, punctul în care se va forma maximul de ordinul k se va afla la distanța. Cum determinăm constanta unei rețele de difracție? Figura 1.16. prezintă situația când pe rețea ajunge simultan o radiație roșie și una albastră. Acest gen de experiment poate fi folosit pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații necunoscute atunci cand se cunoaște lungimea de undă a celeilalte
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
rețea ajunge simultan o radiație roșie și una albastră. Acest gen de experiment poate fi folosit pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații necunoscute atunci cand se cunoaște lungimea de undă a celeilalte radiații. Materiale necesare: • banc optic • rețea de difracție • fantă • sistem convergent (lentilă), cu distanța focală f cunoscută • sursă de lumină cu filtru de culoare (sticlă colorată roșie) • ecran Modul de lucru: • Așeazați sursa de lumină, apoi fanta, lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu filtru de culoare (sticlă colorată roșie) • ecran Modul de lucru: • Așeazați sursa de lumină, apoi fanta, lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin deplasarea lentilei; • Așezați cât mai aproape de lentilă rețeaua de difracție, ca razele difractate să treacă toate prin lentilă; • Luminați rețeaua și observați pe ecran figura de difracție, asemănătoare cu cea din Fig.1 .15. de mai sus, cu maxim central de ordin zero; • Măsurați distanța x pentru difeiți k de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin deplasarea lentilei; • Așezați cât mai aproape de lentilă rețeaua de difracție, ca razele difractate să treacă toate prin lentilă; • Luminați rețeaua și observați pe ecran figura de difracție, asemănătoare cu cea din Fig.1 .15. de mai sus, cu maxim central de ordin zero; • Măsurați distanța x pentru difeiți k de ordin superior; • Calculați constanta rețelei l, aplicând relația. • Valorile experimentale le treceți în urmatorul tabel: • Scrieți rezultatul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Calculați constanta rețelei l, aplicând relația. • Valorile experimentale le treceți în urmatorul tabel: • Scrieți rezultatul final pentru constanta rețelei; • Descrieți metoda pentru determinarea lungimii de undă a radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
undă a radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]