586 matches
-
principalele clauze ale Convenției nu au fost respectate efectiv; dacă egalitatea cetățenilor în fața legii și a impozitului nu există decât în stadiul de literă moartă! Dacă proprietarii au încă monopolul cârciumii și pe toate celelalte; dacă ei continuă să perceapă dijmă și să ceară corvoada! Dacă legea rurală prezintă atâtea dificultăți ce trebuie rezolvate! S-a sperat oare că deținătorii proprietății vor veni să se jertfească pe altarul patriei precum lealii noștri gentilomi de la 1789? Îmbunătățirile indicate, ordonate de Convenția din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu le mai rămâne nimic de făcut? Articolul 46 al Convenției le-a indicat îndatoririle: trebuie ca egalitatea tuturor în fața legii și a impozitului să devină realitate; boierul să renunțe la privilegiile și monopolurile sale; agricultorul să fie scutit de dijmă; acesta să negocieze liber cu proprietarul; produsul muncii să fie împărțit corect; comuna să fie constituită și independentă; pământul pe care țăranul și-a construit coliba să-i aparțină; iată soluția noastră. Țăranul nu cere așa de mult; totuși, în pofida
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și veacurile scurse i se par zile, până când îl apucă dorul de casă. Rugămințile fetei nu-l înduplecă, și el pleacă spre locurile lui de obârșie. Negăsind însă decât ruine și vagi amintiri, îmbătrînește și moare. Pământul și-a luat dijma... Între noi și Caucaz sunt vreo două mii de kilometri în linie dreaptă, peste Marea Neagră. Dar mai e un basm și mai departe. Tânărul Tî Thîk străbate marea și întîlnește un munte plutitor, numit Fi Lai, cu treizeci și șase de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
după întoarcerea acasă, una dintre fetele lui Agamemnon de nevastă, s-o ia fără a plăti în schimb vreun dar, dimpotrivă, având să primească el, drept zestre, șapte orașe bogate de la marginea mării, de la care va avea de câștigat bogate dijme. Dar Ahile rămâne neînduplecat, deși asemenea bunuri astfel date i-ar fi spălat cu prisosință onoarea. Se consideră în continuare jignit, lăsând impresia că n-a auzit, ori că nu crede în asemenea făgăduință, ori că, mari cum erau, nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
după întoarcerea acasă, una dintre fetele lui Agamemnon de nevastă, s-o ia fără a plăti în schimb vreun dar, dimpotrivă, având să primească el, drept zestre, șapte orașe bogate de la marginea mării, de la care va avea de câștigat bogate dijme. Dar Ahile rămâne neînduplecat, deși asemenea bunuri astfel date i-ar fi spălat cu prisosință onoarea. Se consideră în continuare jignit, lăsând impresia că n-a auzit, ori că nu crede în asemenea făgăduință, ori că, mari cum erau, nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
producție În care se desfășoară diferite activități, Quesnay distinge trei clase sociale, Începând cu clasa proprietarilor, cea mai importantă din societate, având ca pilon principal regele, acestuia alăturându-i-se proprietarii funciari, funcționarii de stat și biserica, În calitate de titulară a dijmei. Alături de aceasta, se distinge clasa productivă, formată din arendași și muncitori, precum și așa-numita clasă sterilă, considerată neproductivă, deși era alcătuită din persoanele ocupate În comerț, industrie și transporturi. Apariția producției de tip capitalist și a noilor clase sociale este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
veniturilor acoperitoare regăsim (pe lângă cele provenite din exploatarea domeniilor imperiale) și impozitele, Într-o proporție mai Însemnată. Se practicau, atât impozite indirecte (taxe vamale, impozite de circulație asupra comerțului cu sclavi, impozite generale pe circulație), cât și impozite directe (o dijmă din produsele naturale sau o sumă de bani fixă datorată de provinciile romane, sau impozite extraordinare pe avere, etc.). În epoca premergătoare capitalismului, structurile fiscale erau rudimentare și evoluau extrem de lent, fiind În consonanță cu evoluția structurilor politice și economice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de pământ arenzile practicate erau foarte mari; arenda în muncă reprezenta un simplu troc între proprietarul de pământ și țăran, schimb care era de cele mai multe ori în defavoarea țăranilor deoarece munca lor era evaluată ieftin iar arenda era supraevaluată; exploatarea în dijmă practicată mai mult în Munteniacând cultivarea terenului era făcută de către țăran iar recolta se împărțea în două sau trei părți, în funcție de condițiile agricole locale sau de prevederile legilor; dijma la tarlapotrivit căreia țăranul primea spre cultivare o bucată de teren
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
munca lor era evaluată ieftin iar arenda era supraevaluată; exploatarea în dijmă practicată mai mult în Munteniacând cultivarea terenului era făcută de către țăran iar recolta se împărțea în două sau trei părți, în funcție de condițiile agricole locale sau de prevederile legilor; dijma la tarlapotrivit căreia țăranul primea spre cultivare o bucată de teren, de pe care lua întreaga recoltă, în schimbul lucrării unei alte bucăți de pământ pentru marele proprietar. Indiferent de forma de contract la care se apela pentru exploatarea pământului, aceasta se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aceeași lucrare a lui Creangă, se constată că din cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a concluziona putem aminti spusele lui C. Garoflid
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Organic din Valahia a primi pogoane pentru case și grădină, pentru cinci vite câte jumătate pogon de islaz și trei pogoane de fânețe, pogoane de arătură și lemne de foc din pădure; iar pentru aceasta erau obligați a da proprietarului dijmă din rodul pogoanelor primite; a lucra 13 zile, din care o zi de plug, și a-i aduce un car de lemne. Prin legea din 1864 sătenii au fost emancipați de clacă și de dijmă; pe lângă libertate li s-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
erau obligați a da proprietarului dijmă din rodul pogoanelor primite; a lucra 13 zile, din care o zi de plug, și a-i aduce un car de lemne. Prin legea din 1864 sătenii au fost emancipați de clacă și de dijmă; pe lângă libertate li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei mici părți de pământ pentru arătură și fânaț pentru cari însă ei sânt obligați a plăti o anuitate de despăgubire. Legiuitorul nu a avut prevederea a recunoaște că nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte rele nutrimentul necesar pentru dânsul și pentru familie, el a trebuit să se oblige prin tocmeli agricole cătră proprietarul sau arendașul care i le procura, a-i plăti în zile de muncă, în dijmă, în bani, în paseri și în câte altele. Dreptul încheierii acestor tocmeli fiind nemărginit, proprietarul sau arendașul nu s-au sfiit a impune locuitorului cele mai inice condiții. Trebuie să vedem diferitele tocmeli agricole cu grelele condiții pentru ca să înțelegem că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care-și duceau viața deșartă prin străinătăți, vara prin stațiuni cu apă minerală, iar iarna în Château des Fleurs din Paris, unde, la timpul lor, au lăsat sume imense de bani. Putem spune cu certitudine că măcar o treime din dijma luată de la iobagi a acaparat-o proprietarul parizianului Château des Fleurs (ăsta om norocos!). Oricum ar fi, nepăsătorul P. l-a crescut princiar pe cuconașul luat de suflet, i-a angajat guvernanți și guvernante (neîndoielnic, foarte drăguțe), pe care, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lor și a deveni calfă nu însemna pe atunci numai o îmbunătățire a stării materiale a lucrătorului, ci un rang social, o demnitate oarecum. În genere calfa devenea mai târziu tovarăș la parte a maistrului său, poate și cinstit ginere. Dijma de la productele cari se făceau în adevăr și trebuiau prestate in natura, nu în bani, nu erau asemenea decât o tovărășie la parte. Cu toată strâmtoarea unor asemenea relațiuni cată să recunoaștem că nu se producea mai mult decât trebuia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a colaborat la periodicele epocii, cum ar fi Nemzeti Társalkodó, Közlemények sau Hon és Külföld, unde a publicat articole inspirate de cunoștințele sale administrative (despre companiile grecești din Sibiu și Brașov, despre legislația referitoare la fumat și cultivarea tutunului, despre dijmele bisericești din Transilvania etc.), precum și versuri. Pe lângă aceste contribuții, a editat și trei broșuri cu conținut juridic, În care expune articolele de lege adoptate În Dieta Transilvaniei sau analizează sistemul legislativ al „națiunii săsești”. Referitor la familia sa, mai știm
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai frecvent. Prima se referă la evoluțiile politice din jurul problemei irlandeze, reflectând În special activitatea parlamentară a lui O’Connel (i se reproduc selectiv sau in extenso cinci discursuri din Parlament). Cea de-a doua, mult mai importantă, privește problema dijmelor bisericești plătite de populația catolică majoritară Bisericii Protestante din Irlanda, chestiune extrem de relevantă la acea dată pentru Transilvania, unde se punea În termeni asemănători (În Ardeal, românii ortodocși din unitățile administrative controlate de sași erau cei care plăteau dijma respectivă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
problema dijmelor bisericești plătite de populația catolică majoritară Bisericii Protestante din Irlanda, chestiune extrem de relevantă la acea dată pentru Transilvania, unde se punea În termeni asemănători (În Ardeal, românii ortodocși din unitățile administrative controlate de sași erau cei care plăteau dijma respectivă Bisericii Luterane). Ea figurează În 1838 În șase ocurențe (cea mai ridicată frecvență a temei pe Întregul interval), fără Îndoială ca un ecou aluziv la memoriul din 1837 al episcopului Moga, care conținea atari revendicări ale românilor de pe Pământul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Engels" În 1845, analizând, În studiul Situația clasei muncitoare din Anglia, cauzele mizeriei irlandeze. După Bariț XE "Bariț" , prima „năpăstuire”, pe care o trece În fruntea listei sale de motive, constă În faptul că șapte milioane de irlandezi catolici plătesc dijmă bisericească În beneficiul unui milion de reformați. Engels XE "Engels" , În schimb, pentru care principala racilă a Irlandei constă În „orânduirea socială”, afirmă explicit că problema dijmei bisericești afectează prea puțin situația irlandezilor, deși mulți o incriminează În acest sens
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sale de motive, constă În faptul că șapte milioane de irlandezi catolici plătesc dijmă bisericească În beneficiul unui milion de reformați. Engels XE "Engels" , În schimb, pentru care principala racilă a Irlandei constă În „orânduirea socială”, afirmă explicit că problema dijmei bisericești afectează prea puțin situația irlandezilor, deși mulți o incriminează În acest sens. Care este explicația acestui dezacord Între cei doi? În primul rând, Engels XE "Engels" este tentat să recurgă la explicații cât mai generale, care să meargă la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bariț XE "Bariț" , spirit mai puțin teoretic, rămâne ancorat cu precădere În concretul realității primare. Dincolo de această diferență structurală, opțiunea ziaristului ardelean se explică prin conjunctura din Transilvania, În lumina cerințelor politice de aici. Bariț alege În mod deliberat chestiunea dijmelor bisericești din Irlanda ca subiect de presă, deoarece ea se punea la acea dată În termeni similari pentru românii de pe Pământul Crăiesc (care plăteau dijmă În folosul sașilor luterani), faptul figurând ca doleanță principală În memoriile lor revendicative. Celelalte explicații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conjunctura din Transilvania, În lumina cerințelor politice de aici. Bariț alege În mod deliberat chestiunea dijmelor bisericești din Irlanda ca subiect de presă, deoarece ea se punea la acea dată În termeni similari pentru românii de pe Pământul Crăiesc (care plăteau dijmă În folosul sașilor luterani), faptul figurând ca doleanță principală În memoriile lor revendicative. Celelalte explicații date de Bariț XE "Bariț" cu privire la nemulțumirile irlandezilor se situează În același plan al revendicărilor concrete, valabil, În egală măsură, pentru Transilvania: Îngrădirea accesului catolicilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
locul zălogit să fie lui Gheorghe dreaptă moștenire până îl vor răscumpăra urmașii lui Pavăl”. Sfatul domnesc și domnitorul Antioh Cantemir întăresc zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat-o vămenilor, și nici banii, adică cumpărătura, nici
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi orânduit egumenul, toate acele 12 zile să-i socotească și dijma locului încă să-și dea tot omul pe obiceiu și vornicii prin sate încă și egumenii să-și puie pe care ar socoti” <footnote Ibidem. footnote>. Stăpânii de moșii nu s-au mulțumit cu cele 12 zile de clacă pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]