398 matches
-
ea. Nici în mașină n-au lăsat-o să doarmă. Putea fi omorîtă de răufăcători. Revenind în Oran, domnișoara s-a pus să facă economii din banii de hrană. Din cei trei dinari. Deși avea o mie și opt sute de dinari pe lună. Risipa trebuia recuperată. Româncele au găsit banii dosiți de domnișoară și au cumpărat o sticlă de spirt medicinal și un pui dolofan din care au făcut o supă (au profitat că era leșinată ). Cu o lingură domnișoara era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lor cu o arhitectură frumoasă pe care unii din românii noștri le-au luat drept model când și-au construit noi locuințe. Orașele lor se mândreau cu magazine bine aprovizionate din care puteam cumpăra ce ne poftea inima, numai că dinarii pe care îi câștigam în piața lor prin vânzarea mărfurilor noastre erau cam puțini. Totuși reușeam să ne întoarcem cu ceva articole de îmbrăcăminte. Erau la modă pe atunci ginșii și helăncile, iar în magazinele alimentare se cumpărau în prostie
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
helăncile, iar în magazinele alimentare se cumpărau în prostie pachețele cu vegeta, cu praf de frișcă, cu praf de budincă de toate felurile și se cumpărau fiindcă la noi negăsindu-se se deschideau multe uși la nevoie. Ca să faci câțiva dinari te încercau multe emoții la trecerea prin vama noastră și a lor. Pentru că nu m-am lăcomit , nu am fost niciodată controlată corporal în sensul de a nu trece cu marfă ascunsă, dar emoții tot am avut ca și unele
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
multe ori îi spuneam soțului meu: Aș dori să vină vremea să trec prin vamă cu mâinile în buzunar fără niciun fel de marfă și să mă întorc de la sârbi tot fără marfă. Poți trece și acum, dar de unde ai dinari, dacă n-ai ce să vinzi? Mă întreba soțul. Atunci nu mi s-a-mplinit dorința. De-abia în zilele noastre putem circula în alte țări cum am visat eu odată. Ce m-a impresionat la sârbi a fost promptitudinea cu care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
eu odată. Ce m-a impresionat la sârbi a fost promptitudinea cu care rezolvau unele nereguli. Ajunsesem la Vârșeț. Cumpărasem dintr-un magazin niște ginși pentru fete. La casierie am observat că mi-a dat rest mai puțin cu câțiva dinari. I-am spus casieriței atât cât am știut eu sârbește, mai mult prin semne, dar ea nu recunoștea. În ciorovăiala noastră, patronul magazinului, sau responsabilul, nu știu ce era, a răsărit ca din senin; i-am explicat și lui care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
sau responsabilul, nu știu ce era, a răsărit ca din senin; i-am explicat și lui care-i situația. Imediat a oprit vânzările, a cont rolat încasările și verificând sumele și-a dat seama că aveam dreptate. Mi-a restituit dinarii ca restul să fie corect, a muștruluit-o pe vânzătoare și i-a permis din nou să vândă avertizând-o să nu se mai întâmple. Într-o duminică, am trecut pe la familia la care ne ducem noi, să ne luăm
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
50 000 hl (populația țării situându-se în jurul cifrei de 25 milioane de locuitori), ceea ce înseamnă, pentru anul 1992, 1,53 l pe cap de locuitor. În ciuda declinului viticol, în 1991, exporturile de vin, în valoare de 364 milioane de dinari (1 franc francez = 5 dinari) pentru 86 000 hl, se situează pe locul al treilea în ceea ce privește exporturile algeriene, după hidrocarburi și fosfați, și ocupă primul loc în ceea ce privește exporturile agricole (înaintea curmalelor). Deși este un stat musulman, Algeria nu a interzis
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
situându-se în jurul cifrei de 25 milioane de locuitori), ceea ce înseamnă, pentru anul 1992, 1,53 l pe cap de locuitor. În ciuda declinului viticol, în 1991, exporturile de vin, în valoare de 364 milioane de dinari (1 franc francez = 5 dinari) pentru 86 000 hl, se situează pe locul al treilea în ceea ce privește exporturile algeriene, după hidrocarburi și fosfați, și ocupă primul loc în ceea ce privește exporturile agricole (înaintea curmalelor). Deși este un stat musulman, Algeria nu a interzis niciodată vânzarea de alcool în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Articolul 1 Guvernul României autorizează Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, în calitate de Împrumutat, să îl reprezinte și să semneze în numele României Acordul de împrumut cu Fondul Kuwaitian pentru Dezvoltare Economică Arabă. Articolul 2 Moneda împrumutului este dinarul kuwaitian, în care se vor echivala toate operațiunile necesare în vederea acordării și derulării împrumutului. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Nicolae Noica Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe
HOTĂRÂRE nr. 926 din 12 octombrie 2000 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind reabilitarea drumurilor comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130678_a_132007]
-
474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la romani avem denumirea de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său - Moneta"475. Moneda romană se va impune apoi în întreg Imperiul Roman, ca urmare a cuceririlor teritoriale. Solidus, cea mai importantă monedă romană din
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bază a sistemului lui Carol cel Mare era Pfundul sau Livra de argint, cântărind inițial între 300 și 400 de grame. Livra era împărțită în 20 Solidus sau Shiling de argint. La rândul său, Solidus era împărțit în 12 Denarius (dinari sau Pfeningi). Moneda cea mai utilizată era dinarul de argint, cântărind circa 2 grame"493. Sub forma directă de monedă cântărită sau monedă bătută, sau etalon al circulației monetare, aurul și argintul au fost prezente în viața noastră, mai bine
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Pfundul sau Livra de argint, cântărind inițial între 300 și 400 de grame. Livra era împărțită în 20 Solidus sau Shiling de argint. La rândul său, Solidus era împărțit în 12 Denarius (dinari sau Pfeningi). Moneda cea mai utilizată era dinarul de argint, cântărind circa 2 grame"493. Sub forma directă de monedă cântărită sau monedă bătută, sau etalon al circulației monetare, aurul și argintul au fost prezente în viața noastră, mai bine de 5000 de ani. O istorie îndelungată, cu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
monedă pivot, importantă, în jurul căreia să fie articulat un sistem monetar. Discutând despre acest proces de depreciere a monedei metalice, Jean Favier face o scurtă istorie 522 a monedei metalice din vremea lui Ludovic cel Pios. Astfel, în anul 1000 dinarul avea o greutate de un gram și jumătate și era din argint fin, deși în anul 820 fusese pus în circulație la greutatea de 2 grame argint fin. Economia era în expansiune, iar metalul monetar insuficient 523. Spuneam că inflația
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
767. În Evul Mediu "monedele nu purtau indicația valorii, dar aceasta era fixată de autoritatea publică care avea dreptul de batere, iar stabilirea valorii se face evaluând monedele reale în moneda de calcul fictivă exprimată în general de livră, para, dinar, unități derivate dintr-un sistem luat drept etalon..."768. Circulația monedei metalice,în raport cu încrederea pe care o degajă, va avea particularități diferite față de cea a monedei din hârtie. Dacă în cazul metalului monetar încrederea era dată de corespondența dintre cantitatea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai înainte valorau 10 sous. Este adevărat că după ce s-a făcut strigarea (înștiințarea publică) nu s-a mai găsit nici pâine, nici vin, nici alte lucruri necesare cu noua monedă franceză. Zarafii nu mai vroiau să mai schimbe nici dinari, nici oboli. Și oamenii sărmani nu mai aveau decât acea monedă care nu mai valora nimic. Văzând că pierderea lor este mare, unii își blestemau soarta în public și în secret, zicând ce voiau despre guvernanți. Mulți și aruncau monedele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și CCCCLXXII livre X sous (sou - monedă - bilon, divizionază a livrei, reprezentând a 20-a parte dint-o livră adică 20 sous = 1 livră) de Barcelona, care sumă de 472 livre, 10 sous valorând 900 scuzi a câte 10 sous, 6 dinari de scud, mi-a fost plătită aici de către Ricardo deal Alberti și C. Plătiți în bună și cuvenită regulă și trecuți în contul meu. Dumnezeu să vă apere Ghiglielmo Barberi. Salutări din Bruges". Vezi și Jacques le Goff, op. cit., p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
casa s-a umplut de mirosul mirului. (12: 3). Asistând la acest fapt, Iuda Iscarioteanul, cel care-L va vinde pe Iisus, a obiectat gestul ei, spunând că, fiind atât de prețios, ar fi putut fi vândut cu 300 de dinari și banii ar fi fost dați săracilor. Iisus i-a răspuns că mirul este pentru ziua îngropării Lui își anticipase calvarul. Maria Magdalena a fost martora răstignirii Mântuitorului Iisus, a ungerii corpului coborât de pe Cruce. Ea a primit vestea Învierii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
justificau un pronostic optimist. La începutul lui 1990, guvernul lui Ante Markovitch lansase o reformă econo-mică liberală: de la o rată anuală de 2 600 % în 1989, la șase luni după ce reforma a intrat în vigoare inflația a scăzut la 6 %; dinarul se aliniase cu marca, Banca Centrală își reconstituia rezerve de devize iar piața neagră se afla pe punctul de a dispare. Mai mult decît atît, societatea iugoslavă părea mai aptă decît oricare alta din Est să se adapteze reflexelor de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
facem din acești copii, cei mai instruiți, cei mai buni și cei mai demni oameni”. „De vom avea vocațiunea de apostolat, vom uita personalitatea noastră, ne vom uita pe noi, pentru acești copii și nu ne vom măsura timpul cu dinarul, ce ni se dă pentru munca noastră”.23) Să fie astea vorbe de „profesor pedant”?24) „Aud materia plîngînd...” Bacovia realizează două performanțe, în acest vers din „Lacustră”, pentru care poemul a devenit celebru. Prima e că folosește un cuvînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mod necesar prin a face ceea ce au fost create să facă, cred că nici în acel moment n-ar fi fost adoptate legile respective. De pildă, înființarea Parchetului Național Anticorupție, dându-i în interior poliția judiciară. E un lucru extraor dinar și recunoscut la nivel european, ca bună practică pentru crearea instituțiilor anticorupție. — Să explicăm publicului aici că este vorba despre faptul că DNA are propria poliție și nu depinde în anchete de nici o altă instituție, cum ar fi Ministerul de
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
alt ideolog maghiar, Erno Gero, ne relatează despre relațiile Belgradului cu S.U.A. în articolul „Pătrunderea capitalului american în economia Iugoslaviei”. O prima acțiune în această direcție o reprezintă recunoașterea de către Tito a datoriilor mai vechi, în valoare de 2 miliarde dinari. Pentru a deruta opinia publică din țară să, liderul de la Belgrad „a mințit că imperialiștii acorda împrumuturi clicii lui fasciste într-un mod dezinteresat, fără condiții politice”. De altfel, presa iugoslavă evita să scrie despre activitatea diferitelor trusturi occidentale, ce
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
18.000 tone șuncă, 11.000 tone ouă, 10.000 tone grăsime și alte produse agricole. Dramatică este, în opinia autorului, diferența dintre prețurile produselor pieței interne și cele exportate. De exemplu, catre străinătate zahărul se vindea cu 5,5 dinari kilogramul, iar pentru cetățenii iugoslavi cu 40 dinari la cartelă și cu peste 500 la negru; porumbul îl vând cu 4 dinari kilogramul, în timp ce piața liberă din țară vinde cu 100 - 150 dinari kilogramul; ouăle cu 0,6 dinari bucată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
10.000 tone grăsime și alte produse agricole. Dramatică este, în opinia autorului, diferența dintre prețurile produselor pieței interne și cele exportate. De exemplu, catre străinătate zahărul se vindea cu 5,5 dinari kilogramul, iar pentru cetățenii iugoslavi cu 40 dinari la cartelă și cu peste 500 la negru; porumbul îl vând cu 4 dinari kilogramul, în timp ce piața liberă din țară vinde cu 100 - 150 dinari kilogramul; ouăle cu 0,6 dinari bucată, iar în Iugoslavia același produs nu poate fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dintre prețurile produselor pieței interne și cele exportate. De exemplu, catre străinătate zahărul se vindea cu 5,5 dinari kilogramul, iar pentru cetățenii iugoslavi cu 40 dinari la cartelă și cu peste 500 la negru; porumbul îl vând cu 4 dinari kilogramul, în timp ce piața liberă din țară vinde cu 100 - 150 dinari kilogramul; ouăle cu 0,6 dinari bucată, iar în Iugoslavia același produs nu poate fi cumpărat nici la prețul de 40 - 50 dinari. „Totală marshalizare a Iugoslaviei” este o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
străinătate zahărul se vindea cu 5,5 dinari kilogramul, iar pentru cetățenii iugoslavi cu 40 dinari la cartelă și cu peste 500 la negru; porumbul îl vând cu 4 dinari kilogramul, în timp ce piața liberă din țară vinde cu 100 - 150 dinari kilogramul; ouăle cu 0,6 dinari bucată, iar în Iugoslavia același produs nu poate fi cumpărat nici la prețul de 40 - 50 dinari. „Totală marshalizare a Iugoslaviei” este o altă caracterizare oferită de lucrarea citată de noi. Legea ce reglementează
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]