301 matches
-
du texte final de ladite Déclaration. Plus tard, vers la fin de novembre 1972, l'auteur a été inclus dans l'équipe formée sur une base ad-hoc au Ministère des Affaires Etrangères, afin de suivre le déroulement des négociations de Dipoli sur la Sécurité et la Coopération en Europe. Ses tâches visaient plusieurs dossiers de ces négociations. Il a participé à des entretiens avec certaines délégations des pays de l'Europe, venues à Bucarest pour des échanges de vues avec les
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pays de l'Europe, venues à Bucarest pour des échanges de vues avec les officiels roumains. Egalement, il a accompagné des hauts dignitaires roumains durant des visites dans d'autres capitales européennes pour des consultations au sujet des négociations de Dipoli. En 1973, l'auteur a quitté l'équipe, en se dirigeant vers Genève, en tant que Conseiller à la Mission Permanente de Roumanie auprès de l'Office des Nations Unies et des organisations internationales ayant leur siège dans cette ville
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
terenul pentru începerea preliminariilor unei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa. Drumul rămas nu era însă scurt. Întrucât Finlanda s-a oferit să găzduiască primele consultări, acestea au început la 22 noiembrie 1972, în împrejurimile capitalei Helsinki, respectiv la Dipoli. România, angajată foarte serios în promovarea unei politici de securitate și cooperare în Europa, avea o echipă angrenată în toate momentele premergătoare și care, la 22 noiembrie, era în păr la Helsinki. Echipa era condusă de ambasadorul Valentin Lipatti, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Secția Balcani. Au fost desemnați mai mulți colegi diplomați, printre care Sergiu Celac, în calitate de responsabil, Ovidiu Ionescu, Ovidiu Popescu ș.a., precum și personal tehnic. Prima misiune a echipei, care se organiza "din mers", era să clarifice ce propuneri avansase delegația la Dipoli. Ministrul George Macovescu a dispus să merg cu el la Cabinetul ministrului, unde lucrase Corneliu Mănescu, de unde să-i fac legătura telefonică cu Ambasada României de la Helsinki. Am procedat în consecință și am format numărul de telefon al ambasadei, cerând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și am format numărul de telefon al ambasadei, cerând legătura cu ambasadorul Bălănescu sau ambasadorul Valentin Lipatti. A fost disponibil primul. Am predat ministrului receptorul, George Macovescu începând un dialog discret, dar nuanțat, pentru a afla ce se întâmplă la Dipoli, în special care erau propunerile Delegației române. Mi-am dat seama că primește niște informații de natură să răspundă solicitărilor forurilor superioare de partid. Între timp, la telefon, s-a prezentat și ambasadorul Valentin Lipatti, care a furnizat un supliment
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vorba. Concluzia era una: să ne vedem de treabă ca interfață între București și delegația de la Helsinki. Nu era ușor, pentru că cei mai mulți nu avuseseră de-a face cu problemele C.S.C.E. înainte de a fi numiți în echipă. * * * În contextul consultărilor de la Dipoli, România a inițiat o serie de contacte și întrevederi bilaterale cu țări care participau la negocieri. În acest scop, adjuncți ai ministrului de externe al României s-au deplasat în diferite țări europene, unde au avut loc ample schimburi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cărora au fost trecute în revistă principalele aspecte ale convorbirilor pe tema securității și cooperării europene. În fiecare caz în parte, interesul interlocutorilor a fost evident, ținând seama că toate aceste țări doreau reușita convorbirilor, iar România se dovedise la Dipoli un partener deschis pentru dialog, dispus să ofere idei și soluții în problemele dezbătute. Aceasta era cu atât mai important, pentru interlocutori, dacă se ține seama că progresul de la Dipoli încă nu cunoștea o perspectivă definită, părțile fiind în stadiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aceste țări doreau reușita convorbirilor, iar România se dovedise la Dipoli un partener deschis pentru dialog, dispus să ofere idei și soluții în problemele dezbătute. Aceasta era cu atât mai important, pentru interlocutori, dacă se ține seama că progresul de la Dipoli încă nu cunoștea o perspectivă definită, părțile fiind în stadiul de tatonări și căutări. Față de mulți alți parteneri, Delegația României avea o mare deschidere în negocieri și constituia un adevărat moderator, poziția și propunerile ei fiind apreciate. Concluzia convorbirilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Delegația României avea o mare deschidere în negocieri și constituia un adevărat moderator, poziția și propunerile ei fiind apreciate. Concluzia convorbirilor în cele trei țări a fost pozitivă, oferind noi canale de comunicare între reprezentanții lor și delegația română la Dipoli fapt ceea ce avea să fie atestat de desfășurarea ulterioară a negocierilor. Dincolo de partea oficială a misiunii, merită să fie reținut și un incident: la sosirea la Copenhaga, valiza adjunctului de ministru Vasile Gliga nu a apărut pe banda rulantă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
era nici urmă din proverbiala ceață... Cu atât mai plăcută a fost vizita, inclusiv la British Museum, Turnul Londrei și chiar în Hyde Park, unde un orator solitar își prezenta punctul de vedere într-o problemă de... ecologie. Consultările la Dipoli au continuat până la 8 iunie 1973, când s-au încheiat, cu adoptarea Recomandărilor finale ale consultărilor de la Helsinki, cunoscute ca fiind "The Blue Book" ("Cartea Albastră"), în care s-au prezentat aranjamentele practice pentru o conferință în trei etape : La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ne aflăm în preajma unei aniversări relevante din unghiul semnificației sale istorice împlinirea a 40 de ani de la deschiderea lucrărilor unei reuniuni unicat în analele diplomației europene: Consultările multilaterale pregătitoare ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.), desfășurate la Dipoli (suburbie a orașului Helsinki), între 22 noiembrie 1972-8 iunie 1973. La consultări au fost reprezentate 32 de state europene, precum și S.U.A. și Canada. Șefii delegațiilor erau ambasadorii statelor participante acreditați în capitala Finlandei. Flancați de adjuncți cu o bogată experiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
considerat ca fiind unul istoric. Aceasta datorită faptului că ele asigurau condiții egale de participare la examinarea tuturor problemelor și la adoptarea deciziilor aferente pentru delegațiile tuturor statelor reprezentate la reuniune. Prin natura lor autentic democratică, normele procedurale convenite la Dipoli marcau un punct de cotitură în istoria diplomatică a Europei. Se încheia astfel o îndelungată perioadă (324 de ani), ce a urmat Păcii de la Westfalia (1648) consemnând sfârșitul Războiului de Treizeci de Ani, în care țările mici și mijlocii de pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ca subiecte ale istoriei. Destinele lor au fost hotărâte, în consecință, prin decizii arbitrare ale marilor puteri dominante, celor vizați refuzându-li-se cel mai adesea chiar și dreptul elementar de a fi audiați. Odată cu adoptarea Regulilor de procedură de la Dipoli se inaugura o eră nouă, semnificând un curs nou în abordarea și soluționarea problemelor europene. Țările mici și mijlocii, indiferent de statutul lor juridic (membre ale alianțelor militare, neutre sau nealiniate), au devenit realmente subiecte ale relațiilor internaționale. Din perspectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Aportul delegației la repurtarea acestui succes politic și diplomatic cu o mare rezonanță internațională a fost unul prestigios, remarcat și apreciat ca atare în cadrul comunității diplomatice de la Helsinki și în cancelariile politice ale statelor participante. Ceea ce reprezintă, simbolic vorbind, "momentul Dipoli", se cere însă integrat ansamblului de strădanii și contribuții concrete din partea României la inițierea Conferinței, desfășurarea lucrărilor ei, elaborarea Actului Final și încheierea cu succes a acesteia la 1 august 1975. Deopotrivă, ele se constituie, cred, într-un vibrant îndemn
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
respectiv forțe sau cupluri de forțe, asupra magneților permanenți sau a conductorilor străbătuți de curenți ce se află în apropiere. În magnetism, noțiunea de sarcină magnetică liberă nu există, se consideră drept caracteristică a substanțelor magnetice existența în cadrul acestora a dipolilor magnetici. Astfel, orice curent circular de rază mică, respectiv orice spiră închisă, străbătut de curentul I și care limitează aria S, este echivalent cu un dipol magnetic, definit prin momentul magnetic: r M = I ×S Caracteristic oricărui dipol magnetic este
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
liberă nu există, se consideră drept caracteristică a substanțelor magnetice existența în cadrul acestora a dipolilor magnetici. Astfel, orice curent circular de rază mică, respectiv orice spiră închisă, străbătut de curentul I și care limitează aria S, este echivalent cu un dipol magnetic, definit prin momentul magnetic: r M = I ×S Caracteristic oricărui dipol magnetic este faptul că acesta posedă doi poli magnetici, nord și sud, iar prin polul sud intră în dipol liniile de câmp magnetic. În S. I., unitatea de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
acestora a dipolilor magnetici. Astfel, orice curent circular de rază mică, respectiv orice spiră închisă, străbătut de curentul I și care limitează aria S, este echivalent cu un dipol magnetic, definit prin momentul magnetic: r M = I ×S Caracteristic oricărui dipol magnetic este faptul că acesta posedă doi poli magnetici, nord și sud, iar prin polul sud intră în dipol liniile de câmp magnetic. În S. I., unitatea de măsură a momentului magnetic este amper metru pătrat (Am2 ). Pentru a determina
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și care limitează aria S, este echivalent cu un dipol magnetic, definit prin momentul magnetic: r M = I ×S Caracteristic oricărui dipol magnetic este faptul că acesta posedă doi poli magnetici, nord și sud, iar prin polul sud intră în dipol liniile de câmp magnetic. În S. I., unitatea de măsură a momentului magnetic este amper metru pătrat (Am2 ). Pentru a determina câmpul magnetic se utilizează mărimea vectorială numită intensitatea r câmpului magnetic M , care nu depinde de proprietățile magnetice ale
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a mediului) O altă mărime, ce caracterizează câmpul magnetic este fluxul, definit ca totalitatea liniilor de câmp magnetic ce pleacă de la un pol magnetic și străbat o suprafață . Liniile de câmp magnetic sunt linii închise, ieșind prin polul N al dipolului magnetic și reintrând în acesta prin polul S. Dacă liniile de câmp cad sub un unghi pe suprafața dată: Ф = H . S cos α Când α = 0, atunci cos α = 1 Ф =H.S Fluxul de inducție (Ф) al câmpului
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ioni, molecule) și moleculele solventului. Prin introducerea unui cristal ionic M + A într-un solvent polar S, de exemplu H2O, atracția electrostatică dintre ionii care alcătuiesc cristalul se micșorează, deoarece se stabilesc forțe de atracție electrostatică între ionii cristalului și dipolii solventului (apei). Când aceste forțe sunt mai puternice decât 142 acelea care leagă ionii M+ și A în cristal, ei trec în soluție înconjurați de un anumit număr de molecule ale solventului, rezultând ioni solvatați (hidratați). Din punct de vedere
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
cu privire la dizolvarea compușilor ionici în apă sunt false? A. la dizolvarea compușilor ionici în apă au loc interacțiuni fizice între solvent și solvat; B. la dizolvarea compușilor ionici în apă se formează legături de tip ion-dipol; C. ionii înconjurați de dipolii apei de numesc ioni hidratați; D. în procesul de dizolvare al unei substanțe în apă are loc orientarea polului pozitiv al moleculei de apă spre ionii pozitivi, și a polului negativ spre ionii negativi; E. în soluție ionii sunt mobili
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
spațială redusă. În expresia proceselor neurocognitive; orice pattern electric poate fi expresia unor nenumărate configurații ale generatorilor cerebrali. Patternul electric este rezultatul volum conducerii și atenuării cranio-cerebrale a potențialelor. Dezvoltarea tehnicilor de mapping în potențiale evocate, tehnicilor de prelucrare a dipolilor electrici rezultați și combinarea cu tehnicile de imagistică funcțională (PET, MRIf) ar permite realizarea unor instrumente mai performante și în ceea ce privește rezoluția spațială a tehnicii de potențiale evocate. 7) Avantajul tehnicii de potențiale evocate psiho-verbal este că deține în schimb o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
eu, care nu am fost niciodată la Paris, ar trebui să învăț câte ceva de la Domnia Voastră despre Franța și despre francezi. Recunosc, în misiunile îndeplinite până acum, am avut prilejul să am excelente relații cu diplomați francezi, fie la negocierile de la Dipoli și Geneva pentru elaborarea Actului final al Conferinței pentru securitate și colaborare în Europa, fie la Moscova, în contextul relațiilor dintre ambasadele noastre, sau aici, la protocol, inclusiv, cu fostul ambasador Michel Rougagnou. În aceste condiții, exprimându-mi satisfacția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
româno-cipriote, să cunosc detaliat situația la zi ale raporturilor intercomunitare, care aveau un specific destul de belicos, după amestecul brutal al Turciei și Greciei în divizarea insulei pe criterii etnice. Cunoșteam sensibilitățile ciprioților în aceste probleme încă din perioada negocierilor de la Dipoli și de la Geneva pentru pregătirea și adoptarea Actului Final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa. Îmi aminteam de agitația din delegațiile cipriotă, greacă și turcă în timpul crizei din anul 1974, dar despre trimiterea de urgență la Atena a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
ansamblu de macromolecule poliamidice poziționat într-un sistem de coordonate tridimensional. Zig-zagurile descrise de catenele poliamidice sunt aliniate ordonat în planul zy. Planele paralele cu planul xy și care trec în lungul legăturilor de hidrogen intercatenare au fost numite plane dipol. Regularitatea succesiunii acestor plane influențează compactitatea cristalitelor după direcția axei 0x. Dacă în catena poliamidică este introdus un component străin, poate să apară una din următoarele situații [94]: a. Noul component are o lungime mult diferită de distanța dintre două
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]