260 matches
-
cu care voia să intre în război de partea Germaniei și Austro-Ungariei, nu era nici instruită, nici dotată. Cedarea averilor poporului român către Mihai Hohenzollern, față de care Țara nu are nici un fel de obligații, este una din marile inepții ale diriguitorilor acestei țări umilite și care completează panoplia de greșeli postdecembriste. Și acum cireașa de pe tort: Duda candidează la președinția României. Și ce? au zis unii, e cetățean român și, conform Constituției, poate candida. Da, așa este. E un cetățean român
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Să privim și sfertul plin al paharului, să nu ne lamentăm și să ne plângem de milă și, mai ales, să nu contăm că ne scoate cineva din prăpastia în care am căzut. Iată, nici domnul președinte, nici prefecții, nici diriguitorii județelor nu au o evidență a minților luminate, a inventatorilor, specialiștilor în tehnicile și științele de vârf. Trist este că nici ministerul de resort nu are o asemenea evidență, că, dacă ar fi avut, doamna ministru i-ar fi putut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
inima plină de emoții, de venerație și respect pentru un erou național, nu, erau purtători de grătare, fleici și mititei, de fel de fel de produse 100% ecologice și, evident, de folclor autentic, de iu-hu-hu și Oh, Leana mea. Greșeala diriguitorilor din fruntea statului stă în aceea că au trimis acolo pe cineva atât de puțin indicat pentru o chestiune de suflet românesc, încât nu e de mirare că totul s-a transformat în ce știe românul să facă mai bine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
preamărit în el. Căci ce cinste poate fi mai mare pentru om pe pământ? Căpitanul nu era un propovăduitor demagogic al învățăturilor creștine, ci misionar trăitor, împlinitor, în viața personală mai întâi, al acestor adevăruri, apoi un sfetnic și un diriguitor al vieții comunității pe care o conducea. Asta l-a impus ca far de lumină tuturor conștiințelor românești cu adevărat cinstite, de la simpli țărani și muncitori până la intelectuali luminați; avem îndrăzneala să spunem că elita spiritualității românești este și elita
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Bibliotecii Școalelor (în 1859) și apoi profesor de istorie, geografie și statistică la Școala reală centrală (din ianuarie 1860), Hasdeu începe o susținută activitate intelectuală, care se va amplifica în anii următori, în pofida anumitor obstrucții pe care le întâmpină din partea diriguitorilor politicii culturale și educaționale a vremii (care îl destituie temporar din postul de profesor în 1860-1861). În aceste condiții, Hasdeu se mută în 1863 la București, unde este solicitat ca membru în "Comisia documentală" și în "Comisiunea moșiilor mănăstirești" iar
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
de la Păușa-Cozia-Valea Oltului (vara anului 1972), a reușitei mele la Școala Postliceală de Biblioteconomie din București (după eșecul la admiterea de la Facultatea de Drept din capitală)... Am muncit pe brânci culturale, devenind... șef de promoție 1974! V.P.: Fiind unul dintre diriguitorii Cenaclului Junimea din lași, te rog să faci o evaluare, subliniind ce a însemnat acest demers cultural pentru literatura română. L.V.: Ar fi aproape o carte de scris... A încercat Constantin Parascan, documentat, în felul lui de muzeograf pasionat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
monumentală, fără îndoială perfectibilă și supusă completării, dar care marchează acum, la o a treia ediție, mult augmentată și revizuită, un moment fast pentru breasla scriitorilor ieșeni. Rod al unui efort de un deceniu al scriitorului Nicolae Busuioc, marcant fost diriguitor al Bibliotecii Județene "Gh. Asachi", efort documentaristic dublat de migala informatică a fiului său, Florin Busuioc, și de coordonarea științifică a scriitorului și universitarului ieșean Ilie Dan, volumul marchează mai multe reușite care trebuie subliniate și detaliate aici, sperăm cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu ține numai de estetica adoptată în mod voit de regizori, dar și de o anumită conjuctură istorică - n-au avut cu ce mai mult! Iată un alt paradox care ar putea fi speculat cu și mai mult cinism de diriguitori: „dacă le dădeam prea mulți bani, poate că nu luau premii“. Nu putem acum, după ce au fost câștigate atâtea premii, să uităm realitatea de la care am plecat. Una a juriului Centrului Național al Cinematografiei, de pildă. Cum mai pot ieși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
obligatoriu componentă politicomilitară. Negocierile dintre Belgrad și marile capitale apusene, în frunte cu Washingthon, vizând colaborarea dintre Iugoslavia, Grecia și Turcia sunt prezentate și la Târgu-Jiu că pericole reale pentru pacea și stabilitatea în zonă. Toate acestea sunt, în opinia diriguitorilor din Capitală și provincie, motive suficiente că presa, învățământul de partid, „adunările oamenilor muncii”, reuniunile naționale etc. să inoculeze în „mase” ideea apartenenței tuturor la un sistem social-politic ce exclude deviațiile, manifestările naționaliste și „cooperarea cu imperialismul”, așa cum se întâmplă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
numai că rămâne în intreiorul cadrului fixat de principiile de mai sus, ci chiar în acest cadru se exercită mult mai puțin intensiv, nedând loc la nicio expropriere, la nicio transmisiune forțată de proprietate, se mărginește exclusiv la rolul de diriguitor al funcțiunii capitalului pentru a-l împiedica de a exercita un rol antisocial și distructiv. Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
principiului "nu împrumuta peștele, ci plasa"), și de rezultatele pozitive ale ajutoarelor speciale acordate familiilor pentru construcția de locuințe. Observatorul de mai târziu rămâne descumpănit în fața corectitudinii țelurilor propuse, când proprietatea dobândită prin deposedare de drepturi devenea fundamentul unor acțiuni. Diriguitorii acestora, membri ai clasei de mijloc, nu numai că încercau să-și impună beneficiarilor, proveniți din alte categorii sociale, propria lor scară de valori, amestecându-se până și în obiceiurile lor culinare, ba chiar sexuale. Chiar și în sistemul criteriilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
diverse studii sociologice (Românii și clasa intelectuală din Bucovina - Notițe statistice, Cernăuți, 1911, România și clasa de mijloc din Bucovina - studiu statistic I Meseriașii, II Negustorii, Cernăuți, 1912, ș.a.), numeroase pagini de istorie literară. Cea mai importantă contribuție a ultimului diriguitor interbelic al revistei junimiste este editarea cunoscutei și recunoscutei serii de Studii și documente literare, vol. I-XIII, București, 193l-l946, din care numai primul volum este editat în colaborare cu Gh. Cardaș. Întreprindere, despre care citim în dicționarul amintit, că
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
I.E. Torouțiu. Membru corespondent al Academiei Române, care prin valoroasele și voluminoasele sale publicații, apreciind rostul "Junimii" în mișcarea de renaștere a limbii și literaturii române, va ști să ducă mai departe făclia veșnic vie a gîndirii junimiste". Despre activitatea de diriguitor al foii junimiste avem o mărturie a poetului Vasile Posteucă, dintr-un jurnal rămas încă inedit și semnalată de Ion Filpiciuc în introducerea la culegerea de folclor Frunză verde, reeditată în 2003, în îngrijirea aceluiași. Consemnarea este datată, joi, 15
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îngrijirea aceluiași. Consemnarea este datată, joi, 15 iulie 1943, pe cînd poetul se afla prizonier în lagărul de la Bukhenwald, unde primește un număr întîrziat al "Convorbirilor literare" - noiembrie-decembrie 1941. Lectura revistei îl determină să noteze cîteva considerații și amintiri despre diriguitorul acestuia: "Fără mintea și elanul lui, Convorbirile ar fi rămas "magazin literar și cultural", așa cum au viețuit de la moartea lui Maiorescu încoace. El le-a dat viață nouă, deschizînd porțile pentru toți scriitorii tineri și bătrîni și plasînd revista în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de fire. Și, pe drept, cei doi cărturari bucovineni meritau această sublimă izbăvire într-o vreme de tristă izbeliște culturală. Nu meritau însă uitarea care i-a învăluit vreme de-o jumătate de veac". E o "uitare" pe care ultimul diriguitor interbelic al revistei "Convorbiri literare", cu adevărat nu o merită. I.E. Torouțiu rămîne în literatura română un istoric literar de primă mărime și de indiscutabilă stăpînire a meandrelor manuscriselor eminesciene; un acribios pînă în marginea pedanteriei. Se află între eminescologii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
află între eminescologii de frunte, la care instrumentele filologice îți relevă maxima utilitate. "Pentru el, citim în Prefața lui Nicolae Georgescu, filologia înseamnă discurs larg cultural, demonstrație, spectacol de idei, paradă de erudiție; o prelungire a hașdeismului". A fost, ca diriguitor al "Convorbirilor literare", un bun și necesar continuator al ideilor care i-au animat pe junimiști, iar seria sa de Studii și documente literare (v. I-XIII, 193l-l946) este și rămîne un veritabil tezaur pentru cultura națională; serie ce se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
toți tăiați împrejur. Încă odată este demascată falsificarea istoriei pentru că zurbagii și scandalagii cu săbiuțe și șiș erau ivriții farisei care doreau să înhațe de chică imperiul roman și să-l înjuge la carul lui Iahwe iar ei să fie diriguitorii noii făcături, așa cum au încercat în urmă cu mai bine de 200 de ani cu macedonenii care erau stăpînii Siriei! Chiar dacă nu au reușit, ei nu au renunțat la proastele și străcioasele năravuri. Este semnificativ faptul că cele cîteva mii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
perșii i-au făcut pe mioritici, niște schismatici care ar fi furat înțelepciunea de la Zoroastru, spunînd că plaiurile din Carpați sînt iadul unde ard cei răi. Vechii perși dar nu zoroaștri, îi mai spuneau lui Mitra Aryaman - Ospitalierul, fiindcă era diriguitorul sufletelor strămoșești. Mitra se prezintă în cultul religios sub două forme, una fizică și alta morală. În forma sa fizică, deși ne înfățișează lumina, totuși nu trebuie confundat cu soarele, cu luna sau cu stelele. Mitra este soarele cel adevărat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
culise, laturi mult mai bogate și mai nuanțate ale gândirii lor, uneori opinii opuse celor așezate pe chipul exterior și În scrisul lor. Interpretarea operei acestora e deci incompletă dacă o luăm așa cum o găsim În textele tipărite, aprobate de diriguitorii vremii. Trebuie să mărturisesc Însă că nu am Întâlnit o receptivitate deosebită, uneori nici măcar un interes simulat. Mai degrabă indiferență. Dacă nu dezaprobare explicită, nemascată. Parcă nimeni nu vrea să gândească trecutul nostru În toate datele sale, să-l analizeze
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tip de moștenire a clasei noastre politice, a tuturor tipurilor de dirigenți care au deprins de tineri unele tehnici de a comunica cu cei din jur, cu adepții și cu ceilalți, specifice unui anumit context. Mă refer la „competențele” acestor diriguitori În a manipula, În a schimba opțiunile din mers, „a negocia”, a acționa din umbră. Un comportament Învățat, desigur, dar deprins Într un mediu social-politic cu o experiență bogată În tehnica „muncii de culise”, a clandestinității. Ei sunt moștenitorii unei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu influențele ei binefăcătoare asupra omului? Lipsa stării de spirit în urbe ar însemna cedarea în fața indiferenței și scepticismului, ignoranței și haosului, incompetenței și hazardului. S-ar cuveni să amintim și numele unor personalități în calitatea lor de creatori și diriguitori ai faptelor de cultură, cerând clemență pentru necuprinderea altor și altor personaje cu mari merite pe această linie. Nu o facem tocmai din această teamă de a nu omite pe cineva, Prin urmare academicieni, înalte fețe bisericești, rectori, prorectori, decani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
majore, reflecție). M-a influențat și Mama, Elisabeta, rămasă în grijă cu 3 băieți năzdrăvani, aproape șomeră (ca soție de preot într-un regim ateist...). De asemenea, bunicul dinspre mamă, Neculai Prisecaru, pușcaș pe fostele moșii regale, administrator, agricultor sfătos, diriguitor de familie cu mulți, mulți copii, nepoți și strănepoți. Mai târziu au apărut alți "prieteni" sfătuitori, îndrumători, magiștri: evreul profesor de germană Hary Zupperman, profesorul de română Mihai Dărăban, Ana Blandiana (mi-a răspuns favorabil la "poșta redacției" în revista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de 28 martie, a avut loc botezul foii la care au luat parte comitetul redacțional al ziarului în frunte cu dl. Dr. Dori Popovici, prof. Univ. Gheorghiu, publicistul Berariu, redactorii și personalul tehnic. Redactor responsabil Dimitrie Bucevschi, care era și diriguitorul Societății tipografice unde se tipărea foaia. Începând cu 10 mai 1919, directori și redactori responsabili ai ziarului Bucovina devin Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu, care semnează editorialul „Pe noul front” dar și protestele adresate Sindicatelor Presei precum și tuturor ziarelor din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
La inițiativa ziarului, tot atunci, se deschid listele de subscripție pentru a se ridica în Bucovina un monument marelui poet român Mihail Eminescu - primul care a subscris fiind dr. Iancu Flondor cu 2000 de coroane. Dimitrie Bucevschi redactor responsabil și diriguitorul Societății tipografice unde se tipărea ziarul Bucovina. În Bucovina și foița lui, dar și în suplimentul de duminică „Gazeta țăranului”, apar nume diverse: Simeon Reli, paroh în Rogojești, la rubrica „pagini istorice” semnează serialul „Orașul Siret Capitala Moldovei și reședința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ai noilor vremi (mulți fiind și ai vechilor vremi) pun un filtru în calea pretendenților la un loc în Parnas, filtru care constă dintr-o dovadă clară de adeziune la modelul cultural respectiv, adică exerciții de admirație pentru epocă și diriguitorii ei, adică, în ultimă instanță, mîncarea unei cantități minime din materialul biologic despre care Teodor Pîcă se tot întreba cine l-a pus pe clanță. Amintirile deghizate ale lui Crohmălniceanu pomenesc despre momentul cînd Petru Dumitriu se hotărîse să publice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]