315 matches
-
sărbătorire, Concertul Orchestrei Naționale Radio sub bagheta Maestrului Emanuel Elenescu s-a transformat spontan într-o manifestare plină de căldură și autenticitate. O sală plină l-a ovaționat pe decanul de vârstă al muzicienilor români și probabil și al breslei dirijorale din lume (tocmai a împlinit vârsta de 89 de ani). Cu o uluitoare tinerețe și mobilitate spirituală, venerabilul Maestru a subjugat orchestra și publicul printr-o interpretare inspirată, dinamizantă, plină de culoare și vibrație a unui opus drag lui, " Simfonia
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
mediului, care va fi sărbătorită în 5 iunie. ( O. N.) Concert aniversar Duminică, 28 mai, de la ora 18, la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“ va avea loc un concert coral aniversar, prilejuit de sărbătorirea a două decenii de activitate dirijorală a doamnei Flora Toth, alături de Corala Feminină „Carmina Dacica“. Prezentarea programului va fi făcută de prof. drd. Rodica Raffai. Solistele concertului vor fi Maria Gaspar și Monica Andriș. La pian va acompania Theodora Matei. Concertul aniversar va avea și invitați
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
a umilit. Există în cântul violonistic al acestui tânăr maestru o vigoare constructivă condiționată de un acut simț al problematizărilor launtrice întotdeauna lucide, întotdeauna liric înfiorate; este interogația firească ce vizează finalitatea demersului artistic, actul însuși al comunicării. La pupitrul dirijoral al O.N.R., Jin Wang a demonstrat că deține un control util al ansamblului, conferindu-i coerență pe relația solistorchestră. Însă realizarea celebrului poem al lui Richard Strauss, Till Eulenspiegel, a luminat mai mult recuzita sonoră, pitorescul de imagine apropiat
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
Stat de pe bulevardul "Unter den Linden", am avut prilejul de a asista la premiera operetei vieneze Liliacul de Johann Strauss. Faptul că directorul artistic al instituției este, de ani buni, Daniel Barenboim, faptul că Zubin Mehta se afla la pupitrul dirijoral al producției, aduceau garanții importante. Din punct de vedere muzical spectacolul era absolut valabil; lipsea, poate, savoarea vieneză a muzicii. Din punct de vedere scenic, regizorul Christian Pade a încercat o translație în contemporaneitate; realizarea se dovedește a fi sărăcăcioasă
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
timișoreni au în această seară de vineri, 16 septembrie, de la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“, ocazia de a audia concertul simfonic pe care orchestra Filarmonicii de Stat Banatul îl va susține în 18 septembrie în Capitală, sub bagheta dirijorală a maestrului Remus Georgescu. Sub genericul „Creația muzicală românească în contemporaneitate“, programul va cuprinde Simfonia a IV-a („Deisis“) de Ștefan Niculescu, Concertul pentru dublă orchestră de cameră și oboi de Theodor Grigoriu - primă audiție (solist Adrian Petrescu), „Akrostichon“ de
Agenda2005-38-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284198_a_285527]
-
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene Constantin-Tufan STAN Începând cu anul 1968, bagheta dirijorală a Corului „Ion Vidu” - cel mai autorizat simbol al Lugojului - cea mai veche alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
cea mai veche alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui repertoriu vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, sub bagheta lui Nicolae Boboc, Acis și Galathea de G. Fr. Händel, în 1978, la Lugoj și Timișoara, în aceeași viziune dirijorală, Simfonia a IX-a de L. van Beethoven, într-o memorabilă interpretare, pe scena Ateneului Român din Capitală, în 1987, sub bagheta lui Mihai Brediceanu, Recviem-ul de Verdi, în 1988, cu concerte la Timișoara și Lugoj, sub conducerea lui
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
a dovedit calitățile sale reale de artist implicat. La pupitrul orchestrei s- a aflat Vlad Conta, un dirijor serios și un muzician rafinat care prin evoluțiile sale operistice ne demonstrează, de fiecare dată, că urmează cu onoare tradiția în arta dirijorală a tatălui său, maestrul Iosif Conta. Corul, ca de fiecare dată, condus cu înțelepciune și profesionalism de o viață, de maestrul Stelian Olariu, a creat un personaj colectiv prezent și implicat în desfășurarea dramatică a operei. La finele serii, artiștii
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
râul Clyde, dar și să constatăm direct rezultatele sistemului educațional, axat pe cultivarea creativității, în special artistice. Remarc aici concertul susținut de Scottish Chamber Orchestră la Old Fruitmarket, City Halls - noul sediu al prestigioasei BBC Scottish Symphony Orchestră - sub baghetă dirijorala a lui Richard Egarr, cu un program dedicat centenarului Benjamin Britten, si concertul inedit, sub genericul UNESCO Music Day Concert , susținut de ODEUS, Lap Top Orchestră , a Universității din Sevilla, cu muzici dintre cele mai interesante ca modalitate de mixare
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului Internațional Timișoara Muzicală, evenimentul programat a se petrece sâmbătă, 22 mai, de la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“, va întregi starea de grație a primăverii simfonice, prin prezența excepțională, la pupitrul dirijoral, a maestrului Horia Andreescu. În acest fel, concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii Banatul, izbutește performanța autentică de a prilejui orchestrei sale și publicului timișorean întâlnirea cu cei doi dirijori ale căror nume sunt sinonime cu România în elita mondială a
Agenda2004-21-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282442_a_283771]
-
înflăcărează primăvara lirică l Premieră la Opera Română din Timișoara Opera Română Timișoara își invită publicul la premiera spectacolului cu opera „Carmen“ de Georges Bizet, producție de anvergură, având toate atuurile pentru a deveni megaevenimentul actualei stagiuni lirice. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul David Crescenzi din Italia, viziunea scenică poartă semnătura regizoarei Marina Emandi Tiron, decorurile sunt realizate de Grigore Gorduz, costumele sunt concepute de Kristina Nagy, ansamblul de balet a fost pregătit de Constantin Gâdea, iar maestru de
Agenda2004-21-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282442_a_283771]
-
tehnologii. Este un om de cultură. Dispune de o temeinică știință a stilului pusă în valoare de o tehnică vocală impecabilă, de un magistral simț al culorilor vocale. L-am putut urmări pe marele Kurt Masur, maestrul respectat al școlii dirijorale germane, personalitate care conferă impetuozitate și rigoare trilogiei simfonice finale datorate lui Mozart - simfoniile 39, 40 și 41. în Triplul concert de Beethoven am avut bucuria de a-l fi ascultat pe legendarul pianist Menahem Pressler în compania colegilor săi
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
Fernbach, directorul instituției, invită melomanii la un nou început... cu aceeași înaltă ștachetă: stagiunea 2004-2005 se va deschide în 1 octombrie, la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“, cu „Simfonia a IX-a“ de L. van Beethoven. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Horst Gehann din Germania, iar soliști sunt soprana Teodora Ciucur, mezzosoprana Lucia Papa, tenorul Németi Menyhért Gergely, basul Peter Hercz. Dirijorii Corului „Ion Românu“ sunt Diodor Nicoară și Iosif Todea. „Cu același program și în aceeași
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
de Europa Symphony Orchestra sub conducerea muzicală a lui Wolfgang Grohs, este cu adevărat extraordinar. El va fi urmat duminică, 26 septembrie, de la ora 19, de un Concert extraordinar Johann Strauss, susținut de orchestra Operei Române Timișoara, sub aceeași baghetă dirijorală, a austriacului Wolfgang Grohs. Primul spectacol din repertoriul curent al Operei timișorene în noua stagiune va fi, în 29 septembrie, la ora 19, „Traviata“ de Giuseppe Verdi, sub conducerea muzicală a italianului David Crescenzi. În distribuție, Mariana Colpoș, Narcisa Brumar
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
straturilor are și o sonoritate evidentă, ca plan/armătură de acompaniament. În aceste situații, simetria stratificării este petrecută fie în mentalul instrumentistului, fie, prin convenție, în vizual, ca atunci când coordonarea execuției se face de către dirijor. De altfel, transpunerea în gestica dirijorală face posibilă și exprimarea variabilității straturilor, sub aspectele de comprimare/accelerare și/sau dilatare/încetinire temporală. Ca și în stadiile anterioare, forma OS rămâne deschisă (nelimitată) pe orizontală, prin aceea că șirul secvențelor, fiind doar oniric-decorativ, nu implică și un
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
corespunde, de nu un taraf de cântat pe la nunți si înmormântări, un instrument muzical. diferit si acela, de la om la om. dumnezeu - tocmai afli - nu bate cu bățul, abia ciocănește în trup ca-n suportul de partituri cu bagheta lui dirijorală (aceeasi, în pauza dintre părți, frică de moarte: „si dacă nu-i nimeni la pupitru?"). cvartetul lui iov era trio: iov & vio. ascultă si singur cum durerea transformă organele în instrumente de jale si fără-a le scoate din teaca
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
nu s-a lăsat așteptată. "Asemenea aplauze frenetice nu s-au mai auzit la opera din Bonn, (unde a avut premiera la mijlocul lunii iunie a.c. în cadrul Bienalei de la Bonn n.n.) în regia genială a lui Silviu Purcărete și sub bagheta dirijorală a lui Ulrich Windfuhr: Grass îi bate pe Verdi & Co.", scrie entuziasmat Berhard Hartmann în "General-Anzeiger". Și mai departe. "Originar din București, regizorul Silviu Purcărete, cunoscut deja la Bonn cu succesul lui Castor et Pollux al lui Rameau, înscenează împreună cu
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
așadar o locație în care noțiunea de artă vădește o cuprindere mult mai generoasă, devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul consacrat al artei este, astăzi, în stare de explozie. Iar arta dirijorală nu face nicidecum excepție. Dacă nu e plivită cu diligență, de-limitată cu iscusință și ocrotită cu deferență, sporirea fără precedent a gradului de polivalență o va duce, în cele din urmă, la disoluție. S-a ajuns până acolo încât
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
domenii ale cunoașterii dintre cele mai diverse - matematica, informatica, fizica, filosofia, logica, arhitectura etc -, abordând datele identificate în urma cercetării ca pe niște salutare resurse pentru decantarea unui mesaj artistic autentic. Când se acroșează, selectează și ordonează parametrii științifici ai interpretării dirijorale (interpretare ce convoacă cvasi- totalitatea resorturilor teoretice și practice ale limbajului muzical), e de dorit să nu se examineze acești multicolori parametri cu exigențele unei false omogenizări, cu o sistematică adăugată, constrângătoare, neatentă la diferențele de facto. Dimpotrivă, este, credem
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
ale limbajului muzical), e de dorit să nu se examineze acești multicolori parametri cu exigențele unei false omogenizări, cu o sistematică adăugată, constrângătoare, neatentă la diferențele de facto. Dimpotrivă, este, credem, indicată o răbdătoare aplecare asupra metabolismului efectiv al artei dirijorale, a contextului în care dirijatul contemporan se situează pe sine, și chiar o laborioasă și riguroasă decelare a factorilor ce marchează contex-tualizarea și funcționarea șefiei de orchestră în peisajul vieții muzicale actuale. Sondarea tuturor acestor posibile însemne ale unui model
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
de alta dar, parafrazându-l pe Dan Botta, tocmai acele lucrări care ating maximum de abstracție și tind a se dezrobi de timpul și spațiul contingențial, poartă mai limpede și mai viu, pecetea comprehensiunii. Cât despre parametrii științifici ai artei dirijorale, cercetătorului lor i s-ar putea deschide un câmp analitic de o infinită nuanță dacă va recurge la următoarea aserțiune a lui Paul Klee: „nimeni nu poate afirma că arborele își produce coroana după chipul rădăcinilor sale. Între partea superioară
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
ascunde un imens travaliu de cercetare a partiturii supuse restituirii, dar este forjat, furnizat și prețuit, în ultimă instanță, de forța talentului. Restul ține de ipostaza dirijorului-cercetător identificată cu aceea de dispecer al întrebărilor fundamentale legate de ceea ce reprezintă arta dirijorală în lumea noastră brăzdată de o copioasă inerție ori ignoranță. Iar atunci când interogațiile sunt pertinente, ele se vor conjuga grație unei posibile morale comune, întâlnită, de altfel, și în Die chassidischen Bücher de Martin Buber: ca să găsești un nucleu de
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
de autenticitate, precum și comorile locului tău, trebuie mai întâi să-ți părăsești vatra, fie și doar printr-un excurs teoretic. Și numai după un asemenea istovitor ocol vei înțelege adevăratul chip al tărâmului de unde ai plecat. Astfel, nu numai interpretarea dirijorală are ceva de aflat de la cercetarea ei interdisciplinară, ci și cercetarea însăși poate fi influențată de avatarurile artei dirijorale.
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
teoretic. Și numai după un asemenea istovitor ocol vei înțelege adevăratul chip al tărâmului de unde ai plecat. Astfel, nu numai interpretarea dirijorală are ceva de aflat de la cercetarea ei interdisciplinară, ci și cercetarea însăși poate fi influențată de avatarurile artei dirijorale.
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]