73,520 matches
-
de discuția cu pricina, ne-am zis că dl Moraru a recidivat. Chiar așa crede și dl Mincu. În realitate, dl Moraru face elogiul criticii optzeciste românești și o consideră unica posesoare de “intuiție clară” în privința noilor orizonturi intelectuale ale disciplinei. Mă rog, treaba d-sale! Să vină supărarea d-lui Mincu din polemica d-lui Moraru cu criticii generațiilor mai vechi? Așa ne-am zis, dar, citind cu atenție, am descoperit că (lucru nu tocmai neașteptat) d-lui Mincu puțin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
leagă foarte bine cu altruismul poporului român: lăsăm medaliile la alții. Excepțională probă în care, după box, ne-am impus și la atletism unde, la recent încheiatul campionat mondial indoor de la Budapesta, am fi luat locul întâi pe națiuni la disciplina “lipsă de medalii” dacă nu aveam una de bronz. Fi-r-ar a... Scuzați, că mari ghinioniști mai suntem!
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
ticuri și scheme de comportament, momentele cântate și dansate accentuează convenția unei lumi care a vrut să refuze convențiile. În acest grup performanța actoricească poate fi apreciată doar în funcție de felul cum se înscrie în discursul regizoral și merită să apreciem disciplina unor actori de performanță, colorând aici cu strictul necesar aparițiile lor scenice. Mecanismul spectacolului e bine gândit și nu sunt puține momentele când ideea provoacă vibrația sentimentului: scena fără cuvinte de după viol, când peste trupul ghemuit la pământ al Dorei
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
unei națiuni, pe care nu numai cercetătorii vor s-o dezlege, dar și vorbitorii unei limbi s-o folosească, fie invocând textul ca atare, În Începutul unei comunicări / convorbiri, fie În finalul acesteia, ca o concluzie suficientă. Granița spre alte discipline de cugetare sau de interpretare nu mai devine suspectă, ci, dimpotrivă, aforismul folosit capătă aură de nimb. Numai că, după teoria modernă a comunicării, acesta, nimbul, se formează În funcție de particularitățile cărturărești ale receptorului ori procesatorului. Dar, fie vorba Între noi
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Om de știință deosebit, s-a născut la Iași, la 27 iunie 1894, într-o familie modestă. Tatăl, Constantin Ripan - mic viticultor din Huși, a fost inspector C.F.R., muncă în care s-a distins prin conștiinciozitate, seriozitate și disciplină. Mama, Smaranda Ripan - născută Sterian din părinți tot mici viticultori din Huși, era absolventă a unei școli profesionale de lenjerie și croitorie. Familia Ralucăi a avut o grijă deosebită petru creșterea, educarea și pregătirea celor trei copii rămași în viață
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
TENSIOMETRU DIGITAL AVÂND CONECTIVITATE INTERNET Autor: BOGDAN AGAFIȚEI Coordonatori: PROF. DR. ING. HARITON COSTIN <footnote Facultatea de Bioinginerie Medicală, Disciplina Prelucrarea Semnalelor Biomedicale footnote> ,ASIST. ING. CRISTIAN ROTARIU <footnote Facultatea de Bioinginerie Medicală, Disciplina Electronică footnote> ,ASIST. DR. ROXANA FLAVIA CIOFEA <footnote Facultatea de Medicină, Disciplina Explorări Funcționale footnote> Universitatea De Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Directia de studiu:Bioinstrumentatie Medicala Pătrunderea și dezvoltarea în ultimii ani a tehnologiilor informatice și de
TENSIOMETRU DIGITAL AV?ND CONECTIVITATE INTERNET by BOGDAN AGAFI?EI () [Corola-journal/Science/84106_a_85431]
-
Autor: BOGDAN AGAFIȚEI Coordonatori: PROF. DR. ING. HARITON COSTIN <footnote Facultatea de Bioinginerie Medicală, Disciplina Prelucrarea Semnalelor Biomedicale footnote> ,ASIST. ING. CRISTIAN ROTARIU <footnote Facultatea de Bioinginerie Medicală, Disciplina Electronică footnote> ,ASIST. DR. ROXANA FLAVIA CIOFEA <footnote Facultatea de Medicină, Disciplina Explorări Funcționale footnote> Universitatea De Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Directia de studiu:Bioinstrumentatie Medicala Pătrunderea și dezvoltarea în ultimii ani a tehnologiilor informatice și de comunicații, în România a permis o îmbunătățire a aplicațiilor utilizate în diverse
TENSIOMETRU DIGITAL AV?ND CONECTIVITATE INTERNET by BOGDAN AGAFI?EI () [Corola-journal/Science/84106_a_85431]
-
de față prezentăm controlul de calitate efectuat în perioadă noiembrie 2004 - ianuarie 2005, de către laboratorul de analize medicale al Spitalului de Recuperare și laboratorul Labquality din Helsinki (www.labquality.fi). Material și metode În vederea efectuării, am utilizat: Aparatură din dotarea disciplinei de biochimie (automat de analize Boheringer Mannheim, automat de coagulare tip ACL și spectrofotometru Cecil Reactivi de analize biochimice și de coagulare utilizați în acea perioadă de laboratorul spitalului. Seruri de control nivel I (domeniul normal) și nivel ÎI (domeniul
CONTROLUL DE CALITATE IN PRACTICA DE LABORATOR by CRISTINA URATU () [Corola-journal/Science/84117_a_85442]
-
culmea. Ei bine, continuă Eliade, am refuzat. “Aici am studenți excelenți, prietenii mei, colegi minunați, revista mea, bibliotecă. De ce să plec?” Acesta era Eliade. Și mai departe ne informează Brauer, la cam toate universitățile importante din SUA, profesorii în această disciplină sunt foști elevi ai lui Eliade.
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
În comuniune cu acțiunea. Guru Gita sub pretextul onorării lui guru În 256 de versete se transmite o Întreagă filozofie existențială. Cărți scrise de lideri de curent Narada yoga Ravi Ravi Shankar Where are you going Swami Muktananda TheYoga of Discipline Gurumay Chitvillasananda Maharishi's Book on Transcendental Meditation
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
cei care se împărtășesc de divin<footnote Collection II, 17.2. footnote>, și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie și Grigorie de Nyssa, utilizarea termenului beție în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
nu-l pot recepta decât ca mister. Sfârșitul operei, rezolvarea labirintului morții Îl eliberează pe presupusul vinovat, descoperind o altă serie de convingeri nemotivate, de răutăți capricioase sau de fapte inexplicabile. Impulsurile constructive și judecata clară și precisă, În conformitate cu propria disciplină, curăță terenul și orice formă de necunoscut. Iubire și crimă? În contrast cu alte opere literare, În romanul lui Aris Fioretos nu numai că se urmărește reconstituirea conștiinței În realitatea sa cotidiană, dar se și dublează Întâmpinarea acestei idei. Deosebirea stă Întro
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
despre normele cu privire la primirea euharistiei, posturi, rituri de rugăciune, folosirea frecventă a semnului crucii): Harum et aliarum eiusmodi disciplinarum si legem expostules scripturarum, nullam invenies<footnote De corona 4. Su consuetudo: cfr. De virgn. velandis, SC 424. Cf. V. Morel, „Disciplina”. Le mot et l’idée représentée par lui dans les œuvres de Tertullien, RHE 40-41, 1944, 243-265; Morel, Le développement de la „disciplina” sous l’action de du Saint-Esprit chez Tertullien, RHE 35, 1939, 5-46. footnote>. Cu alte cuvinte, un Întreg
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
scripturarum, nullam invenies<footnote De corona 4. Su consuetudo: cfr. De virgn. velandis, SC 424. Cf. V. Morel, „Disciplina”. Le mot et l’idée représentée par lui dans les œuvres de Tertullien, RHE 40-41, 1944, 243-265; Morel, Le développement de la „disciplina” sous l’action de du Saint-Esprit chez Tertullien, RHE 35, 1939, 5-46. footnote>. Cu alte cuvinte, un Întreg ansamblu de norme și practici care se formaseră deja la Începutul veacului al II-lea nu-și găsea temeiul biblic, acestea fiind
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
este Scala. Au început ofertele și ar trebui să mă împart în trei ca să le pot accepta toate. Orchestra Scalei, cu adevărat este un Stradivarius, coardele sunt fantastice, poate cîteva lucruri la suflători ar putea fi încă mai perfecte. Apoi disciplina! Apoi seriozitatea fiecăruia! Uf! cînd mă gîndesc înapoi la atîția ani de măcinare la noi! Am impresia că tot ce am făcut înainte a fost o glumă. Nu-i mai puțin adevărat că e relativ ușor să conduci o asemenea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
popular sau matineu, fie Tristan, fie Traviata, fie Fledermaus, fie cine știe ce să nu fie toată formația de coarde în picioare. E un lucru minunat! Pricepi ce de repetiții splendide poți face în felul acesta! Poate și asta contribue la impresionanta disciplină ce o găsești la Scala, pentru că în felul acesta nu se întâmplă enervări la repetiții, când dirijorul trebue să repete lucruri, din cauză că la celelalte repetiții erau alți instrumentiști, ceea ce plictisește pe celălalt, care a mai repetat același lucru. La „Cosi
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de adâncime sau fond, ca repere prime: profil - masă; d) de suprafață sau nuanță, ca repere secunde: volum - orizont; e) intuitiv-subiectivă (relativ unei convenții sau tradiții), ca repere calitative de estetică/stil: profil - orizont; f) rațional-obiectivă (relativ unei științe sau discipline), ca repere cantitative de ordin tehnic: volum - masă. Pe un al doilea palier de supraordonare luăm succesiv câte două din șirul celor șase coordonate de mai sus, distingând astfel trei moduri de abordare: I. formal-generală - prin aspectare proiectivă: undă-secvență (a-
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
nu poate fi riguros periodică, identitatea OS în cuprinderea pe suprafață fiind caracterizată de asimetrie temporală sau variocronie. Totodată, sub aspectul orientării, direcționalitatea timpului exprimă labilitate și chiar incoerență (ireferențialitate obiectivă), ceea ce face ca OS să alunece impredictibil, scăpând aleatoriu disciplinei metrice. Toate astea au însă relevanță în raport cu volumul temporal, atunci când unul sau altul dintre straturi capătă valori extensive sau compresive semnificative. Aceasta face ca rangul straturilor să conteze, tocmai pentru că șirul metric inițial își pierde din monotonie (consecvență), diferențiindu-se
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
PUBLICUL LARG A UNEI CARȚI? A avut un impact imens în trecut. Astăzi, criticii profesioniști trebuie să se adapteze cerințelor pieței. Pentru a exista, un critic are nevoie de un spațiu în care să se exprime. Dezvoltarea criticii literare ca disciplină umanistă se datorează și dezvoltării presei. Presa scrisă astăzi este în mare suferință, la fel și critica literară. Cine scria în „România Literară" înainte de 89 era convins că va fi citit de intelectualii din țară. Astăzi nu mai există reviste
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
va fi citit de intelectualii din țară. Astăzi nu mai există reviste culturale care să fie citite de elevi, de studenți, profesori sau intelectuali. Din punct de vedere sociologic, este explicabilă transformarea pe care a suferit-o critica literară ca disciplină umanistă. Criticul, dacă vrea să fie vizibil, trebuie să intre în jocul publicității, să promoveze cărțile apărute la marile edituri. - CUM EXPLICAȚI SUCCESUL LITERATURII DE CONSUM? Ideea că ar există două literaturi: una de consum și una de valoare estetică
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
profesorul de română) și omul din interiorul cărții (personajul) se pot face vinovați de plictiseala noastră „cea de toate zilele”. La această anchetă au răspuns foști olimpici internaționali la fizică, matematică, chimie, istoria artei. Noi considerăm că olimpicii de alte discipline decât româna au o perspectivă mai autentică față de ora de literatură și, implicit, față de literatură. Ei sunt cititori nepervertiți și de aceea am optat pentru această formulă. Excepție face autoarea ultimului „răspuns”care a luat forma unui eseu privind condiția
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
foarte cultivată și poate prea boemă pentru târgul nostru de Moldovă marginală. Ce mă deranja era că nu înțelegeam în ce cheie să îi descifrez lecțiile. Orele dumneai nu urmau structura riguroasă și bine organizată pe care mi-o impunea disciplina de fizician. Nu știai niciodată când începem să vorbim despre simbolism sau când ne avântăm în afara ariei curriculare. Totul se desfășura într-un flux al conștiinței demn de unele romane prous- tiene. Texte de manual se îmbinau haotic cu elemente
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
îndepărtarea și înlăturarea acesteia din preajma copiilor noștri căci ar putea fi contaminați de duhul îndoctrinării, te pomenești, și de cel al bigotismului ori al pietismului!... Și acest fapt ar fi în opoziție cu starea modernă a tânărului asaltat de alte discipline, științe, curente, doctrine și instrumente ale educației mai puțin creștine, cum ar fi cea a televizorului sau a calculatorului, nu?!... Nu știu de ce dar de câțiva ani încoace, suntem amenințați și asaltați, în momentul în care se pune în discuție
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învățământul de stat și particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.” - Disciplina religie se predă în școlile de stat potrivit Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinților sau
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]