524 matches
-
într-o categorie specifică, cu atât mai mult ea devine nesigură și greu de definit. Ba chiar, în mod paradoxal, cu cât ea este idealizată mai mult, cu atât mai mult se riscă să se evidențieze mai degrabă aspectele ei disfuncționale și frustrante. „Frustrarea existențială poate să producă deziluzie, plictiseală, gol existențial, depresie”, în baza iluziei că „dacă se urmărește succesul, puterea, plăcerea, autorealizarea, satisfacerea propriilor dorințe și a propriilor «nevoi», etc., se ajunge la fericire”. Ce sens mai are atunci
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
anumitor funcții sociale (Vlăsceanu, 1996). Instituțiile sunt definite ca entități sociale funcționale Într-o societate; o astfel de definiție nu poate Însă să includă practicile instituite social, cutumele sociale, chiar dacă În multe cazuri la nivel informal și care se dovedesc disfuncționale. De exemplu, În societatea românească postdecembristă, practica șpăgii este o instituție În măsura În care este raportabilă la un sistem formal de statusuri și roluri, drepturile și obligațiile asociate acestora fiind Însă definite informal. Practica se instituie În măsura În care devine constrângătoare pentru actori: cei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivel informal, cu consecințe sociale indezirabile. De asemenea, exemplul retroinstituțiilor, manifeste În societatea românească În tranziție, care inhibă acțiunea colectivă recompensând strategii de acțiune individualiste (dintre care șpaga este doar una) este ilustrativ pentru modul În care instituțiile pot fi disfuncționale la nivel societal, chiar dacă aparent pot avea consecințe pozitive la nivel individual (Pop, 2003; Sandu, 2003). Definiția „atotcuprinzătoare” a instituțiilor ca „structuri de statusuri și roluri și relații sociale” este de natură a „dilua” prea mult conceptul de instituție socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivelurile de agregare ale sistemului social și pot Îndeplini anumite funcții sociale: instituțiile sunt constitutive pentru agregarea și menținerea sistemului (produc solidaritate În termenii lui Durkheim), realizează ordinea socială, reduc incertitudinea și costurile de tranzacționare, dar se pot dovedi și disfuncționale. În opoziție relativă cu instituțiile, acțiunea intențională este un comportament individual (sau de grup) orientat spre atingerea unor scopuri, finalități ale actorilor ce presupune astfel asocierea unor semnificații (justificări) subiective. În accepțiunea weberiană, acțiunea rațional-instrumentală este un raport subiectiv semnificativ
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
analizei funcționale enunțate de R.K. Merton (1957). Într-o concepție mai elaborată, D.C. North (1990) consideră că instituțiile pot stimula sau bloca realizarea tranzacțiilor economice producând fie eficiență, fie stagnare economică. Ele se pot dovedi, așadar, atât funcționale cât și disfuncționale prin raportare la eficiența socială. Creșterea diviziunii muncii implică creșterea numărului și a complexității tranzacțiilor (generând dificultăți de măsurare prin apariția unor noi dimensiuni ale tranzacțiilor) ceea ce determină și o creștere a costurilor impunerii drepturilor de proprietate prin contracte și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În anumite contexte. Un exemplu preluat din Berger și Luckmann (1997, 1999) arată felul În care interesele sexuale ale indivizilor pot fi interpretate ca legitime În societățile moderne, Întrucât se „știe” că frustrarea În raport cu aceste nevoi ar duce la tensiuni „disfuncționale”. De asemenea conflictul intraindividual dintre actorul social și sinele interior (I versus Me) poate fi soluționat, Într-un sens sau altul, apelând la interpretarea simbolurilor: exprimarea personală poate fi uneori văzută ca legitimă chiar În dauna realizării profesionale. Competiția rezidă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Porac și Thomas (1990:224), decidenții acționează pe baza unui model mental al mediului.” Organizațiile, mai precis decidenții acestora, Își dezvoltă teorii despre realitate, autoactualizante și stabile, iar aceste teorii se pot dovedi adevărate sau false, după cum sunt funcționale sau disfuncționale prin raportare la adaptarea sistemului. Ei infuzează cu sens mediul și acționează În baza modelelor mentale astfel construite. „Înainte ca strategiile competitive să poată fi formulate, decidenții trebuie să-și construiască o imagine despre cine sunt proprii rivali și pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comunicarea nonvernală - la femei) au fost confirmate ca adevăruri. Prin tenta lor generalizatoare, prin pretenția de judecăți universale, clișeele și stereotipiile sociale au, totuși, de obicei, o valoare mică de adevăr și posedă chiar - concretizate în prejudecăți și discriminări - proprietăți disfuncționale în relațiile intergrupale și interpersonale. Propoziția „Tinerii de astăzi sunt obraznici”, utilizată destul de des de maturi și vârstnici, conține, de pildă, o serie de neadevăruri ușor de identificat: nu e vorba de toți tinerii, probabil nici de majoritatea lor; nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau Cassius Clay cauzează pe Muhammad Ali, nu are sens să ne punem mereu problema dacă biologicul cauzează psihologicul sau, invers, dacă factorii psihologici cauzează modificări biologice. În figura 2.2, P1 se poate referi, spre exemplu, la schemele cognitive disfuncționale. Desigur ele nu există în aer, corespunzându-le, probabil, o anumită realitate neurobiologică (B1); ipotetic, ea s-ar putea referi la un deficit de serotonină. Schema cognitivă disfuncțională este cauză pentru o trăire depresivă (P2). Acestei trăiri îi corespunde, desigur
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
figura 2.2, P1 se poate referi, spre exemplu, la schemele cognitive disfuncționale. Desigur ele nu există în aer, corespunzându-le, probabil, o anumită realitate neurobiologică (B1); ipotetic, ea s-ar putea referi la un deficit de serotonină. Schema cognitivă disfuncțională este cauză pentru o trăire depresivă (P2). Acestei trăiri îi corespunde, desigur, o realitate neurobiologică (B2) - ipotetic: o amplitudine scăzută a potențialului postsinaptic excitator. Așadar, teoria psihologică și cea biologică a depresiei nu sunt în opoziție sau alternative. Ele sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
aceluiași limbaj. Afirmația „Schemele cognitive cauzează trăirea depresivă” ar putea corespunde în limbaj biomedical, urmând ipoteza noastră anterioară, afirmației „Deficitul de serotonină determină o amplitudine redusă a potențialului postsinaptic excitator”. Deficitul de serotonină nu ne face să avem scheme cognitive disfuncționale, ci reprezintă descrierea biologică a schemelor cognitive disfuncționale! Similar, factorii psihologici nu cauzează modificări ale indicatorilor neurobiologici, ci corespund (descriu) unor astfel de modificări! Într-adevăr, studiile existente (pentru o sinteză, vezi David, 2003) arată că intervenția psihoterapeutică nu modifică
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ar putea corespunde în limbaj biomedical, urmând ipoteza noastră anterioară, afirmației „Deficitul de serotonină determină o amplitudine redusă a potențialului postsinaptic excitator”. Deficitul de serotonină nu ne face să avem scheme cognitive disfuncționale, ci reprezintă descrierea biologică a schemelor cognitive disfuncționale! Similar, factorii psihologici nu cauzează modificări ale indicatorilor neurobiologici, ci corespund (descriu) unor astfel de modificări! Într-adevăr, studiile existente (pentru o sinteză, vezi David, 2003) arată că intervenția psihoterapeutică nu modifică doar factorii psihologici, ci schimbarea lor este asociată
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
vulnerabilitate) sunt acei factori care au un caracter local sau general, aparțin pacientului, au fost prezenți înainte de instalarea tabloului clinic și care, prin interacțiune cu factorii declanșatori, determinanți și/sau favorizanți, duc la apariția tabloului clinic. Spre exemplu, schemele cognitive disfuncționale constituie factori de vulnerabilitate generală pentru o categorie largă de tulburări psihice, iar gândurile automate sunt factori de vulnerabilitate locală pentru reinstalarea tabloului clinic. Unii factori predispozanți pot face parte din tabloul clinic. Aceasta se întâmplă mai ales dacă sunt
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cognițiilor evaluative locale (gânduri automate). Albert Ellis (Ellis, 1962; 1994), pe baza a zeci de studii, a descris cele mai importante structuri cognitive evaluative generale (definite logic și empiric) implicate ca mecanisme etiopatogenetice în patologie - prin această asociere sunt și disfuncționale - (cogniții iraționale) și/sau în promovarea sănătății și a unui comportament adaptativ (cogniții raționale). Cogniția irațională generală centrală este gândirea inflexibilă, absolutistă (demandigness), din care derivă alte trei cogniții iraționale generale intermediare: catastrofarea (awfulizing), lipsa de toleranță la frustrare (low
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
unor scopuri/dorințe formulate în termeni preferențiali și asociată cu emoții funcționale, ar susține performanța optimă în sarcini complexe. În timp ce stilul preferențial se asociază cu emoții funcționale și ne menține în zona optimului motivațional, stilul absolutist se asociază cu emoții disfuncționale și poate duce la o motivare excesivă, însoțită de o scădere a performanței. Așadar, un stil irațional într-un mediu complex constituie un factor de vulnerabilitate spre psihopatologie. Deși cei care au un pattern dominant irațional pot să fie la fel de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
-i urmăm în analiza a unei structuri cognitive prin prisma teoriei evoluționiste. Pasul 1: Care este structura cognitivă care poate explica producerea acestui răspuns? În acest caz, analiza se referă tocmai la structura cognitivă. Cognițiile iraționale sunt asociate cu emoțiile disfuncționale și comportamentele dezadaptative. Cognițiile raționale sunt asociate cu emoțiile funcționale și comportamentele adaptative. Pasul 2: În ce constă această structură ca proces și/sau conținut? Răspunsul la această întrebare se regăsește în descrierea de mai sus. Pasul 3: Care este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tablou clinic mai mult sau mai puțin sever depinde uneori de stilul de viață și de aderența la tratament a pacientului. În principiu, procedurile/tehnicile de intervenție terapeutică în consilierea genetică vizează următoarele niveluri: 1) cognitiv (de exemplu, modificarea cognițiilor disfuncționale); 2) comportamental (de exemplu, modificarea comportamentelor dezadaptative); 3) psihofiziologic/biologic (modificări biologice prin tehnici de psihoterapie - de exemplu, relaxare - și medicale). Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pentru boală este mai mare. Utilizarea procedurilor cognitiv-comportamentale în tratamentul tulburărilor multifactoriale este susținută de faptul că cei mai importanți factori psihologici de patogeneză sunt cognitivi și/sau comportamentali (Baum et al., 1997). La nivel cognitiv, stilul funcțional/rațional respectiv disfuncțional/irațional este un mecanism important pentru sănătate și boală (vezi David, 2006); atunci când se referă la structuri generale, el se exprimă în trăsături de personalitate de vulnerabilitate (de exemplu, pesimism) sau reziliență (de exemplu, optimism) la boală. Puține constructe aduc
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de exemplu, pesimism) sau reziliență (de exemplu, optimism) la boală. Puține constructe aduc ceva în plus față de acestea, atunci când sunt puse într-o ecuație de regresie, în explicarea, descrierea, predicția și organizarea răspunsurilor subiectului uman. Așadar, modificarea unui stil cognitiv disfuncțional/irațional în unul rațional/adaptativ se face în primul rând utilizând principii cognitiv-comportamentale. La nivel comportamental, stilul de viață (de exemplu, fumatul, comportamentul alimentar) este un factor etiopatogenetic cu implicații pentru boală (de exemplu, tulburări cardiovasculare, cancer, SIDA etc.). Așadar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
punct de vedere social. 4.5. Rolul stilului de atașament în structurarea personalității În abordarea etiopatogenetică a tulburărilor de personalitate astăzi se discută de implicarea mai multor factori. În mod deosebit, mai mulți cercetători subliniază ideea potrivit căreia modelele operaționale disfuncționale relevate de acești pacienți s-au dezvoltat adesea într-un context de atașament nesigur. Tocmai de aceea disfuncționalitatea unor astfel de tulburări apare ca deosebit de evidentă în contextul relațiilor interpersonale, care sunt întotdeauna interpretate de subiect împotriva fondului schemelor interpersonale
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
mai sus sunt predispuse la tulburări emoționale. Beck (1979)13 susține faptul că tulburările emoționale sunt datorate unor deficiențe ale procesului de gândire, anxietatea și depresia fiind produse de cogniții distorsionate. Gândurile negative automate sunt generate de convingerile și supozițiile disfuncționale stocate în memorie și care s-au structurat de-a lungul vieții subiectului. Un număr mare de cercetări pot fi considerate relevante pentru teoria cognitivă a lui Beck. Ideea că persoanele au o predilecție negativă este cel mai des demonstrată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
privind tulburările de dispoziție și anxietate sunt experiențe subiective (tristețe, lipsă de speranță); numai pacienții își pot exprima simptomele și cât sunt de severe. Pentru a diagnostica oricare dintre tulburările de personalitate, clinicienii trebuie să stabilească trecutul pacientului în ceea ce privește comportamentul disfuncțional sau modul de a relaționa cu lumea. Dacă clinicianul îl cunoaște pe client dintotdeauna, clinicianul trebuie să se bazeze pe client sau pe familia lui pentru a obține informații; alte surse de informație pot, de asemenea, să ofere imagini diferite
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
raportează la modelul lui Young. Freeman (1999)55 a explorat utilizarea teoriei schemei lui Young ca un model explicativ pentru procesările cognitive iraționale, folosind în studiu persoane normale. Aceasta a dovedit că, conform definiției, schemele timpurii dezadaptative sunt negative și disfuncționale. Metodele obiective Deși evoluția actuală a metodei chestionarelor tinde să crească gradul de obiectivitate al acestora, calificativul de "probe obiective" se acordă de obicei "unor teste analitice asemănătoare prin materialul lor, probelor de performanță". Ca exemple tipice pentru această categorie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unde trebuie să ținem cont și de influența modelelor parentale (se relevă existența unei corelații între copiii cu această tulburare și profilul de personalitate al părinților biologici, comportament antisocial, antecedente penale sau condamnări pe linie criminalistică a rudelor biologice). Relațiile disfuncționale timpurii dintre părinți și copil duc la deficit ulterior de formare a aptitudinilor cognitive și sociale și reglare afectivă. Opoziționismul provocator Se caracterizează prin: neascultare, negativism, provocare, opoziție față de autoritate. Tulburare de esență socială. Avem de-a face cu opoziționism
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
constata ulterior, prin această nouă definire a schemelor cognitive, autorul nu face altceva decât să introducă în structura lor aspecte ale gândirii dihotomice, caracteristice persoanelor depresive. Beck distinge două tipuri de conținuturi informaționale specifice schemelor cognitive: credințele (convingerile) și supozițiile disfuncționale. Credințele reprezintă structuri de bază de natură profundă, necondiționale și care sunt percepute de subiect ca fiind "adevăruri incontestabile" cu privire la sine însuși ("sunt un ratat"; "sunt lipsit de valoare"; "sunt o ființă inferioară"). Supozițiile, sunt structuri condiționale cu caracter instrumental
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]