906 matches
-
și prețuirea arătată autoarei („marea Gabriela Adameșteanu”), chiar și cu un accent în plus („marea doamnă a literelor românești”), dar ni s-a părut exagerată - et c’est le moins qu’on puisse dire - afirmația că romanciera „a fost portdrapelul disidenței românești” și o „pestiferată în țara lui Big Brotherescu”. Cui prodest? „Troaca de porci“ În revista STEAUA nr. 3-4, Ruxandra Cesereanu vorbește despre „împroș- carea cu noroi a personalităț ilor culturale din România”, un adevărat sindrom pe care autoarea îl
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
iar dacă vreun democrat-liberal trage cu ochiul spre PSD sau în altă parte este liber să opteze. În schimb, cei care nu vor respecta statutul "vor avea o problemă", a avertizat liderul democrat-liberal. Liviu Negoiță neagă existența oricărui "fel de disidență" în interiorul partidului său, după Convenția Națională a PDL, din urmă cu o lună: "În interiorul partidului, după terminarea alegerilor, de la Convenție și de la Consiliul Național de Coordonare, unde am ales biroul de conducere, nu mai avem nici un fel de disidență în
Avertisment PDL: Cine trage cu ochiul la PSD e liber să opteze by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38043_a_39368]
-
de disidență" în interiorul partidului său, după Convenția Națională a PDL, din urmă cu o lună: "În interiorul partidului, după terminarea alegerilor, de la Convenție și de la Consiliul Național de Coordonare, unde am ales biroul de conducere, nu mai avem nici un fel de disidență în partid, în sensul că cineva dorește să plece, să facă altă politică. Declarații sunt. Sigur că până la un punct, ele pot fi acceptate. Partidul Democrat Liberal a fost cel mai criticat partid din interiorul său, de către membrii care au
Avertisment PDL: Cine trage cu ochiul la PSD e liber să opteze by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38043_a_39368]
-
Iordachescu Ionut Vicepreședintele PDL, Sulfina Barbu, a declarat, marți, că europarlamentarul Cristian Preda practică o falsă disidență în PDL pentru că nu și-a expus ideile în ședințe, în fața colegilor, ci scrie critici pentru PDL pe blog. ”Domnul Cristian Preda ne spune că nu-l invităm să candideze pentru prezidențiale pe domnul Mihai Răzvan Ungureanu, dar domnul Mihai
Sulfina Barbu: Pe logica lui Preda, Antonescu sau Diaconescu ar trebui să fie prezidențiabilul PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37870_a_39195]
-
candideze pentru prezidențiale și pe Dan Diaconescu sau Crin Antonescu”, a declarat vicele democrat-liberalilor, potrivit Mediafax. Sulfina Barbu spune că PDL va avea candidat din interiorul partidului la alegerile prezidențiale, arătând că manifestările lui Cristian Preda echivalează cu o ”falsă disidență”. ”Domnul Cristian Preda practică o falsă disidență în PDL, având în vedere că nu a venit la nicio ședință a partidului la care să-și spună ideile, opiniile. Cristian Preda scrie pe blog din când în când, criticând partidul din
Sulfina Barbu: Pe logica lui Preda, Antonescu sau Diaconescu ar trebui să fie prezidențiabilul PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37870_a_39195]
-
sau Crin Antonescu”, a declarat vicele democrat-liberalilor, potrivit Mediafax. Sulfina Barbu spune că PDL va avea candidat din interiorul partidului la alegerile prezidențiale, arătând că manifestările lui Cristian Preda echivalează cu o ”falsă disidență”. ”Domnul Cristian Preda practică o falsă disidență în PDL, având în vedere că nu a venit la nicio ședință a partidului la care să-și spună ideile, opiniile. Cristian Preda scrie pe blog din când în când, criticând partidul din care face parte”, a mai declarat Sulfina
Sulfina Barbu: Pe logica lui Preda, Antonescu sau Diaconescu ar trebui să fie prezidențiabilul PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37870_a_39195]
-
intelectuală penetrantă a evenimentului nu au fost nici de data asta dezmințite. Colocviul brașovean i-a reunit pe prozatorul Dumitru Țepeneag și pe poetul Dorin Tudoran. Opțiune cu atât mai provocatoare cu cât ambii sunt figuri proeminente ale exilului și „disidenței” românești. Caracterul uneori tensionat și generator de forțe divergente al relației scriitorilor atât cu viața culturală și socială autohtone, cât și a unuia cu celălalt, a turat motorul dezbaterilor și problematizărilor. Dorin Tudoran, de pildă, nu a evitat să se
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
unor largi acolade discursive în partea rezervată discuțiilor. Ceea ce nu înseamnă că s-au lansat în excursuri ex cathedra infructuoase. Aceștia au pus o serie de probleme spinoase ale actualității, precum viața în comunism, relația cu Securitatea, (auto)cenzura sau disidența. La secțiunea dedicată lui Dorin Tudoran, remarcate îndeosebi au fost lucrarea Oanei Purice, de la Universitatea din București, cu titlul Re-constituirea identității poetului Dorin Tudoran, și cea a Senidei Miricescu, reprezentanta Universității „Transilvania” din Brașov, care a vorbit despre Prefigurări ale
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
presă. Fusese pedepsit în 1956, să nu uităm, el și Nicolae Țic, pentru ce spuseseră la Conferința Tinerilor Scriitori, când s-au plâns de cenzură și, încă mai grav, au pledat pentru spunerea „adevărului integral” în literatură. Un act de disidență. Cărțile lui Cosașu de după acest episod nu mai puteau fi altfel decât prudente, necritice, „de un conformism când mai vesel, când mai trist“, cum el însuși le va vedea în Logica. Dar Logica este „cartea cărților“ , este „Viața ca o
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
mulțumesc că mi-ai adus Săptămâna...” Adică tocmai revista în care el și ceilalți membri ai generației lui erau, cu regularitate, atacați de Eugen Barbu. Sigur că trimiterea aceasta nu e, nici pe departe, un act de curaj sau de disidență. Dar este o formă de a trata nonșalant, cu amuzament și detașare, un Leviathan care altora le insufla groază. Tot atunci, cum am văzut, Pișcu se juca cu focul, redactând silitor un roman a cărui metodă de scriere era îngrijorător
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
dintotdeauna. Au existat coduri - fie ale instituțiilor bisericești, fie ale instituției imperiale, ale puterii în general. Mozart n-a suportat interdicții. Nu i-au plăcut îngrădirile, nu i-au plăcut unii oameni. A vrut să fie el însuși. Ideea de disidență în artă e absurd. Un mare artist nu e niciodată disident. Uneori e adevărat că face și în viață ceea ce vrea - lucru amendabil imediat de către societate și putere. Dar Dumnezeu e atotcuprinzător: viața și arta pot fi unite, când este
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
până la 1989, apărut la Editura Academiei în 2004, serios documentat, nu înregistrează în nici un fel romanul Cocktail, probabil pentru că nu este de găsit în bibliotecile publice. Victor Valeriu Martinescu rămâne pentru posteritate ca un avangardist misterios, un stângist capabil de disidență reală, soldată cu ani grei de detenție. Automistificarea operei e o farsă nevinovată. Oricum, a disprețuit critica și istoria literară, ca toți avangardiștii. Încercarea de a-i reconstitui astăzi bibliografia presupune să ne asumăm riscul de a deveni victimele ironiei
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
Goma, Nicolae Balotă, Matei Călinescu, Sorin Alexandrescu sau Dorin Tudoran. Numele acestora circulau destul de dezinvolt în țară, chiar dacă textele lor nu erau prea ușor de găsit. Poate că și discreția lui Ilie Constantin (ajuns în Franța, nu a jucat cartea disidenței, nu a făcut apeluri la postul de radio "Europa Liberă" și nici nu a condamnat regimul Ceaușescu în marile cotidiane occidentale, nu a stârnit nici un fel de scandal în jurul persoanei sale) a dus la foarte rapida sa uitare în țară
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
adepții lui Mangra sunt ai Tribunei, și dacă Goga, pe care numai ambiția l-a împins pe calea aceasta, nu-i recunoaște de tovarăși, sunt alți tribuniști care se bucură de ei. Dacă comitetul național mai întinde vorba cu această „disidență” încă un an, cea mai grozavă demoralizare intră în rândurile noastre. De aceea comitetul a hotărât pentru viitor o atitudine categorică. După acestea, prea multe, poate, vă rog să primiți salutul meu. Romulus Cioflec [Domniei sale domnului A.C. Cuza, profesor universitar
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
Prelegerile ținute de acesta și mai multe interviuri acordate atunci fac obiectul cărții amintite mai înainte. Pe marginea ei voi însemna aici câteva lucruri. Un fapt pe care Bukovski a ținut să-l clarifice a fost acela privitor la definirea disidenței și la raporturile proprii cu această condiție. Este, a fost disident? Termenul, impus de „media străină”, i se pare acaparant și mai degrabă creator de confuzii. Circulă, a circulat în legătură cu el și cu alții care au avut aceeași poziție față de
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]
-
de o ideologie sau de o religie, în timp ce majoritatea dintre noi nu fusesem niciodată comuniști. Nici Saharov, nici Soljenițîn, nici eu nu eram comuniști”. Preferă atunci să vorbească despre „rezistența din Rusia”, despre opunere și nu, în cazurile amintite, despre disidență. Așadar oponenți și nu disidenți. Și, oricum, problema i se pare lui Bukovski „irelevantă” după „colapsul Uniunii Sovietice”, după ce comunismul nu mai este „o ideologie la putere”. Istoria, până la urmă, va fi aceea care va defini exact noțiunile și rolul
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]
-
Da, au fost decizii cu care nu am fost de acord. Au fost, însă, și altele cu care am fost de acord. Avem un set de principii înscrise în statutul PNL cu care suntem toți de acord. Unde e, atunci, disidența? A socoti că cel care are, la un moment dat, o opinie contrară celei a majorității este disident înseamnă a nega esența însăși a democrației, înseamnă a o transforma într-o joacă de-a disidența". În continuare, liberalul cataloghează drept
Vosganian: Nu sunt disident în PNL și nu mă aşez în suita nimănui () [Corola-journal/Journalistic/40819_a_42144]
-
de acord. Unde e, atunci, disidența? A socoti că cel care are, la un moment dat, o opinie contrară celei a majorității este disident înseamnă a nega esența însăși a democrației, înseamnă a o transforma într-o joacă de-a disidența". În continuare, liberalul cataloghează drept "o altă fantezie", decuplarea sa de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, după propunerea lui Crin Antonescu Aula Bibliotecii Universitare din Iași, privind un eventual postofoliu de ministru în viitorul guvern. "Nu înțeleg cum asta ne
Vosganian: Nu sunt disident în PNL și nu mă aşez în suita nimănui () [Corola-journal/Journalistic/40819_a_42144]
-
a impune ideea că jurământul (besa) lui Kostandin era al unui contestatar, visător cinstit la o orânduire ideală, paralelă cu lumea reală. Faptul dă întregii povești aspectul de parabolă scrisă de un autor disident, cum și era Kadare. Numai că disidența lui era precumpănitor politică și nu religioasă. Că bocitoarele cântau cu încăpățânare balada, sfidând dogma, nu e decât un mod de a indica mentalitatea care conservă tradiția. Formal, jeluirea lor e un laitmotiv al prozei. Stresi nu-și trădează comunitatea
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
să le arunce. Marea masă striga spre aceștia „Fără violență!”. Nu am ieșit fiindcă aș fi fost de acord cu lumea aceea. Eu doar vroiam să îmi fac meseria în condițiile acelea. Eu de aceea m-am dus. Nu făcusem disidență, nu eram de acord cu o mulțime dintre treburile care se întâmplau. Ziarul se scria singur deoarece erau publicate discursurile lui Ceaușescu. Ne-am despărțit. Eu, Mișu Caranfil și cu fotoreporterul Sandu, iar Sergiu am înțeles că a plecat undeva
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
sigur a fost așa... — Da, te cred. Și, înainte de ’89, suspinai după libertate? — Pe noi, ’89 ne-a prins cu garda jos, suntem vulnerabili, fetele noastre nu-și dau seama ce artă a fost înainte, Teatrul era un fel de disidență colectivă, acuma, după decembrie ăla, după 21 decembrie ’89, specifică apăsat, s-a trecut de la arta inhibată la una exhibiționistă, astăzi se confundă libertatea cu libertinajul, nu există o piață a teatrului, e un haos, televiziunea e invadată de kitsch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de ziaristică a Universității "Lomonosov"din Moscova (1953-1958). A lucrat ca redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (1958-1978), apoi la Televiziunea Română (1968-1971). A fost profesor de jurnalism audio-vizual la facultatea de ziaristică în cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu", București. Disidența și emigrația În 1978 publică prin intermediul agenției de știri Reuters o scrisoare critică la adresa regimului de dictatură din R.S.R.. Anchetat și expulzat din țară în 1980, se stabilește, împreună cu soția și fiul său, la Århus, Danemarca. Înființează editura “Nord”, care
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
paranoic referitor la aceste evenimente deloc eroice, lipsite de dramatism. Astfel, primii echinoxiști nu ar fi fost decât victimele inocente ale unei cinice manipulări. Partidul ar fi confiscat din mers un proiect cultural consistent, încurajând chiar „devierile” ideologice ori micile disidențe în forma lor estetizată. Dar adevărul e că acțiunea noastră a avut spontaneitatea și naturalețea unei intemperii misterioase. Ea a căzut atât de intempestiv, încât a fost considerată absolut firească în nefirescul ei. Existau două moduri de înțelegere a situației
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
care lumea literară de azi (sau o parte din aceasta) tinde să le devalorizeze. Primul și cel mai aproape proiectului echinoxist este acela de valoare estetică, devalizat, slăbit, și de ofensiva în numele postmodernității și de cea în numele eticii și a disidenței anti-comuniste. Legat de acesta, autorul discută problema canonului, a schimbări lui mai bine zis: pentru el valorile sunt perene, se situează de partea lui Harold Bloom care consideră modernitatea și postmodernitatea „epoca haotică” (chiar dacă nu suntem de acord cu acest
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
nu suntem de acord cu acest principiu, multe din observații sunt judicioase și merită toată atenția). Conceptele delicate le abordează fără teamă de anacronisme: naționalismul, problema universalității și a importanței traducerilor, a boemei (din perspectiva valorii și din cea a disidenței politice) ș.a.. Primul impuls al cărții a fost, cum ziceam și mai sus, polemic: împotriva acestei „uitări” a valorilor fundamentale și a deformărilor pe care noile clișee, cele anti-comuniste, le operează asupra trecutului apropiat. Dar există și un al doilea
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]