256 matches
-
o alternativă la coordonarea copulativă. Opțiunea pentru una din cele două variante este determinată subiectiv. Coordonarea opozitivă se grupează, în schimb, cu coordonarea disjunctivă; coordonarea opozitivă este expresia excluderii unuia dintre termenii situați doar într-o perspectivă opțională, în coordonarea disjunctivă. Când componentele logică și ontologică, interdependente în „substratul” planului semantic al textului, sunt dominate de componenta lingvistică, o anumită realitate extralingvistică se poate exprima sintactic, fie printr-o relație de coordonare, fie printr-o relație de subordonare. Din această perspectivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ești așa departe.” (M. Eminescu, I, 149) șcircumstanțial instrumentalț Coordonarea opozitivă implică doi termeni principali. Când în enunț se cuprind mai multe unități lexico-gramaticale, acestea se grupează la un pol sau la altul prin intermediul coordonării copulative (cel mai frecvent) sau disjunctive: „După cum se vede, etimologismul nu este o întrebare alfabetică, ci ortografică și limbistică...” (T. Maiorescu, 285) Exprimarea relației de coordonare opozitivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare opozitiv\" Principala marcă a coordonării opozitive este conjuncția ci, care asigură desfășurarea relației între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcții sintactice realizate prin constituenți sintactici multipli să se vadă capitolul Tipuri structurale din descrierea diverselor funcții sintactice generate de relațiile de interdependență și de dependență. 50. În G.A., II, 733, structurile din această categorie sunt discutate în cadrul coordonării disjunctive. I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 554, vorbesc de o relație de coordonare alternativă ca un caz particular și emfatic al coordonării... 51. „Sensurile implicate în definiția raportului alternativ (așa cum a fost interpretată aici) - subliniază E. Vasiliu, Preliminarii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pună în corelație și să reconcilieze cele două dimensiuni contradictorii ale Europei și ale lumii actuale: unitatea si diversitatea. Este o formulă care ne permite să înțelegem coexistența paradoxală a unității si diversității în configurația culturilor postmoderne. Trecerea de la paradigma disjunctivă la cea conjunctivă nu semnifică doar o reformă epistemologică importantă, cu participarea "noilor alianțe" ale câmpului cunoașterii sau ale demersurilor interdisciplinare, ci un proces de restructurare a valorilor și de rearanjare existențială a relațiilor între identitățile culturale în noul lor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
two correlation and contradictory dimensions of Europe and the world today: unity and diversity. It is a formula that allows us to understand the paradoxical coexistence of unity and diversity în postmodern cultural configuration. The paradigm shift în the conjunctive disjunctive means not only important epistemological reform, involving 'new alliance' knowledge of the field or interdisciplinary approaches, but a restructuring of values and existential rearrangement of relations between cultural identities în their new environment globally. Unity în diversity is perhaps one
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dar nu cunoscut. E un discurs despre imposibilitatea de a reda, la nivel lingvistic, esența lumii sau a propriului eu: "și discutam, și ziceam, și vorbeam/ și eu ziceam dacă, tu spuneai poate,/ și el zicea cât de cât". Structurile disjunctive (" Și-apoi/ a mai zis cineva ceva, un cuvânt tremurat,/ ori un cuvânt obligatoriu, mâine, ori pâine, sau așa ceva...") conturează și ele acest univers al ezitării. Omul plecat în căutarea neștiutului înaintează printr-un labirint al posibilităților încercând să descopere
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât băgaseră spaima-n sat, să le vie bieților de oameni să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive, adversative, respectiv conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt de se lovește mereu de tocul ușii., tipul propoziției subordonate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
notează totul; * coordonarea adversativă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de opoziție, însă fără ca un element să-l excludă pe celălalt: Este o idee interesantă, dar inaplicabilă.; Este atent,/ însă nu notează totul; * coordonarea disjunctivă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de opoziție, cu excluderea unui element de către celălalt: Merge la bunici sau în tabără.; Fie scrii,/ fie te uiți la film.; * coordonarea conclusivă stabilită între elemente de aceeași
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oricine; (b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; (d) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent substantivul dorință. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi trebuit să ducă mai departe visul pe care-l proiectase atunci; problema era că ceilalți nu-l vedeau realizabil și că nu avea puterea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
b) o propoziție predicativă având ca regent verbul copulativ a fi; (c) o propoziție subiectivă având ca termen regent o expresie verbală impersonală; (d) o propoziție predicativă introdusă prin pronumele relativ care; (e) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; (f) o propoziție atributivă având ca termen regent pronumele toți. 6. Analizați sintactic fraza: ,,Nu se știe niciodată dacă acela este drumul care-ți este cel mai aproape de suflet; provocarea vieții este ca tu să vezi Sensul, deși altora li
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: iau i-au, ne-am neam; ( b) perechile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cunoștințele necesare și modul în care va trebui să-și desfășoare activitatea (de exemplu, programul din școli sau universități). Cele mobile sunt circumstanțiale, socializarea realizându-se în funcție de nevoile de pregătire apărute la un anumit moment; e) Strategii de integrare seriale/disjunctive. Integrarea serială presupune preluarea noilor angajați de către cei cu experiență, în vederea familiarizării cu cerințele activității din organizația respectivă. Integrarea disjunctivă favorizează manifestarea creativității și inovației în rândul angajaților, aceștia având o mare libertate de acțiune. Sunt tipice organizațiilor flexibile, cu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mobile sunt circumstanțiale, socializarea realizându-se în funcție de nevoile de pregătire apărute la un anumit moment; e) Strategii de integrare seriale/disjunctive. Integrarea serială presupune preluarea noilor angajați de către cei cu experiență, în vederea familiarizării cu cerințele activității din organizația respectivă. Integrarea disjunctivă favorizează manifestarea creativității și inovației în rândul angajaților, aceștia având o mare libertate de acțiune. Sunt tipice organizațiilor flexibile, cu o cultură organizațională bazată pe comunicare și cooperare. Ambele strategii reclamă cunoașterea clară a obiectivelor strategice ale organizației care vor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate, determinant în comunicările din sfera politică. Din această perspectivă, limbajul politic poate fi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin analiza articolului "Anexarea Dobrogei", publicat în Timpul, din 19 august 1878. În urma Congresului de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația europeană, crucea este imaginea alegerii care eliberează de dualitatea disjunctivă. Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în față, potrivit lui Andrei Pleșu 2 : schema inefabilă a totalității, imaginea arhetipală a contrariilor conciliate A-ți purta crucea e a mobiliza în jurul fiecărui episod de viață, în jurul fiecărei experiențe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dual al contrariilor, fără ca posibilitățile ei să fie antrenate, ele înseși, într-un proces de trecere la limită. Simpla caracterizare prin negații a transcendenței riscă să mai adauge un capitol (strălucit) la gîndirea prin dihotomii care sortează realul în mod disjunctiv și static, întreținînd, după expresia lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm, nu urcăm spre misterul ultim. Dacă e să spioneze acest mister, gîndirea trebuie să renunțe la confortul clasificărilor disjunctive și statice, după ce le va fi asimilat, desigur, beneficiul cognitiv. Ea devine cu atît mai adecvată față de subiectul de care se ocupă cu cît îi înțelege mai riguros de neînțelesul, de-necuprinsul (incomprehensibilitatea), care se revarsă peste inteligibil. Peste, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
votând când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii [...]”. Acțiunile lipsite de coerență și constanță sunt sugerate prin cuplul corelativ când...când, urmat de ba care capătă aici valoare conjuncțională ce exprimă un raport disjunctiv. În ceea ce privește lexicul se remarcă repetiția cuvântului „elemente” folosit cu precădere cu sens peiorativ, întrebuințat atât pentru punerea în evidență a conotației etnice, cât și a celei morale: „element etnic cu totul nou și hibrid”/ „element de disoluție”. Folosirea celor două
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar distanța dintre religie și politică, dintre natură și cultură, dintre credință și cunoaștere rațională, dintre public și privat. Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația europeană, crucea este imaginea alegerii care eliberează de dualitatea disjunctivă. Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în față, potrivit lui Andrei Pleșu 2 : schema inefabilă a totalității, imaginea arhetipală a contrariilor conciliate A-ți purta crucea e a mobiliza în jurul fiecărui episod de viață, în jurul fiecărei experiențe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dual al contrariilor, fără ca posibilitățile ei să fie antrenate, ele înseși, într-un proces de trecere la limită. Simpla caracterizare prin negații a transcendenței riscă să mai adauge un capitol (strălucit) la gîndirea prin dihotomii care sortează realul în mod disjunctiv și static, întreținînd, după expresia lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]